Drept
Protectia dreptului de autor - proceduri si sanctiuni instituite de Legea dreptului de autorProtectia dreptului de autor - necesitate obiectiva Literatura de specialitate accentueaza semnificatia deosebita si importanta extraordinara pe care drepturile morale si patrimoniale o au pentru asigurarea unui sistem coerent, eficient si inchegat de protectie a operei si autorului. Simplul fapt al recunoasterii legale a drepturilor morale este de natura sa intareasca drepturile patrimoniale, mai ales datorita faptului ca acestea au in vedere protejarea unor elemente determinante ale carierei artistice, cum ar fi numele, onoarea si reputatia autorului. Exercitarea drepturilor morale permite autorului sa realizeze o relatie echilibrata, de pe pozitii de egalitate, cu orice persoana fizica sau juridica cu care intra in relatii contractuale. Incalcarea drepturilor recunoscute si garantate prin legea dreptului de autor atrage raspunderea civila contraventionala sau penala, dupa caz, potrivit art. 139 (1). Dispozitiile legii, in discutie, se completeaza cu cele de drept comun. Drepturile morale si patrimoniale ale autorilor si ale altor titulari de drepturi de autor sunt protejate nu doar prin dispozitiile legii speciale ci si prin dispozitii din dreptul comun. Intre acestea se numara Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si Codul civil. Incalcarile care dau titularului dreptului de autor calea unei actiuni civile sunt cele care nesocotesc drepturile morale prevazute in art. 10 din Legea nr. 285/2004, respectiv acelea prin care opera este adusa la cunostinta publica fara ca autorul ei sa fi decis acest lucru, uzurparea prin orice procedeu a calitatii de autor, denaturarea operei cu ocazia difuzarii ori reprezentarii, difuzarea unei opere retractate de autor, nerespectarea integritatii operei prin deformare ori falsificare . Potrivit art. 139, titularii ale caror drepturi au fost incalcate pot solicita instantelor de judecata sau altor organisme competente, dupa caz: recunoasterea drepturilor lor si constatarea incalcarii; pot pretinde repararea prejudiciului calculat potrivit normelor legale; - acordarea de despagubiri in cazul in care prejudiciul nu poate fi determinat; - luarea unor masuri pentru prevenirea producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora, dupa caz; ordonarea unor masuri de asigurare a dovezilor sau de constatare a unei stari de fapt. Pentru restabilirea si protejarea dreptului de autor - art. 139 (10) - titularii drepturilor incalcate pot cere instantei de judecata sa dispuna aplicarea unor masuri recuperatorii. In vederea asigurarii protectiei dreptului de autor, legiuitorul, prin art. 11 (2), limiteaza drepturile morale ce fac obiectul transmiterii prin mostenire, la exercitiul dreptului de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica, a dreptului de a pretinde recunoasterea calitatii de autor si a dreptului de a pretinde respectarea integritatii operei. O alta modalitate de protectie a dreptului de autor este aceea ca, drepturile morale recunoscute autorilor de opere, (dreptul la divulgare, dreptul la paternitate si dreptul la nume) se bucura si de protectia legii penale. Legiuitorul a inserat in legea speciala dispozitii cu caracter penal pentru protectia drepturilor morale si patrimoniale de autor . Proceduri si sanctiuni instituite de Legea dreptului de autor Drepturile morale si patrimoniale ale dreptului de autor sunt protejate prin dispozitiile legii speciale - Legea nr. 285/2004 precum si prin dispozitii din dreptul comun (Codul civil, Decretul 31/1954). "Incalcarea drepturilor" (morale si patrimoniale) recunoscute si garantate prin legea dreptului de autor "atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz" - art. 139 (1). Potrivit articolului 139 din lege, protectia dreptului de autor se realizeaza prin mijloace de drept civil si penal, dupa caz. Titularii ale caror drepturi au fost incalcate pot solicita instantelor de judecata sau altor organisme competente, dupa caz, recunoasterea drepturilor lor si constatarea incalcarii acestora precum si repararea prejudiciului. Titularii de drepturi pot cere instantei de judecata sau altor organisme competente sa dispuna luarea unor masuri pentru prevenirea producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora, dupa caz. In situatia in care exista riscul de incalcare a drepturilor ori riscul de distrugere a elementelor de proba, titularii de drepturi pot solicita instantei ordonarea unor masuri de asigurare a dovezilor sau de constatare a starii de fapt. Adoptarea masurilor pentru asigurarea dovezilor sau de constatare a unei stari de fapt se iau fara citarea partii adverse, in special atunci cand orice intarziere este de natura sa cauzeze un prejudiciu ireparabil ori cand exista riscul demonstrabil de distrugere a elementelor de proba. In vederea adoptarii acestor masuri, instantele judecatoresti pot solicita reclamantului elemente de proba ca s-a adus o atingere dreptului sau ori o astfel de atingere este iminenta, precum si o cautiune pentru a asigura compensarea oricarui prejudiciu care ar putea fi suferit de parat. Executorul judecatoresc este persoana autorizata pentru punerea in executare a masurilor de asigurare a dovezilor ori de constatare a unei stari de fapt. Obiectele si inscrisurile care constituie dovezi ale incalcarii drepturilor de autor se ridica in original sau copie, cu autorizarea instantei. In exercitarea atributiilor sale, Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor controleaza functionarea organismelor de gestiune colectiva si stabileste masuri de intrare in legalitate sau aplica, dupa caz, sanctiuni contraventionale. Titularii drepturilor incalcate pot cere instantei de judecata sa dispuna aplicarea oricareia dintre urmatoarele masuri: a) remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a incasarilor realizate prin actul ilicit sau, daca prejudiciile nu pot fi reparate in acest mod, remiterea bunurilor rezultate din fapta ilicita, in vederea valorificarii acestora, pana la acoperirea integrala a prejudiciilor cauzate; b) distrugerea echipamentelor si a mijloacelor aflate in proprietatea faptuitorului, a caror destinatie unica sau principala a fost aceea de producere a actului ilicit; c) scoaterea din circuitul comercial, prin confiscare si distrugere, a copiilor efectuate ilegal; d) publicarea in mijloace de comunicare in masa a hotararii instantei de judecata, pe cheltuiala celui care a savarsit fapta. Incalcarea drepturilor morale prevazute in articolul 10 (dreptul de divulgare al operei, dreptul la paternitate, dreptul la nume, dreptul la inviolabilitatea operei, dreptul de retractare a operei) dau autorului si titularului dreptului de autor o prima cale de atac, actiunea civila, prin care poate solicita instantei restabilirea dreptului incalcat si obligarea persoanei care a incalcat dreptul la plata de daune civile. Legiuitorul stabileste, la articolul 140 acele fapte care, in conditiile in care nu s-a obtinut autorizarea sau, dupa caz, consimtamantul titularului de drepturi, sunt infractiuni si care se pedepsesc cu inchisoare sau cu amenda penala, dupa cum urmeaza:
- distribuirea, inchirierea, radiodifuzarea, retransmiterea prin cablu a operelor; - realizarea de opere derivate; - comunicarea publica a operelor altele decat cele muzicale; - importul, pe piata interna, a copiilor operelor, realizate cu consimtamantul titularilor; - fixarea, in scop comercial, a interpretarilor sau a executiilor artistice ori a programelor de radiodifuziune sau de televiziune. Incalcarea dreptului la calitatea de autor (paternitate si la nume) a operei prin insusire fara drept, precum si aducerea la cunostinta publica a operei sub un alt nume decat acela decis de autor se pedepseste, conform art. 141, cu inchisoare sau cu amenda penala. Pentru infractiunile prevazute la articolele 140 si 141, mentionate anterior, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor sau retragerea plangerii inlatura raspunderea penala. Constatarea infractiunilor se face de catre structurile specializate ale Inspectoratului General al Politiei Romane si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, precum si de catre Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor. Existenta si continutul unei opere se poate dovedi prin orice mijloc de proba, inclusiv prin includerea acesteia in repertoriul unui organism de gestiune colectiva. Autorii de opere si titularii de drepturi, o data cu includerea operei lor in repertoriul organismului de gestiune colectiva, isi pot inregistra si numele literar sau artistic, exclusiv in vederea aducerii acestuia la cunostinta publica.[1] Instantele competente a judeca infractiunile in materia dreptului de autor sunt judecatoriile, potrivit art. 25 C. proc. pen. Cererile cu caracter civil in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala sunt insa de competenta tribunalelor, conform art. 2 pct.1 lit. d) C. proc. Civ. CONCLUZIIOrice persoana are dreptul sa ia parte la viata culturala si totodata are dreptul la protectia intereselor sale morale si patrimoniala care rezulta din creatia stiintifica, literara si artistica. Ceea ce caracterizeaza etapa pe care o traim este reafirmarea dreptului la existenta si specificitate a unor culturi diferite, dar si necesitatea unei armonizari a regimului juridic al creatiilor care individualizeaza aceste culturi, armonizare impusa de imperativele unei cooperari internationale, care este nu numai inevitabila in stadiul actual de dezvoltare, dar si de natura a imbogatii si stimula dezvoltarea culturilor diferite.[3] Romania este membru fondator al Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI), creata prin Conventia pentru instituirea OMPI, semnata in 1967. De asemenea Romania este membru al Uniunii de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice creata in baza Conventiei de la Berna din 1886. In anul 2001 Romania a ratificat cele mai noi reglementari internationale in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe in mediul numeric, respectiv Tratatul OMPI privind dreptul de autor si Tratatul OMPI privind interpretarile, executiile si fonogramele semnate in 1996 la Geneva. Constiente de importanta si amploarea pe care a dobandit-o proprietatea intelectuala si de rolul Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale in domeniu, autoritatile romane se afla in permanenta colaborare cu aceasta organizatie. In cadrul acestei cooperari active, elementul cel mai important il constituie Programul de cooperare intre Guvernul Romaniei si Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale, semnat la Bucuresti, la 7 iunie 2001 si aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 974/2001. Documentul reprezinta baza cooperarii dintre Romania si OMPI, oferind cadrul necesar pentru stabilirea unei relatii stranse intre institutiile romanesti implicate, prin elaborarea unor acorduri sectoriale si planuri de actiune, asigurandu-se conditiile pentru valorificarea programelor promovate de organizatie in domeniul proprietatii intelectuale. In procesul de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, domeniul proprietatii intelectuale se bucura de o importanta deosebita, acesta fiind inclus in mai multe capitole de negociere respectiv, Dreptul societatilor comerciale, Libera circulatie a marfurilor, Uniunea vamala, Cultura si audiovizualul. Scopul este de a compatibiliza si armoniza sistemul proprietatii intelectuale din Romania cu mecanismele existente la nivelul Uniunii Europene avand in vedere urmatoarele obiective : - armonizarea legislatiei nationale din domeniul proprietatii intelectuale cu normele de drept comunitar si cu prevederile acordurilor internationale la care Romania este parte; - imbunatatirea aplicarii in Romania a legislatiei din domeniul proprietatii intelectuale; - constituirea unei infrastructuri administrative corespunzatoare in cadrul institutiilor nationale implicate in asigurarea protectiei proprietatii intelectuale; formarea resurselor umane specializate in domeniul proprietatii intelectuale; - realizarea unei cooperari transparente intre institutiile si organismele nationale implicate in asigurarea protectiei proprietatii intelectuale; sensibilizarea, educarea si constientizarea publicului cu privire la domeniul si importanta drepturilor de proprietate intelectuala. BIBLIOGRAFIE1. ALBU I., Contractul si raspunderea contractuala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994; 2. ANGHENI S., Drept Civil. Teoria Generala a Obligatiilor, Bucuresti, 1993; 3. BOROI G., Codul de Procedura Civila Comentat si Adnotat, Editura All Beck, Bucuresti, 2001; BELEIU GH., Drept Civil Roman. Introducere in Dreptul Civil. Subiectele Dreptului Civil, Casa de Editura si Presa "Sansa", Bucuresti, 1993; BUJOREL F., Dreptul Proprietatii Intelectuale, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2003; CARPENARU St.D., Drept Civil. Drepturile de Creatie Intelectuala, Bucuresti, 1971; Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, (B. Of. nr. 8/30.01.1954); EMINESCU Y., - Dreptul de Autor, Editura Lumina Lex, 1997; 9. EMINESCU Y.,- Opera de Creatie si Dreptul, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1987; 10. EMINESCU Y., Tratat de Proprietate Industriala, Editura Academiei, 1982; 11. CIUTACU F.,- Dreptul de Autor si Dreptul de Proprietate Industriala Legislatie, Editura Crepuscul, 2001; CIUTACU F.,- Dreptul de Proprietate Industriala, Culegere de Spete, Editura Thermis Cart, Bucuresti, 2003; FRANCISC DEAK - Contracte speciale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2001; 14. Hotararea Guvernului nr. 758 din 3 iulie 2003 privind organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor si a corpului de arbitri (M. Of. Nr. 492 din 8 iulie 2003); HANGA V., Dreptul si Calculatoarele, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1991; IONASCU A., COMSA N., MURESAN M., Dreptul de Autor, Editura Academiei, Bucuresti, 1969; 17. Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe cu ultimele modificari aduse prin Legea 285/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, Editura All Beck, 2004; LIGIA DANILA - Dreptul de Autor, Editura All Beck, Bucuresti, 2005; NICOLAE FAZAKAS, SABRINA CALOTA, Dreptul Proprietatii Intelectuale, Note de curs, Bucuresti, 1994; PUSCAS N., PETRICA TRUSCA, Dreptul Proprietatii Intelectuale, Editura Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 1996, ; NICOLAE PUSCAS, Drept civil. Teoria Generala a Obligatiilor, Editura Europolis, Constanta, 2003; NICOLAE PUSCAS, Inventiile Salariatilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002; OMPI, Introducere in Proprietatea Intelectuala, Editura Rosetti, Bucuresti, 2001; SAFTA-ROMANO E., Contracte Civile, Editura Graphix, Iasi, 1993; TURIANU C., PATULEA V., Garantiile de Executare a Obligatiilor Comerciale, Editura Scripta, Bucuresti, 1994; VOLCINSCHI V., DORIAN CHIROSCA, Dreptul Proprietatii Intelectuale, Editura Museum, Chisinau, 2001; 27. VICTOR URSA - Drepturile de Autor si Protectia lor Juridica in Romania, Editura Argonaut, Cluj Napoca, 1997; VIOREL ROS - Dreptul Proprietatii Intelectuale, Editura Global Lex, 2001; VIOREL ROS, DRAGOS BOGDAN, OCTAVIA SPINEANU-MATEI, Dreptul de Autor si Drepturile Conexe, Editura All Beck, Bucuresti, 2005;
|