Jurisdictii nationale si internationale

In romania exista urmatoarele instante ordinare:

Judecatorii- judeca in materie civila litigiile din competenta lor, iar in materie penala infractiunile date de lege in competenta lor

Tribunale(unul pe judet)-judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor

- judeca apelurile sau recursurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii.

Curti de apel(15)- judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor, deasemenea judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale si recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunale ca instanta de apel.

Inalta curte de casatie si justitie- judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de curtile de apel dar sectia penal judeca in prima instanta anumite fapte prevazute de lege (oameni politici).

Are -4 sectii: Sectia civila, penala, comerciala, contencios administrativ,

- 2 foormatiuni: - completul de 9 judecatori - judeca recursurile impotriva hotararilor sectiilor

- sectiile unite - judeca recursurile in interesul legii, acele recursuri declarate in scopul interpretarii corecte a legii.

Jurisdictiile specializate: Tribunale militare, Curtea militara de apel. Deasemenea exista Tribunalul privind cauzele cu minori, cu sediul la Brasov.

Complete specializate sau dupa caz sectii specializate in cadrul tribunalelor pentru litigiile de munca si judecarea cauzelor cu minori.

Jurisdictii internationale:

-CEDO (Strasbourg) - judeca litigiile privind aplicarea conventiei europene a drepturilor omului. Deciziile pronuntate au valoare obligatorie pentru statele membre.

-Curtea internationala de justitie de la Haga este compusa din 15 judecatori. Exercita o dubla competenta: contencioasa si necontencioasa. Necontencioasa cand ofera consultanta juridica.

In cazul competentei contencioasa judeca litigii. In fata curtii pot aparea numai statele si onu.

- Curtea de justitie a comunitatii europene de la luxemburg  este curtea de justitie a uniunii europene care are in componenta 3 instante: - Curtea de justitie - judeca litigiile privind principiile dreptului comunitar precum si chestiunea prujudiciara(inseamna solicitarea din partea instantelor nationale ale statelor membre de a interpreta o norma de drept comunitar).

- Tribunalul de prima instanta - judeca litigiile privind dreptul concurentei comunitare si litigiile privind marca comunitara.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

- Tribunalul functiei publice, judeca litigiile dintre functionarii europeni (nu nationali) si institutiile europene.

Deciziile Curtii de Justitie sunt obligatorii statelor membre.

CAP VI:

Corelatia normelor juridice cu normele tice

Inca din antichitate se observa o impletire a dreptului cu morala. Plecand de la aceasta conceptie, s-a considerat ca dreptul, in fapt reprezinta un minim de morala. Normele juridice ar fi de fapt norme morale insusite de stat si transformate in norme obligatorii. S-au conturat 2 categorii de conceptii:

Conceptiile moraliste despre drept - dreptul cuprinde in mod necesar si obligatoriu un minim de morala, adica reprezinta transpunerea in forma obligatorie a principiilor morale. Dreptul nu poate sa fie imoral.

Conceptia scolii pozitiviste - normele dreptului sunt create de stat, separate de moraluri si nu se confunda; singura relatie pe care dreptul o are este cea cu statul.

Cap VIII:

I. Notiunea si trasaturile normei juridice

Norma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caracter general si obligatoriu care are ca scop realizarea intereselor sociale si asigurarea acestora si a carei indeplinire se realizeaza pe cale statala in caz de nevoie prin forta de constrangere a statului. Din definitie rezulta trasaturile normei juridice:

a.Norma juridica are caracter general si impersonal - reglementeaza acele situatii care reprezinta un comportament repetat de majoritatea membrilor societatii, unanim acceptat de acestia ca fiindui aplicabil indiferent de statutul personal al fiecaruia. Norma juridica reprezinta de fapt reglementarea intereselor generale ale societatii. Ea nu poate avea caracter personal. Caracterul general si impersonal al normei juridice nu dispare daca norma juridica nu se aplica asupra intregului teritoriu al statului, ci numai asupra unei parti a teritoriului sau daca nu se aplica asupra intregii populatii, ex norma juridica poate fi destinatara numai a unor anumite subiecte de drept: pensionari, studenti, profesori, functionari publici. De asemenea, caracterul general si impersonal al normei se mentine si atunci cand norma juridica se aplica numai anumitor persoane, de ex. Ministri, presedintele curtii constitutionale, presedintele inaltei curti de casatie si justitie, avocatul poporului, pentru ca este avuta in vedere nu persoana ci functia pe care o exercita. Pe de alta parte caracterul general si impersonal al normei juridice nu poate fi infrant nici pe motive de autonomie locala. Autonomia locala este reglementata in art 119 din Consttitutie si inseamna o descentralizare a autoritatilor si o deconcentrare a serviciilor publice in teritoriu. Astfel exista autoritati locale: consiliul local, consiliul judetean, precum si servicii publice de interes local organizate distinct in unitatile administrativ teritorial. Normele juridice emise de aceste autoritati au acelasi caracter general si impersonal si invers, actele normative ale autoritatilor centrale au caracter general si impersonal, fiind deci aplicabile si autoritatilor autonome locale.

b. Caracterul tipic. Norma juridica reglementeaza numai comportamentele cu caracter repetat, indelungat. Norma juridica insa nu poate descrie toate situatiile, imprejurarile, in care se produce un anumit comportament. Caracterul tipic al normei inseamna ca conduita retiunta de legiuitor este in constiinta sociala considerata ca fiind generala (a tuturor membrilor sai).

c. Implica un raport intersubiectiv - norma juridica reprezinta o relatie intre oameni. In baza normei juridice iau nasteri raporturi juridice, ceea ce duce la conturarea caracterului bilateral al normei juridice. Caracterul bilateral al normei juridice pune in evidenta 2 idei:

-Ideea de alteritate a normei - transformarea obiectivului in subiectiv. Subiectele de drept incheie anumite raporturi juridice

-Ideea de reciprocitate a normei - posibilitatea incheierii de raporturi juridice in baza normei

d. Caracterul obligatoriu - acest caracter este esenta normei juridice, o distinge de celelalte norme sociale. Inseamna ca atunci cand regula de conduita prescrisa de aceasta este incalcata aceasta este restabilita prin forta de constrangere a aparatului statal. Caracterul obligatoriu al normei nu depinde insa de frecventa aplicarii normei juridice in timp. Pot sa fie norme juridice cu aplicare foarte rara sau norme juridice a caror aplicare sa fie suspendata, norme juridice cu caractrer temporar.