Ofensa adusa unor insemne

Ofensa adusa unor insemne

1. Continutul legal

Constituie infractiune, potrivit art. 236 alin. (1) C.pen., orice manifestare prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei.

Fapta prezinta un pericol mai redus, conform alin. (2) C.pen., daca manifestarea de dispret se refera la emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al acestei infractiuni ii consti­tuie relatiile sociale referitoare la atributul autoritatii, care implica respect fata de insem­nele Romaniei, cat si fata de emblemele si semnele de care se folosesc autoritatile.

Potrivit Constitutiei, simbolurile nationale sunt: drapelul Romaniei - art. 12
pct. 1, ziua nationala a Romaniei - art. 12 pct. 2, imnul national al Romaniei - art. 12 pct. 3, stema tarii si sigiliul statului - art. 12 pct. 4. Emblema este obiectul sau ima­ginea care reprezinta in mod simbolic un organ de stat, de exemplu: emblemele care se poarta la uniformele Ministerului Administratiei si Internelor ori ale Ministerului Apararii Nationale.

Din categoria semnelor la care se refera art. 236 alin. (2) fac parte semnele (ste­mele) judetelor si municipiilor ori semnul distinctiv al organelor de justitie prin insigna purtata de magistrati, constand intr‑un cod deschis pe care este imprimat cuvantul "LEX".

O cerinta a legii este aceea ca emblemele sau semnele sa faca parte din catego­ria acelora de care se folosesc autoritatile.

Nu intra in categoria semnelor ocrotite prin prevederile de mai sus emblemele, semnele folosite de partidele politice ori de diferite asociatii sportive, artistice etc., deoarece acestea nu apartin organelor de stat si nu reflecta autoritatea acestor organe.

b) Obiectul material al infractiunii consta in insesi insemnele, emblemele sau semnele asupra carora se rasfrange manifestarea faptuitorului prin care se exprima dispret. Manifestarea se realizeaza printr‑o actiune care priveste insemnul, emblema sau semnul in materialitatea sa (de exemplu, faptuitorul distruge sau degradeaza insemnul, emblema sau semnul). In celelalte cazuri infractiunea este lipsita de obiect material.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal. Participatia penala este posibila sub oricare dintre formele sale (coautorat, instigare sau complicitate).

b) Subiect pasiv este organul de stat ale carui embleme, insemne au fost dispre­tuite (subiect pasiv secundar); subiect pasiv principal este statul.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se realizeaza printr‑o actiune prin care se exprima dispret pentru insemnele (simbolurile) Romaniei sau fata de emblemele ori semnele folosite de autoritati. Aceasta actiune poate fi savarsita prin orice mijloa­ce: verbal (cuvinte, expresii, cantece cu continut ofensator, batjocoritor), in scris (scrieri, afise, texte scrise pe pereti, garduri, desene etc.), prin acte materiale (distru­gerea, degradarea, murdarirea insemnelor etc.), prin gesturi (obscene) care exprima desconsiderare, lipsa de respect, batjocura la adresa autoritatii pe care o simbolizeaza acele insemne.

b) Urmarea imediata rezulta din insasi savarsirea faptei, producandu‑se o stare de pericol pentru autoritatea statului si a organelor sale. Uneori urmarea imediata poate sa constea si intr‑o leziune, cand emblemele au fost distruse, degradate, dete­riorate.

c) Legatura de cauzalitate. Corespunzator urmarii imediate, legatura de cauza­litate poate fi implicit realizata prin savarsirea faptei ori prin producerea vatamarii efective a obiectului.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne include intentia ca forma de vinovatie. Intentia poate fi directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul, dandu‑si seama de caracterul actiunii sale, a urmarit sau numai a acceptat produce­rea rezultatului ei ofensator. Savarsirea din culpa a unei manifestari prin care se ex­prima dispret pentru insemnele Romaniei sau pentru emblemele ori semnele de care se folosesc autoritatile nu constituie infractiune. Nu intereseaza scopul ori mobilul ac­tiunii, deoarece raspunderea penala opereaza chiar pentru o fapta comisa din gluma.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele preparatorii si tentativa, desi posibile la aceasta infractiune, nu sunt incriminate. Fapta se consuma instantaneu, in momentul in care actiunea sau inactiunea cu caracter ofensator fiind savarsita, se produce urmarea periculoasa a faptei, adica starea de pericol pentru autoritatea de stat.

Infractiunea se poate prezenta atat sub forma unei infractiuni continuate (de exem­plu, atunci cand faptuitorul, in executarea aceleiasi rezolutii, repeta, la diferite inter­vale de timp, actiunea cu caracter ofensator), cat si in anumite cazuri sub forma unei infractiuni continue (de exemplu, faptuitorul afiseaza un inscris cu continut ofen­­sator). Atunci cand infractiunea se savarseste in forma continuata, ea se epui­zeaza in momentul savarsirii ultimei actiuni (sau inactiuni) cu caracter ofensator, iar in cazul in care este continua, ea se epuizeaza in momentul cand aceasta actiune inceteaza.

B. Modalitati. Infractiunea se prezinta sub doua modalitati normative, potrivit celor doua forme incriminate diferentiate, dupa cum manifestarea prin care s‑a exprimat dispret priveste insemnele (simbolurile) statului sau insemnele autoritatii.

In situatia cand fapta a fost comisa in prima si cea de‑a doua modalitate nor­mativa, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, va exista o singura infractiune si nu un concurs de infractiuni. Din punct de vedere faptic, infractiunea prezinta mai multe modalitati, in functie de felul activitatii prin care s‑a realizat actiunea (verbal, scris, gest), de locul si timpul in care s‑a comis, de numarul participantilor etc.

C. Sanctiuni. Avand in vedere titularul valorii ocrotite, ofensa adusa autoritatii este mai grava in primele doua forme ale infractiunii si mai putin grava in cea de‑a treia, legiuitorul diferentiind si sanctiunea pe care a prevazut‑o. Astfel, in forma tip, preva­zuta in alin. (1) al art. 236 C.pen., ofensa adusa autoritatii se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar in forma atenuata prevazuta de alin. (2) al art. 236 C.pen. cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.