Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Limitele generale ale dreptului la exclusivitatea inventiei



Limitele generale ale dreptului la exclusivitatea inventiei


LIMITELE GENERALE ALE DREPTULUI LA EXCLUSIVITATEA INVENTIEI

SECTIUNEA I

CARACTERUL TEMPORAR AL EXCLUSIVITATII EXPLOATARII INVENTIEI

1. Exclusivitatea exploatarii inventiei nu poate fi opusa tertilor decat atata timp cat brevetul se afla in vigoare. Conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, brevetul este valabil timp de cel mult 20 ani de la data constituirii depozitului national reglementar.[1]



2. Drept comparat. Solutia legislativa romana in privinta duratei brevetului este identica aceleia adoptate in alte tari (Canada, Danemarca, Elvetia, Franta[2], Germania, Irlanda, Islanda, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia etc.).

Alte tari insa au adoptat alte reglementari cu privire la durata brevetului principal si a momentului de la care incepe calcularea acesteia: 15 ani de la data publicarii cererii de dobandire a brevetului, dar nu mai mult decat 20 ani de la data constituirii depozitului national reglementar (Japonia); 17 ani de la data acordarii efective a brevetului (Statele Unite ale Americii); 18 ani de la data publicarii inventiei, dar nu mai mult decat 20 ani de la data constituirii depozitului national reglementar (Austria); etc.

Trebuie, totusi, observat ca, potrivit art. 33 din TRIPS, 'Durata de protectie oferita nu se va termina inainte de expirarea unei perioade de 20 ani calculati de la data depozitarii. [Nota de subsol 8: Se intelege ca Membrii care nu au un sistem de acordare initiala vor putea decide daca durata de protectie sa fie calculata de la data depozitarii in cadrul sistemului de acordare initiala.]'.

3. Durata de valabilitate poate fi scurtata. Regulile de mai sus au in vedere durata maxima, intrucat este posibil ca valabilitatea unui anumit brevet sa fie mai scurta, daca titularul renunta la brevet ori daca este decazut din dreptul asupra brevetului ca urmare a neplatii taxelor anuale de mentinere in vigoare a acestuia.

4. Fundament. Astfel cum s-a aratat in literatura juridica de specialitate, 'Limitarea in timp a dreptului exclusiv de exploatare a inventiei de catre titular prezinta o mare importanta si a fost determinata de motive sociale, pentru progresul economic si tehnico-stiintific, cunoscut fiind ca dupa incetarea dreptului exclusiv, folosirea inventiei este libera si gratuita.'[3]


SECTIUNEA A II-A

CARACTERUL TERITORIAL AL EXCLUSIVITATII EXPLOATARII INVENTIEI

4. Drept - in principiu - teritorial. Intrucat, conform art. 1, "Drepturile asupra unei inventii sunt recunoscute si aparate pe teritoriul Romaniei [.]" (sublinierea noastra, L.M.), rezulta ca si dreptul de exploatare exclusiva a inventiei brevetate functioneaza numai pentru teritoriul Romaniei, adica pentru teritoriul statului care a acordat brevetul de inventie. Actele de exploatare a inventiei savarsite in afara teritoriului statului care a acordat brevetul pot cadea, eventual, sub protectia juridica a statelor straine unde asemenea acte au fost savarsite, daca acea inventie a fost brevetata si in acele alte state.

Din cele de mai sus, rezulta ca exclusivitatea exploatarii inventiei brevetate este limitata din punct de vedere teritorial.

De aceea, este necesara formularea unei cereri separate de brevet de inventie in fiecare dintre tarile in care se doreste obtinerea protectiei juridice. Spre a facilita aceste demersuri, art. 4 din Conventia de la Paris instituie ceea ce doctrina a intitulat 'prioritatea conventionala' (sau "unionista"), in sensul ca persoanei care a constituit depozit reglementar intr-o tara semnatara a conventiei i se recunoaste dreptul ca, in decurs de cel mult 12 luni calculate de la momentul acestui depozit national reglementar sa poata formula cerere de brevet de inventie in oricare alta tara semnatara a conventiei, invocand prioritatea[4] obtinuta prin cel dintai depozit national reglementar pe care l-a constituit.[5] Chiar si in aceste conditii, solicitantul de brevet care doreste sa fie protejat pentru inventia sa si intr-o alta (alte) tara (tari) se afla intr-o situatie dificila, care presupune un mare consum de timp, precum si efectuarea unor cheltuieli insemnate (pentru traducere, pentru consilieri in proprietate industriala din diferite tari straine si pentru plata taxelor catre diferitele oficii de brevete din acele alte tari) - totul intr-un moment in care solicitantul nu stie inca daca va obtine brevetul pentru inventia sa.[6]

Document online: Contract financiar pentru granturi de studiu erasmus
Document online: Daune-interese, clauza penala

5. Principiul tratamentului national.[7] Neajunsurile ce rezulta din existenta caracterului teritorial al ocrotirii prin brevet au impus instituirea, prin art. 2 si 3 ale Conventiei de la Paris din 1883 privind protectia proprietatii industriale a asa-numitului 'principiu al tratamentului national'. Conform acestui principiu, fiecare tara semnatara a Conventiei de la Paris trebuie sa asigure cetatenilor celorlalte tari membre aceeasi protectie ca si aceea pe care o asigura propriilor sai cetateni. De altfel, acelasi tratament national trebuie sa fie asigurat si cetatenilor tarilor care nu sunt semnatare ale Conventiei de la Paris, daca acestia sunt domiciliati intr-o tara membra sau daca au sediul 'real si efectiv', industrial sau comercial, intr-o asemenea tara. Totusi, nicio conditie cu privire la domiciliu sau sediu in tara in care se cere protectia nu poate fi impusa cetatenilor tarilor membre pentru a beneficia de dreptul de proprietate industriala.

Substanta acestor reglementari este preluata si in cuprinsul art. 3 din TRIPS.

Principiul tratamentului national se regaseste in dispozitiile art. 6 din Legea nr. 64/1991, potrivit cu care: 'Persoanele fizice sau juridice straine avand domiciliul sau sediul in afara teritoriului Romaniei beneficiaza de dispozitiile prezentei legi, in conditiile tratatelor si conventiilor internationale privind inventiile, la care Romania este parte. '

6. Efectele teritoriale ale brevetelor de inventie pot fi insa inlaturate ori limitate prin intermediul conventiilor internationale incheiate in domeniul inventiilor, care pot stabili eliberarea unui singur brevet, dar care confera protectie juridica pe teritoriul mai multor state ori care pot reglementa o procedura unica sau simplificata care sa conduca la eliberarea de brevete pentru aceeasi inventie in mai multe state.

Asemenea proceduri sunt instituite, de exemplu, prin Tratatul de cooperare in materie de brevete de inventie (P.C.T.) de la Washington din 1970[8],[9] prin Acordul pentru crearea unei Organizatii Regionale pentru Proprietate Industriala din Africa (ARIPO) din 1976[10], prin Conventia pentru crearea Organizatiei pentru Proprietate Industriala Africana (OAPI) din 1977[11] si prin Conventia privind eliberarea brevetelor europene (Conventia brevetului european)[12] adoptata in anul 1973 la Munchen.[13] Aceasta din urma conventie nu trebuie confundata cu Conventia pentru Brevete Comunitare, care este elaborata in cadrul Uniunii Europene, dar care nu a intrat inca in vigoare, desi a fost semnata la Luxemburg in anul 1975.[14]



[1] Anterior modificarii din anul 2002 a Legii nr. 64/1991, art. 33 stabilea in cazul brevetului pentru inventia de perfectionare (denumita si inventie complementara) o durata maxima de valabilitate mai mica, astfel: 'Pentru inventia care perfectioneaza o alta inventie protejata printr-un brevet si care nu poate fi aplicata fara cea brevetata anterior, durata de valabilitate a brevetului este limitata la aceea a brevetului acordat pentru inventia pe care o perfectioneaza, fara a putea fi mai scurta de 10 ani.' Asa fiind, rezulta ca, teoretic, durata maxima de valabilitate a unui brevet de perfectionare putea fi de 20 ani mai putin o zi.

Reamintim ca, in prezent, conceptul de inventie de perfectionare nu mai este reglementat. Singura referire la "un brevet care nu poate fi exploatat fara a aduce atingere drepturilor conferite de un alt brevet, acordat pentru o cerere de brevet a carei data de depozit national reglementar este anterioara" este facuta in cuprinsul art. 46 alin. (7), cu privire una dintre formele licentei obligatorii.

[2] Dar 6 ani pentru certificatele de utilitate si 7 ani pentru certificatele de protectie aditionala.

[3] I. Camenita, Protectia inventiilor prin brevete, Editura Academiei, Bucuresti, 1977, p. 84. [In continuare, aceasta lucrare va fi citata: I. Camenita, Protectia inventiilor.]

[4] In sensul ca examinarea existentei noutatii solutiei tehnice a carei brevetare se solicita se va realiza prin raportare la momentul acestei prioritati, adica la momentul constituirii celui dintai depozit national reglementar.

[5] In dreptul roman, prioritatea conventionala (sau unionista) este reglementata prin art. 20 si 22 al Legii nr. 64/1991. Cu privire la 'prioritatile exceptionale' (incluzand 'prioritatea conventionala'), a se vedea: Y. Eminescu, Tratat de proprietate industriala. Vol. I. Creatii noi, Editura Academiei, Bucuresti, 1982, p. 69 - 70 (aceasta din urma lucrare va fi citata in continuare: Y. Eminescu, Tratat); A. Petrescu, L. Mihai, Inventia, p. 87 - 88; V. Ros, Dreptul proprietatii intelectuale, Editura Global Lex, Bucuresti, 2001, p. 345 - 350; O. Calmuschi, Dreptul proprietatii intelectuale, Ed. Universitatii "Titu Maiorescu", Bucuresti, 2004, p. 22-23; B. Ionescu, Procedura de obtinere a brevetului de inventie. Dreptul la acordarea brevetului de inventie, in Dreptul brevetului. Tratat, vol. I, de A.C. Strenc, B. Ionescu, Gh. Gheorghiu, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p. 338-343. Intre timp, art. 21 din Legea nr. 64/199, care reglementa cealalta forma de prioritate exceptionala, si anume prioritatea exceptionala "de expozitie", a fost abrogat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 28/2007; nu mai putin insa, efectele prioritatii de expozitie se regasesc implicit in cuprinsul prevederilor referitoare la divulgarea inventiei din art. 11 din Legea nr. 64/1991 in redactarea conferita prin art. I pct. 10 din Legea nr. 28/2007.

[6] De exemplu, intrucat acea inventie nu prezinta noutate absoluta in timp si spatiu, ceea ce va rezulta insa numai dupa efectuarea de catre oficiul de brevete a examinarii conditiilor de fond ale obiectului.

[7] A se vedea O. Calmuschi, Cooperarea internationala in domeniul proprietatii industriale. Directii si perspective, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1990, p. 42 - 43.

[8] Ratificat prin Decretul nr. 81 din 2 martie 1979 (publicat in Monitorul Oficial nr. 22 din 8 martie 1979).

[9] Pentru detalii, a se vedea: I. Camenita, Protectia internationala a proprietatii intelectuale. Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor [P.C.T.], Editura Litera, Bucuresti, 1982, passim; O. Calmuschi, op.cit., 1990, p. 55 - 75; I. Constantin, Brevetarea inventiilor in strainatate, Editura All, Bucuresti, 1993, p. 41 - 66; Introducere in proprietatea intelectuala, lucrare editata de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (Intellectual Property Reading Material, editia a II-a, Geneva, 1998), traducere de R. Parvu, L. Oprea, M. Dinescu, M. Manastireanu, Editura Rosetti, 2001, p. 348 - 356. [Aceasta din urma lucrare va fi citata in continuare: Introducere in proprietatea intelectuala, O.M.P.I.]. A se vedea, de asemenea, art. 29 - 31 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 (aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 547/2008, publicata in "Monitorul oficial al Romaniei", partea I, nr. 456 din 18 iunie 2008), citat in continuare Regulament.

[10] Pentru detalii, a se vedea: O. Calmuschi, op.cit., 1990, p. 142 - 144; I. Constantin, op.cit., p. 37 - 38; Introducere in proprietatea intelectuala, O.M.P.I., p. 433 - 434.

[11] Pentru detalii, a se vedea: O. Calmuschi, op.cit., 1990, p. 138 - 142; I. Constantin, op.cit., p. 37; Introducere in proprietatea intelectuala, O.M.P.I., p. 434 - 435.

[12] Pentru detalii, a se vedea: O. Calmuschi, op.cit., 1990, p. 117 - 133; I. Constantin, op.cit., p. 37; A. Chavanne, J.-J. Burst, op.cit., p. 308 - 316; Introducere in proprietatea intelectuala, O.M.P.I., p. 437 - 438.

[13] Romania a aderat la Conventia privind eliberarea brevetelor europene adoptata la Munchen la 5 octombrie 1973, amendata prin Actul de revizuire a art. 63 din Conventia din 17 decembrie 1991 si prin deciziile Consiliului de administratie al Organizatiei Europene a Brevetelor din 21 decembrie 1978, 13 decembrie 1994, 20 octombrie 1995, 5 decembrie 1996 si 10 decembrie 1998, prin Legea nr. 61/2002 (publicata in Monitorul Oficial nr. 844 din 22 noiembrie 2002). Prin aceeasi lege, Romania a aderat si la actul de revizuire a Conventiei privind eliberarea brevetelor europene, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000.       

Anterior, prin Ordonanta Guvernului nr. 32 din 15 august 1996 (publicata in Monitorul Oficial nr. 195 din 21 august 1996), aprobata prin Legea nr. 32 din 12 martie 1997 (publicata in Monitorul Oficial nr. 43 din 13 martie 1997), a fost ratificat Acordul dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Europeana de Brevete privind cooperarea in domeniul brevetelor, semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1994.

[14] Cu privire la reglementarile din cadrul Uniunii Europene referitoare la protectia proprietatii industriale asupra inventiei, a se vedea: O. Calmuschi, op.cit., 1990, p. 133 - 137; W. R. Cornish, Intellectual Property: Patents, Copyright, Trade Marks and Allied Rights, Editura Sweet & Maxwell, Londra, editia a 3-a, 1996, p. 643 - 664; J. Schmidt-Szalewski, J.-L. Pierre, Droit de la propriété industrielle, Editura Litec, Paris, 1996, p. 329 - 339; A. Chavanne, J.-J. Burst, Droit de la propriété industrielle, Editura Dalloz, editia a 5-a, 1998, p. 316 - 321; St.-D. Andersen, EC Competition Law and Intellectual Property Law, Oxford University Press, 1998, passim; J. Schmidt-Szalewski, Droit de la propriété industrielle, editia a IV-a, Dalloz, 1999, p. 67; W. Cairns, Introducere in legislatia Uniunii Europene, Editura Universal Dalsi, Bucuresti, 2001 (traducere de T. Dumitrescu a lucrarii publicate de Editura Cavendish Publishing Limited in 1997), p. 329 - 350.


Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright