STUDIU DE CAZ

Aplicarea procedurii lichidarii judiciare debitoarei S.C. LOIOS S.A.

Date generale despre societate

1. Date generale

Societatea comerciala LOIOS S.A. este situata la marginea comunei Sercaia, avand o sosea de acces care o leaga de Drumul National 1(Bucuresti - Sibiu). Obiectul de activitate il constituie cresterea animalelor, industrializarea si comercializarea carnii de porc. Societatea este organizata ca societate pe actiuni cu capital integral privat, pachetul majoritar de actiuni - 96,6275% fiind detinut de catre SIF Transilvania S.A., aportul sau la capitalul societatii ridicandu-se la 87.975.600.000 lei fiind reprezentat de 3.519.024 actiuni, celelalte 12820 actiuni sunt impartite intre diferiti actionari aportul acestora ridicandu-se la 3.070.500.000 lei.

Situatia societatii la data declararii falimentului

a)   ACTIVUL

La data de 17.04.2002 societatea nu mai avea in patrimoniu decat cateva bunuri imobile si mobile . Cu privire la bunurile mobile, acestea erau constituite din ustensile si aparatura specifice cresterii porcinelor si producerii de preparate specifice din carne, cu un grad avansat de uzura fizica si morala ( ce va impiedica obtinerea unui pret bun, fiind luata in calcul chiar posibilitatea valorificarii lor ca materiale recuperabile).

Activele circulante. Dintre activele circulante cele mai semnificative se numara creantele care insumeaza 3.344.783 mii lei, aparute in principal datorita lichidarii stocului de animale.

Situatia centralizata a activelor in comparatie cu sfarsitul anului 2001 in sinteza se prezinta astfel :

b) PASIVUL

Valoarea actiunilor ce compun capitalul social de 91.046.100.000 lei este practic nula. Desi capitalul social si valoarea nominala a actiunilor a ramas nemodificata, a existat totusi o hotarare a Adunarii generale a actionarilor in acest sens, si anume de reducere a capitalului social cu pierderile inregistrate in evidenta societatii pana la data de 31.12000 care se insumau la 5078.369.200 lei. Aceasta hotarare ramasa necontestata nu a mai fost insa dusa la indeplinire deoarece s-a calculat in mod eronat valoarea actiunilor iar o noua hotarare nu s-ar mai fi putut da in acest sens dat fiind timpul prea scurt pana la inceperea falimentului.

Conform acelei hotarari capitalul social urma sa aiba urmatoarea structura:

- S.I.F Transilvania 3.350.896 actiuni in valoare totala de 35.854.587.200 lei reprezentand 92,011% din capitalul social;

- Persoane juridice 18196 actiuni in valoare totala de 1.949.497.200 lei reprezentand 5.003% din capitalul social;

- Persoane fizice 108.752 actiuni in valoare totala de 1.163.646.400 lei reprezentand 2,986 % din capitalul social.

Dat fiind ca la 17.04.2002 s-a deschis falimentul fata de societate nu se mai explica necesitatea ducerii la indeplinire a acestei hotarari, lucru intarit si de perspectivele reale de redresare a activitatii care la acel moment erau practic nule. Chiar daca pierderile depaseau jumatate din capitalul social, si acestea nu mai puteau fi recuperate, conform art.153 alin.1 din Legea 31 / 1990, AGA trebuia sa ceara lichidarea administrativa a societatii, lucru care nu ar fi fost posibil deoarece societatea se afla deja intr-o procedura privitoare la lichidare.

Cumulant pierderile aferente anilor anteriori cu cea aferenta anului 2001 (104.970.028 = 5091.899 + se poate observa ca acestea au depasit cu 10.617.060 mii lei capitalurile proprii care la 31.12001 insumau 94.35968 mii lei (3.306.868 cont 118 - Alte fonduri + 91.046.100 capial social).

Cu privire la situatia datoriilor nu se poate aprecia cu exactitate cuantumul lor, avand in vedere ca acestea sunt la costuri istorice, fara a fi actualizate cu majorarile si penalitatile la calculate la zi. Conform datelor bilantiere la data intrarii in faliment debitoarea avea inregistrate urmatoarele datorii:

- credite si dobanzi bancare                                9.36744.167 lei

- datorii fata de stat                                                            10.509.224.008 lei

din care :

- asigurari sociale si somaj 287.184.676 lei

- bugetul statului si asimilate 1.985.796.008 lei

- majorari la bugetul de stat si asig. Soc. 8.236.243.324 le

- alte datorii 1.895.461.229 le

- furnizori                                                               1.830.615.986

- datorii cu personalul                                                5.719.816

- creditori diversi                                                       27.61123

- dividende de plata                                                   31.513.304

Situatia comparativa a a pasivului pentru datele de 31.12001 si 17.04.2002 se prezinta in sinteza astfel :

3. Concluzii

Situatia economico - financiara a S.C. LOIOS S.A. dupa cum rezulta din datele prezentate, s-a inrautatit constant, marindu-si gradul de insolvabilitate de la an la an, ca urmare a pierderilor din activitatea de exploatare, care nu au putut fi recuperate.

Cauzele principale ale acestei stari de fapt, s-ar datora managementului defectuos, din perioadele anterioare anului 2000, cand exercitiile respective s-au incheiat cu pierderi in valoare de peste 50 % din capitalurile proprii. Conducerile unitatii au demonstrat incapacitate de organizare si nici n-au luat masuri de eficientizare a procesului de productie, evitarea cheltuielilor fara nici o utilitate, a risipei si uneori nesanctionarea furturilor.

Aceste lucruri explica si faptul ca pentru perioada 10.01.1999 - 31.05.2000 nu s-a aprobat de catre A.G.A. descarcarea de gestiune a fostului consiliul de administratie, care a si fost obligat in final prin sentinta judecatoreasca la plata unor despagubiri.

CAPITOLUL 3.

Aspecte particulare intalnite in

procesul de lichidare judiciara

3.1. Analiza cauzelor care au dus la starea de insolventa

Potrivit atributiunilor sale prevazute de articolul 29 lit. a din Legea 64 / 1995, lichidatorul va intocmi intr-un termen de 60 de zile de la numirea sa un raport amanuntit si detaliat ce va avea drept scop 'examinarea activitatii debitorului in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si supunerea acestui raport judecatorului sindic'.

In acest scop debitorul in conformitate cu prevederile art.33 din Legea 64 modificata prin Legea 149/2004, trebuie sa puna la dispozitie toate informatiile referitoare la activitatea sa si a bunurilor sale. In mod expres legea impune debitorului sa depuna si lista platilor si transferurilor patrimoniale facute de acesta in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive.

Pe baza bilanturilor anuale depuse de societate la organele statului, s-au reconciliat bilanturile sintetizate pentru anii 1999, 2000 si 2001 care exprima indubitabil tendinta prefalimentara in care se afunda tot mai mult societatea.

Prezentarea in evolutie a BILANTULUI FINANCIAR SINTETIZAT

ACTIV				PASIV
Anul				Anul			Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii
I. Active imobilizate nete				I. Capitaluri perm. Capitaluri proprii
II. Active Circulante 1. Stocuri Creante 3. Regu-larizari				II. Datorii din exploatare (furnizori, clienti creditori, impozite si taxe)
III. Disponibil				III. Datorii pe termen scurt bancare
TOTAL ACTIV				TOTAL PASIV

Analiza ar trebui sa priveasca o perioada de cel putin 3 ani anteriori, pentru a acoperi simultan si analiza contractelor dezechilibrate, sau anulabile, conform prevederilor art. 61 al Legii.

3. Inventarierea averii debitorului

Aceasta valoare trebuie sa oglindeasca si sa incline mai mult spre valoarea de piata, care nu poate fi stabilita decat printr-o expertiza de evaluare a bunurilor respective, facuta in concordanta cu standardele de evaluare, si care astfel ar putea fi luata in considerare ca fiind valoarea reala a bunurilor supuse inventarierii. Aceasta situatie este intarita de lege, care nu permite lichidatorilor sa stabileasca 'valoarea aproximativa' decat orientativ.

Cu respectarea normelor legale la S.C. LOIOS S.A. au fost inventariate toate componentele averii indiferent de natura lor, in perioada 31.05.2002 - 16.06.2002, la putin timp dupa deschiderea procedurii falimentului si numirea lichidatorului.

Situatia dupa inventar este prezentata sintetic in ANEXA 2, cu mentiunea ca nu s-au putut stabili valorile aproximative ale bunurilor inventariate. Acest inventar a presupus doar existenta si identificarea bunurilor in vederea posibilitatii de evaluare a lor.

Stabilirea soldurilor creditoare care privesc datoriile se va face ulterior prin confruntarea cu declaratiile de creanta de la dosarul instantei si apoi verificarea acestora in conditiile legii 64 / 1995 republicata. Acest lucru s-a produs deoarece la societate nu s-au putut gasi destule documente pe baza carora sa se poata stabili cu exactitate situatia acestor solduri.

Din aceste motive inventarul a avut mai mult un caracter de recunoastere, identificare si stabilire fizica a activului patrimonial pregatindu-se astfel terenul pentru o expertiza de evaluare in conditiile legale si stabilire orientativa a pasivului in vederea notificarii pentru inscrierea la masa credala.

Cat priveste creantele, acestea au fost considerate recuperabile in proportie de 85%, iar pentru restul de 15% s-a considerat inutila crearea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli.

3.3. Evaluarea bunurilor

Evaluarea pentru lichidare este bazata pe abordarea patrimoniala, iar evaluatorul va trebui sa inventarieze, sa analizeze si sa clasifice fiecare activ, sa stabileasca baza de evaluare si ipotezele in care se face evaluarea. Unele active pot fi viabile sau nu in exploatare sau in afara exploatarii, pot fi specializate sau generale, iar evaluatorul trebuie sa le clasifice in functie de aceste criterii si sa aiba in permanenta in vedere piata pentru aceste active. Conditia vanzarii acestor active este ca acestea sa aiba piata. Abordarea se bazeaza pe un inventar al activelor, pe identificarea, cuantificarea si corectarea valorii lor. Se obtine o valoare economica din care se scad costurile de lichidare si impozitele pe plus valoare, obtinandu-se activul net de lichidare.

ANC + DE₁ - DE₂ - CL - I = ANL

ANC - activele nete contabile

DE₁ - diferente pozitive din reevaluari (corectii

DE₂ - diferente negative din reevaluari (corectii

CL - costuri de lichidare

I - impozite pe plus valori

ANL - activele nete de lichidare

Obiectul si scopul evaluarii este acela de a stabili valoarea de piata si valoarea de lichidare a bunurilor de natura imobilizarilor corporale si a altor mijloace fixe si obiecte de inventar, pentru a fi vandute in bloc sau individual, prin negociere directa sau prin licitatie publica.

Referitor la celelalte mijloace fixe, obiecte de inventar, piese de schimb, materiale auxiliare, acestea au fost achizitionate cu mult timp in urma, fiind nefunctionale, scoase din folosinta, si cu un grad avansat de uzura fizica si morala.

Baza evaluarii o constituie valoarea de piata in conditiile continuarii activitatii, asa cum este definita in standardele europene si ANEVAR, ca fiind ' marimea estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un vanzator hotarat si un cumparator hotarat, intr-o tranzactie echilibrata, dupa un marketing adecvat in care fiecare parte a actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangere.' In acelasi timp trebuie luata in considerare si valoarea de lichidare ca fiind ' cel mai bun pret disponibil cand activele trebuie sa fie vandute datorita unor constrangeri externe care limiteaza timpul de vanzare, expunerea sau piata'.

Pentru determinarea pretului maxim pentru vanzator si al pretului minim pentru cumparator au fost folosite urmatoarele metode de evaluare :

• metoda valorii de inlocuire
• metoda capitalizarii venitului net
• metoda costurilor

Rezultatele evaluarii sunt prezentate in ANEXA 3 cu mentiunea ca in cazul constructiilor valoarea de piata va trebui sa tina seama atat de valoarea prezenta ( patrimoniala ) cat si de valoarea viitoare (randament):

Valoarea de lichidare (sau valoarea de vanzare fortata ) reprezinta potrivit informatiilor de piata detinute pentru active de natura celor de mai sus, o discontare de 30 % fata de valoarea de piata in cazul constructiilor, si de 20 % in cazul celorlalte bunuri.

Expertiza de evaluare nu va putea fi folosita decat pentru stabilirea pretului intre vanzator si diferiti cumparatori, in aplicarea prevederilor Legii nr 64 / 1995 republicata si nu in alte scopuri si nu poate atrage dupa sine nici inregistratrea in contabilitate a diferentelor stabilite intre valoarea contabila neta si valoarea de piata sau de lichidare, dupa caz. Mai mult normele legale in vigoare (Hotararea nr 403 / 19.05.2000 privind reevaluarea imobilizarilor corporale ) prevad in mod expres la Art. 1 alin. 7 ca 'Agentii economici care se afla in procedura de dizolvare sau de lichidare administrativa conform Legii nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale, republicata, sau in procedura de lichidare judiciara conform Legii nr. 64 / 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata nu vor proceda la reevaluarea activelor imobilizate'.

Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca pe baza evaluarii se pot constata numai niste diferente teoretice (pozitive sau negative) urmand ca valoarea reala a bunurilor sa fie stabilita cu ocazia vanzarii acestora valoare care abia in acel moment va fi inregistrata in contabilitate.

3.4. Stabilirea masei pasive

Lista datoriilor trebuie sa se refere la toate datoriile certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau neajunse la scadenta, acceptate sau contestate de catre debitor. Pe baza listei intocmite de catre debitor si confirmate de expertul contabil, lichidatorul va trimite o notificare fiecarui creditor, in care se va cere ca declaratia de creanta sa indeplineasca conditiile de fond si forma prevazute la art. 29.din L64.

Transmiterea notificarii catre creditori presupune si stabilirea termenului de depunere a declaratiei de creanta care nu va depasi 60 de zile de la data deschiderii procedurii. Constituie un moment important in alcatuirea tabelului preliminar al creditorilor, deoarece poate genera efecte contrare celor asteptate, in sensul ca prezenta la masa credala poate fi extrem de redusa.

Singurul aspect important ar fi fost acela ca daca dupa expirarea termenului limita, sumele reprezentand datoriile catre creditorii care nu s-au inscris la masa credala pot fi trecute la venituri, ca efect al renuntarii lor la acest drept. De ramarcat este insa incidenta fiscala a unei asemenea operatiuni. Aceste sume, conform legislatiei in vigoare sunt generatoare de impozit pe profit sau venit, dupa caz, si de impozit pe dividende. Acestea pot avea o incidenta destul de mare asupra unei intreprinderi platitoare de impozit pe profit (16%) unde ar putea fi totusi diminuate prin constatarea sau efectuarea unor cheltuieli deductibile fiscal, cat si asupra unei microintreprinderi ( impozit pe venit = 3% din totalul veniturilor), unde nu se mai poate acorda nici o deducere.

3.5. Verificarea declaratiilor de creanta si intocmirea tabelului definitiv si consolidat al creditorilor

Desi creantele sunt luate in considerare doar provizoriu pentru valoarea declarata de creditori, Legea nr.149/2004 enunta in art. 58 principiu verificarii tuturor creantelor. Legea excepteaza de la verificare 'creantele constatate prin titluri executorii si creantele bugetare constatate prin titluri executorii necontestat in termenele prevazute de legi speciale '.

Lichidatorul, in cadrul atributiunilor sale de a 'examina' creantele, poate sesiza existenta unor diferente intre valoarea inscrisa in contabilitate si cuantumul cerut de catre creditori, inclusiv in cazul creantelor bugetare. Desi nu poate 'verifica' aceste creante, totusi lichidatorul le va putea contesta dupa afisarea tabelului preliminar al obligatiilor debitorului. Rezultatul verificarii creantelor se materializeaza intr-un tabel preliminar intocmit de lichidator, tabel care trebuie inregistrat si afisat la instanta. In acest tabel preliminar trebuie aratate distinct creantele chirografare, cele garantate si cele care beneficiaza de prioritati.

In speta, in cazul S.C. LOIOS S.A. din totalul de 36 creditori notificati, s-au inscris la masa credala un numar de 15 creditori prezentati in ANEXA 4.

Nu se justifica trecerea celorlalti creditori la venituri din motivele aratate mai sus. S-ar justifica insa inregistarea in contabilitate a debitelor aparute in plus in urma declaratiilor de creanta, pana la verificari ulterioare, deoarece acestea sunt datorii previzibile, iar in general evidenta contabila a societatilor care intra in faza de lichidare este destul de neclara. Astfel in cazul primirii unei cereri de inscriere la masa credala din partea unui creditor din tabelul de mai sus, mult peste suma rezultata din verificarile facute, s-ar putea pune in discutie aplicarea principiului prudentei, care ar avea succes doar daca acest lucru este sigur. Vor fi analizate si prezentate in continuare principalele declaratii de creanta, care au pus probleme in alcatuirea tabelului preliminar al creditorilor, datorita neindeplinirii unor cerinte prevazute expres de lege :

a) CREDIT BANK S.A. (banca in faliment) depune o cerere de interventie in interes propriu in dosarul 6712 / 1998, dosar format la cererea S.C. CEREALCOM S.A. Brasov, ce privea deschiderea procedurii rerorganizarii si a lichidarii judiciare fata de S.C. LOIOS S.A. si avea ca obiect suma de 6.531.62366 lei alcatuita din credit nerambursat si dobanzi. Ulterior S.C. CEREALCOM S.A. isi retrage cererea de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului datorita faptului ca datoria fata de acesta a fost achitata intre timp, CREDIT BANK ramanand ca singurul creditor in dosar, a carui cerere de interventie in interes propriu a fost considerata ca o declaratie de creanta.

La data de 18.01.2001 pe baza cererii acestuia se deschide procedura reorganizarii judiciare reglementata de Legea 64 / 1995 republicata si se formeaza in mod gresit un dosar nou, 28 / 2001.

CREDIT BANK dispunea in acel momentde o creanta total garantata cu garantii reale sub forma de gajuri si ar fi trebuit sa participe la distribuiri de sume in conditiile art. 120 din Legea 64 / 1995 republicata. acest lucru nu s-a intamplat deoarece creditorul nu a urmarit cu interes procedura, nu s-a prezentat la termenele de judecata si nu a cerut numirea unui administrator judiciar de catre judecatorul sindic, dand astfel altor creditori posibilitatea sa-si execute silit creantele pe calea dreptului comun (OG 11 / 1996 si OG 51 / 1998) care nu au tinut seama de prevederile imperative ale articolului 42 din Legea 64 / 1995 republicata.

Dupa astfel de evenimente bunurile supuse garantiei crditorului au fost vandute in totalitate unor cumparatori de buna credinta, vanzarea facandu-se prin licitatii publice, legal organizate, astfel ca nu s-a mai putut une problema recuperarii bunurilor de la cumparatori.

La data de 24.06.2002 CREDIT BANK isi precizeaza declaratia de creanta la suma de 7.150.350.642 lei formata din 1.368.846.997 lei credit nerambursat, 330.000 lei cheltuieli de judecata, 5.781.173.645 lei dobanzi restante, suma care va fi trecuta in tabelul definitiv al creantelor astfel:

- suma de 738.576.000 lei a fost inscrisa la categoria creditorilor garantati si va fi distribuita in conformitate cu articolul 120 Este o creanta garantata prin contractul de gaj nr 8 / 26.03.1996 pentru un credit de 300.000.000 lei avand ca si garantii gajul asupra unui numar de 6.175 capete de tineret porcin in valoare totala de 738.576.000 lei. Desi efectivul de animale a fost vandut in totaliate pana la data de 17.04.2002, creditorul va putea lua totusi parte la distribuire in conditiile in care pana la concurenta sumei garantate vor fi incasati clientii rezultati din vanzarea bunurilor supuse garantiei, adica din vanzarile de animale.

- suma de 6.411.774.642 lei a fost inscrisa in categoria creantelor chirografare (art.122 pct 8) deoarece desi contractul de credit nr 56 / 08.11.1995 in valoare de 1.530.000.000 lei a fost garantat cu gajul pe instalatia pentru producerea furajelor combinate in valoare de 4.600.000.000 lei, gaj inscris in registrele de publiciate, bunul a fost vandut la licitatia publica din 06.11.2001 de catre AVAB Bucuresti, impreuna cu celelalte bunuri mobile si imobile ale societatii.

Tabelul definitiv al creditorilor astfel intocmit nu a fost contestat de catre CREDIT BANK sau de catre alti creditori.

Ca urmare in evidentele societatii se vor inregistra urmatoarele operatiuni:

a) stornarea cheltuielilor cu dobanzile pe baza precizarii la declaratia de creanta:

518 = 666 99.336.985 lei

b) inregistrarea cheltuielilor pretinse de creditor referitoare la executarea silita

672 = 462 330.000 lei

b) declaratia de creanta a Administratiei Finantelor Publice a Mun. Fagaras a fost depusa in termen si se cifreaza la 5.12087.913 lei, defalcata pe urmatoarele obligatii :

natura obligatiei bugetare                          debit majorari

TVA 3.19043.351 lei 1.258.591.105 lei

fond solidaritate (2%) 186.538.968 lei 306.165.491 lei

fond invatamant 73.203.803 lei 105.379.671 lei

impozit salarii - 165.524 lei

Aceste sume s-ar putea spune ca au drept punct de placare Procesul verbal de control incheiat de Directia Controlului Fiscal Brasov, pentru perioada mai 1997 - noiembrie 2001, care desi contestat pentru solutiile date nu a fost sustinut in instanta ramanand definitiv. S-au constatat urmatoarele deficiente:

Natura obligatiei stabilit de stabilit prin majorari

bugetare agentul economic control

- TVA 184.078.739 3.300.677.855 974.276.956 61.737.844

- impozit salarii                - - 33.21437 31.331.869

- fond solidaritate 204.869.001 280.139.890

dupa solutionarea contestatiei la data de 17.05.2002 adica dupa inceperea falimentului, s-au inregistrat in contabilitate debitele constatate in plus din procesul verbal, astfel:

a) inregistrarea diferentelor referitoare la TVA

635 = 448 1.116.599.116 lei

b) inregistrarea majorarilor privind obligatiile datorate bugetului de stat

672 = 448 1.380.698.996 lei

Inregistrarile sunt corecte, deoarece in baza legii diferentele constatate de organele de control se vor inregistra distinct in contabilitate si nu se vor evidentia pe declaratiile de plata si deconturile de TVA, lichidatorul procedand la intregistrarea acestora corect in contabilitate.

In analiza declaratiei de creanta a Administratiei Finantelor Publice Fagaras s-au retinut urmatoarele aspecte:

a) componenta evidentierii obligatiilor si decontarilor dintre societate si organul bugetar prezentata in tabelul de mai jos:

Din analiza acestor acte rezulta ca exista o diferenta intre evidenta reala a TVA de plata din declaratia de creanta a Administratiei Financiare Fagaras, si TVA evidentiat in documentele societatii, de 143.531.850 lei. Aceasta suma aparuta in plus in declaratia de creanta, fata de suma reala, a fost rezultata practic dintr-o plata inregistrata in oglinda Administratiei Financiare ulterior datei la care institutia a analizat debitele in vederea depunerii declaratiei de creanta, nemaifiind astfel prelucrata.

Desi obiectul contestatiei lichidatorului nu se referea numai la majorarile de intarziere, calculate pana la data de 03.06.2002, in conditiile in care procedura reorganizarii judiciare a fost deschisa la data de 18.01.2001, ci facea referire si la aceasta suma, cerand in mod expres reducerea declaratiei de creanta, instanta a apreciat gresit contestatia, (in sensul art 1725 din Cod Civil si din motivele aratate mai sus), respingand-o.

Chiar in conditiile aratate, si mai ales datorita faptului ca tabelul creditorilor a ramas definitiv in urma solutionarii tuturor contestatiilor aceasta suma nu va constitui o inregistrare in contabilitate ca si cum ar fi debite aparute in plus, ci ar putea fi considerata pe viitor ca fiind o compensare cu datoriile ce se vor naste pe parcursul lichidarii. Acest lucru nu genereaza inregistrari in contabilitate, ci doar neplata TVA generat pe parcursul lichidarii pana la concurenta sumei de 143.531.850. Dupa ce sumele reprezentand TVA din evidentele contabile si din evidentele Administratiei Finantelor Publice se vor egaliza, lichidatorul va fi obligat conform legii sa plateasca toate impozitele si taxele curente rezultate din lichidare.

Pe parcursul lichidarii a fost generat un TVA de plata in suma de 180.961.627 ce ulterior a fost compensata in conditiile aratate mai sus, provenita in special din:

- au fost stornate facturi in valoare totala de 406.807.014 lei, operatiuni rezultate in urma neefectuarii prestatiilor si livrarilor prevazute in contracte, conform notei contabile, din care s-a nascut obligatia de plata a TVA de plata de 64.95380 lei, al carei TVA deductibila aferenta devine TVA de plata, deoarece in momentul primirii facturii initiale s-a exercitat dreptul de deducere,

% = 404 - 406.807.014 lei

628 - 341.854.634 lei

4426 - 64.95380 lei

- au fost efectuate inchirieri de bunuri, obtinandu-se un venit de 24.000.000, la care se adauga TVA colectata conform notei contabile 4.560.000.

411 = % 28.560.000 lei

706 24.000.000 lei

4427 4.560.000 lei

- au fost primite facturi storno de la alti furnizori datorita incetarii contractelor cu acestia in suma de conform notei contabile,

% = 401 - 5.444.232 lei

626 - 4.574.985 lei

4426 - 869.247 lei

- s-au vandut bunuri in valoare de 69580.000, TVA colectata reprezentand suma de 110.580.000;

411 = % 69580.000 lei

7583 58000.000 lei

4427 110.580.000 lei

- Trecerea clientilor insolvabili la care se constata existenta titlurilor executorii, pe pierderi                                    

% = 411 96.520.000 lei

654 81.109.244 lei

4426 15.410.756 lei

Dupa aceste operatiuni s-a mai platit in contul TVA rezultat din lichidare doar suma de 2019.021 lei

4423 = 5121 2019.021 lei

c) Casa Judeteana de Pensii Brasov.

Institutia, prin reprezentantii sai, depune declaratia de creanta in termenul stabilit, insumandu-se la 7.114.761.658 lei din care 1.746.820.318 lei majorari. Aceasta declaratie de creanta a facut de asemenea obiectul contestatiei lichidatorului, cu privire la majorarile de intarziere, calculate dupa data deschiderii procedurii. Contestatia a fost respinsa avand ca temei legal acelasi articol 1725 din Codul Civil. Drept urmare au fost inregistrate in contabilitate majorarile aferente debitelor astfel:

672 = 448 1.746.820.318 lei

d)Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala Brasov

Depune declaratia de creanta in termen, efectuand un control prealabil pentru stabilirea obligatiilor de plata la fondul de somaj, control cu care lichidatorul este de acord, si calculeaza majorarile pana la data de 18.01.2001.

e) Agentia pentru Valorificarea Activelor Bancare Bucuresti

Depune declaratia de creanta la data de 06.2002 reprezentand suma de 62061.03 USD + 114.395.327 lei, care se va actualiza in lei conform art. 83 din lege, la data depunerii cererii. Calculul poate fi contestat de catre debitor sau de catre oricare dintre creditori. Acest principiu poate fi interpretabil, deoarece doi creditori din aceeasi categorie care depun cererile la momente diferite pot fi platiti in sume diferite chiar pentru creante absolut identice; mai mult cel care a inregistrat cererea ultimul, poate beneficia, datorita inflatiei, de o suma mai mare decat celalalt, care, teoretic, a fost mai diligent. In ce priveste creantele exprimate in valuta convertibila exista doua posibilitati, astfel:

inscrierea lor in tablou in lei, la cursul valutar al BNR de la data inregistrarii declaratiei de creanta;

inscrierea lor in tablou in valuta, convertirea urmand a se face la o data ulterioara, care poate fi data vanzarii bunului garantat, sau data distribuirii.

Intr-o tara cu o economie hiperinflationista (conform Standardelor Internationale de Contabilitate cand inflatia cumulata pe trei ani depaseste 100%), se poate considera ca alegerea celei de-a doua optiuni duce la inegalitate intre creditorii de acelasi rang, cel care are creanta exprimata in lei neavand aceeasi sansa de recuperare datorita 'neindexarii' automate a creantei sale, chiar daca in contract sunt prevazute penalitati; la aceasta se opune si art.45 care se refera indirect la penalitati si majorari de intarziere.

Declaratia de creanta a A.V.A.B. Bucuresti face de asemenea obiectul contestatiei lichidatorului din urmatoarele motive:

- creditorul a preluat creanta pe care Banca Agricola Brasov o avea fata de societatea supusa procedurii, la nivelul sumei de 18.378.943.493 lei, creanta care a fost consolidata in USD in baza prevederilor art 18¹ din O.U.G. nr 51 / 1998, suma consolidata in USD fiind echivalenta cu 1.085.646,37 USD la data preluarii debitului. Aceasta creanta a fost garantata cu ipoteci asupra imobilelor in favoarea bancii, rezultand astfel o creanta garantata, care trebuie inscrisa in tabelul creditorilor la locul potrivit. Prin aceasta declaratie creditorul a solicitat inscrierea la masa credala cu suma de 62064,03 USD reprezentand credit bancar si dobanzile aferente, la care se adauga si suma de 114.395.327 lei, ce reprezinta cheltuieli cu executarea silita.

Desi dupa deschiderea procedurii reorganizarii judiciare, A.V.A.B. Bucuresti a vandut prin licitatie publica o parte insemnata a activelor societatii, din declaratia de creanta rezulta faptul ca a fost incasata efectiv de la adjudecatari suma de 463.585,34 USD, ramanand deci de achitat suma de 62061,03 USD, adica suma pe care creditorul a solicitat a fi inscrisa in tabelul creditorilor. Precizandu-si astfel creanta ramasa neacoperita, creditorul nu a avut in vedere ca unora dintre adjudecatari le-a fost admisa plata diferentei de pret in rate, astfel ca in suma de mai sus a fost cuprinsa si diferenta ce nu era achitata la acea data de catre acestia. Ori, din moment ce obligatia de plata a ratelor le revine adjudecatarilor bunurilor cumparate cu plata in rate, creditorul nu se mai poate indrepta si impotriva societatii supuse procedurii, pentru diferenta avand deschisa calea de a se indrepta impotriva adjudecatarilor.

Astfel, in acest caz nu se poate recunoaste o datorie decat la nivelul a 329.071,43 USD, transformati in lei la cursul BNR de la data depunerii cererii, lucru ce ar presupune inregistrarea dobanzilor in evidentele contabile si regularizarea soldului contului 471 astfel:

a) inregistrarea dobanzilor si regularizarea soldului

666 = 471 530.197.493 lei

666 = 518 8.868.040.150 lei

b) inregistrarea distincta a cheltuielilor de executare pretinse de creditor

672 = 462 160.127.344 lei

(s-a avut in vedere si faptul ca prin declaratia de creanta nu a precizat care este suma reprezentand credit si care este cuantumul dobanzilor).

f) S.C. TEHNOCOM S.A. Tulcea a depus declaratie de creanta pentru suma de 359.516.858 lei reprezentand lucrari efectuate in vederea modernizarii abatorului si carmangeriei societatii supuse procedurii, acest lucru neregasindu-se in situatia de pe teren, lucrarile efectuate, conform expertizeei tehnice fiind de o calitate inferioara celor prevazute initial, mai ales ca reglementarile si normele legale sunt foarte stricte in acest domeniu. Pentru reglementarea situatiei, pe baza probelor aduse de catre lichidator, judecatorul sindic a dispus eliminarea de la masa credala a furnizorului S.C. TEHNOCOM S.A. Tulcea, deoarece acesta nu a prezentat acte doveditoare care sa ateste ca receptia lucrarilor efectuate la societate s-a desfasurat in conditiile contractuale stabilite anterior, mai ales ca pe rolul instantelor de judecata exista o cerere reconventionala a S.C. LOIOS S.A. care viza tocmai faptul ca lucrarile nu au fost efectuate la parametrii stabiliti prin contract.

Chiar in conditiile de mai sus in care calitatea lucrarilor a fost necorespunzatoare, intreprinderea, prin usoare amendamente ulterioare s-a putut bucura de beneficiile aduse prin aceasta modernizare, suportata intr-o mare proportie de catre furnizor. In aceasta situatie se justifica trecerea pe venituri a obligatiei fata de furnizor:

401 ' TEHNOCOM' = 758 'Alte venituri din exploatare' 359.516.858 lei

g) S.I.F. Transilvania declaratia de creanta a acestei societati, poate parea de la inceput ciudata, deoarece calitatea de creditor al acesteia survine in primul rand din aceea de actionar. Astfel SIF Transilvanie detine 92,01% din capitalul S.C. LOIOS S.A. participarea totala ridicandu-se la nivelul sumei de 83.77400.000 lei.

Desi contestatia lichidatorului a fost admisa de catre judecatorul sindic, in instanta de recurs in argumentarea sustinerilor sale lichidatorul s-a folosit de aspecte ca:

- valoarea actiunilor este determinata de raportul cerere - oferta, fiind stabilita pe piata, astfel ca nu se indeplinesc conditiile prevazute in lege - creanta sa fie certa;

- valoarea actiunilor societatii este mult diferita de valoarea de piata, fiind erodata in decursul timpului de pierderi si datorii, astfel ca activul net contabil este mult inferior valorii obligatiilor, actiunile nemaiavand in conditiile date nici o valoare;

- aportul actionarilor la capitalul social este o investitie, care inainte de a fi facuta trebuie supusa unei analize riguroase de risc;

- in conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr 31 / 1990 republicata, obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societatii astfel ca, si bunurile aduse ca aport la capitalul social se constituie ca fiind drept de gaj general constituit in favoarea creditorilor, prin care se garanteaza obligatiile asumate de aceasta. Astfel in sensul prevederilor Legii nr 64 / 1995 republicata, actionarii societatii garanteaza indeplinirea obligatiilor asumate de aceasta cu aportul adus de fiecare, neputand fi pusi in aceeasi situatie juridica cu creditorii societatii, ale caror pretentii trebuie sa fie satisfacute chiar de catre actionari insisi, in limita raspunderii prevazuta de lege.

Dintr-o eroare judiciara, instanta de recurs a admis cererea de inscriere a SIF Transilvania la masa credala, cu aportul la capitalul social. Dar din moment ce aceasta, conform Ordinului Ministrului Finantelor 94/2001 si a prevederilor legale in materie, nu poate fi recunoscuta ca o datorie, caliatatea de creditor nu va fi recunoscuta decat din punct de vedere juridic, actionarul pastrandu-si calitatea sa initiala. Acest lucru, in prima faza pare acceptat, dar in continuare va da nastere unor intrebari privitoare la dreptul de vot in adunarea creditorilor si la legalitatea distribuirii sumelor rezultate din lichidare. In acest scop art. 250 alin 1 din Legea nr 31/1990 republicata si modificata, si art 122 din Legea nr 64 / 1995 republicata, precum si alte reglementari cum ar fi O.M.F. 1223 / 1998, prevad in mod expres <<ca nu se vor plati sume de bani asociatilor sau actionarilor societatii, mai inainte de acoperirea totala a datorilor si obligatiilor curente.>>

In cazul S.C. LOIOS S.A. este evident faptul ca nu se vor acoperi nici pe departe creantele creditorilor prioritari si astfel nu se va ajunge intr-unul din cazurile de mai sus.

In urma procedurii de solutionare a contestatiilor, sentintele judecatorului sindic si ale instantei de recurs ramanand definitive si executorii, se va afisa la usa instantei si se va inregistra la grefa tribunalului tabelul creantelor; acest tablou este in mod curent desemnat ca definitiv, sau final (ANEXA 5). Desi hotararea tribunalului este definitiva, pana la inchiderea procedurii judecatorul sindic sau oricare dintre creditori poate contesta orice creanta sau rangul de prioritate din tablou dar numai motivat ' pe temeiul unei fraude sau unei comportari necorespunzatoare a creditorului'.

3.6. Distribuirea sumelor rezultate din lichidare

Problema modului in care creditorii comerciantului in faliment sunt indestulati din lichidarea activului reprezinta un punct central al procedurii falimentului deoarece in marea majoritate a cazurilor nu exista un activ suficient pentr a fi stinse toate creantele impotriva averii debitorului.

Preocuparea legiuitorului de-a lungul timpului a fost aceea de a asigura o participare echitabila a creditorilor la recuperarea creantelor lor; totusi prevederile actuale ale Legii 64 / 1995 asigura distribuirea sumelor din lichidare ( art. 121 si art 122) dupa o ordine de prioritate bine stabilita. Conform prevederilor articolului 120 creditorii garantati cu garantii reale isi vor putea recupera atat capitalul cat si dobanzile din pretul obtinit prin vanzarea bunurilor afectate garantiei. Daca suma rezultata din vanzarea bunului supus garantiei nu acopera in intregime (lucrul cel mai frecvent) creantei creditorului i se va aplica solutia adoptata si in legislatia americana, partea neplatita din creanta devenind chirografara. S-ar mai putea pune in discutie in cadrul acestui caz si lipsa bunului supus garantiei la inventariere, fie datorita faptului ca acesta a fost instrainat in mod abuziv de catre debitor, fie ca a fost instrainat pe alte cai legale, care va avea ca efect aceeasi solutie ( in cazul S.C. SUINPROD S.A. creditorul CREDIT BANK).

In actuala reglementare a legii, articolul 122 stabileste ordinea de prioritate in care vor fi platite creantele. Astfel se vor acoperi mai intai cheltuielile cu procedura, izvorate din impozite, taxe, cheltuieli cu personalul de paza si conservare, retributia lichidatorului si a altor persoane angajate. Se vor plati mai apoi creantele provenite din credite acordate pe perioada peocedurii, creantele salariale, creantele bugetare, creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor contracte de intretinere, intretinerea debitorului si a familiei sale, creantele chirografare.

Drept urmare distribuirea partiala a unor sume rezultate din lichidare, nu va intampina dificultati din punct de vedere al inregistrarilor contabile, mai curand punandu-se problema evidentierii corecte pe documentele de plata a datoriilor care se vor stinge, pentru a se evita astfel o neconcordanta care se va naste intre evidentele contabile ale debitorului si ale creditorilor .

Planul de distribuire partiala aprobat de adunarea creditorilor si de catre judecatorul sindic prin incheiere de sedinta a fost comunicat creditorilor, care nu au facut opozitie in sensul Legii 64 / 1995, si arata la modul urmator:

PLANUL DE DISTRIBUIRE

a sumelor aflate in contul deschis in baza prevederilor art. 4 din Legea nr. 64/1995 republicata pe numele debitorului provenite din debite recuperate, chirii incasate si dobanzi bancare, asa cum a fost aprobat in adunarea creditorilor convocata de lichidator este prezentat :

La 9 aprilie 2003, soldul contului nr. 25336.10-21528.2/ROL deschis la Banca Comerciala Romana Brasov in baza prevederilor art. 4 din Legea nr. 64/1995 republicata, a fost de 817.053.109 lei. Ca urmare a primei distribuiri, aceasta fiind si cea mai substantiala ca marime s-au avut in considerare urmatoarele

- suma de 738.576.000 lei a fost repartizata catre creditorul CREDIT BANK, deoarece fondurile obtinute din lichidare pana in acest moment provin din recuperari de creante, creante care provin din vanzarea de animale supuse garantiei creditorului. In consecinta, suma va fi distribuita in conformitate cu articolul 120 din Legea 64 / 1995.

5186 = 5121 738.576.000 lei

- suma de 623.701.953 a fost distribuita creditorului A.V.A.B. Bucuresti care detine o creanta garantata prioritara si trebuie a fi indestulata in conformitate cu prevedrile articolului 122 pct. 4, in mod procentual fata de ceilalti creditori din acelasi rang de prioritate, creditorii bugetari.

a) A.V.A.B. Bucuresti

5186 = 5121 623.701.953 lei

b) Administratia financiara

% = 5121 286.734.244 lei

447 186.538.968 lei (fond solidaritate)

447 73.203.803 lei (fond invatamant)

4423 26.991.473 lei

c) Casa Judeteana de Pensii

% = 398.28476 lei

4311 308.139.335 lei (CAS restant)

4481 90.143.141 lei ( majorari CAS)

d) Casa de asigurari de sanatate Brasov

447 = 5121 86.421.429 lei (fond sanatate angajator)

e) A.J.O.F.M Brasov

437 = 5121 67.407.641 lei ( fond somaj 5%

f) Primaria comunei Sercaia

446 = 5121 29.516.020 lei (impozite pe cladiri restante)

g) A.P.A.P.S.

1621 = 5121 186.413.346 lei (credite pentru restructurare)

h) retributie si comision pentru lichidator

628 = 5121 291.705.311 lei

In perioada urmatoare s-a procedat la vanzarea bunurilor din patrimoniul debitorului la licitatie publica, o parte fiind ipotecate in favoarea creditorului A.VA.B. Bucuresti. Sumele obtinute se vor distribui astfel:

- suma de 533.000.000 59400.000 suma obtinuta din valorificarea bunurilor ipotecate - 59.240.000 comisionul de 10% pentru lichidator) va fi distribuita creditorului A.V.A.B. Bucuresti:

5186 = 5121 533.000.000 lei

- suma de 2019.021 va fi platita in contul TVA rezultat din operatiuni de lichidare, ca fiind suma inregistrata in evidentele societatii la sfarsitul lichidarii, care depaseste suma din declaratia de creanta referitoare la TVA:

4423 = 5121 2019.021 lei

- suma de 26.491.222 reprezinta impozitele pe cladiri si constructii datorate pentru perioada de lichidare:

446 = 5121 26.491.222 lei

- se va mai plati lichidatorului suma de 109.240.000 ( 59.240.000 lei comision pentru vanzari + 50.000.000 lei retributie):

628 = 5121 109.240.000 lei.

In urma acestor distribuiri nemaiexistand alte surse de acoperire a datoriilor ramase la suma de 34.846.829.994 lei exceptand creditorul S.I.F. ca urmare lichidatorul va face raportul final bilantul final al lichidarii, si va propune inchiderea procedurii in baza articolului 128 din Legea 64 / 1995 si( incepand cu mai 2004 prin Legea 149 prin art.131 alin2 ).

3.7. Raportul final si bilantul general al lichidarii

Legea impune lichidatorului prin dispozitiile articolului 128 alin. 1 'Dupa ce bunurile din averea debitorului vor fi fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final impreuna cu un bilant general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor la un termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectiuni la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii., elaborarea unui raport final, ce se supune aprobarii judecatorului sindic, dupa lichidarea tuturor bunurilor din averea debitorului si solutionarea tuturor contestatiilor privitoare la creante.

Aprobarea raportului final da dreptul lichidatorului sa distribuie tot ceea ce a ramas nedistribuit, respectiv sa procedeze la distribuirea finala.

Fondurile nereclamate de catre cei prezenti in planul de distribuire si in raportul final, sunt depuse, dupa 90 de zile, in contul averii debitorului la banca. Din dispozitiile legii nu se intelege ce sunt fondurile 'nereclamate'; admitand ipoteza ca lichidatorul dispune de toate datele de identificare ale tuturor creditorilor, el este obligat sa expedieze sumele respective, doar in cazul in care creditorul si-a schimbat adresa sau conturile bancare suma respectiva urmeaza sa fie depusa la banca.

Bilantul general al lichidarii se prezinta in felul urmator

In urma aprobarii raportului final, care succede distribuirii averii debitorului si depunerii fondurilor nereclamate la banca, lichidatorul adreseaza judecatorului sindic o cerere prin care poate solicita inchidrea procedurii. In acest sens judecatorul sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii si va dispune radierea societatii.

In baza articolului 135 din lege, hotararea judecatorului sindic de inchidere a procedurii duce la descarcarea judecatorului sindic, a administratorului sau lichidatorului de indatoririle si responsabilitatile lor; legea enumera pe cele referitoare la procedura, debitor, si averea debitorului, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.

Concluzii si propuneri

Lichidarea unei societati comerciale indiferent ca este voluntara sau judiciara, implica realizarea unui ansamblu complex de activitati economico-financiare, administrative si juridice care au ca obiective :

finalizarea operatiunilor comerciale in care se gaseste angajata societatea la momentul dizolvarii;

verificarea si recunoasterea tuturor datoriilor societatii;

transformarea in disponibilitati banesti a bunurilor din patrimoniul societatii si incasarea creantelor in scopul achitarii datoriilor sociale catre creditori ;

rambursarea, daca este cazul, a contributiilor asociatilor la constituirea capitalului social;

stabilirea activului net, care va putea fi repartizat, prin partaj, intre asociatii societatii.

Sub aspect contabil, aceasta semnifica abandonarea principiului continuitatii activitatii si intocmirea documentelor contabile de sinteza in valori lichidative. Starea de necontinuitate implica abandonarea celorlalte principii contabile, deoarece numai valorile lichidative pot oferi o imagine fidela asupra situatiilor financiare.

Din punct de vedere al fenomenului legislativ se pune intrebarea cele 4 reforme majore ale Legii 64/1995 pe parcursul celor in 9 ani  , 1999, 2002, 2004 cum se poate interpreta :

dinamism sau instabilitate ?

continua perfectionare sau etern proviziorat

Principalele observatii si remarci pertinente privind actuala legislatie a insolventei, asa cum le-a sintetizat dr. Ion Turcu, intitulandu-le « DEFECTELE ACTUALEI REGLEMENTARI DE BAZA » 

Legea nr.64/1995 este :

Lacunara(a), contradictorie(b), confuza (ambigua, echivoca)(c) ;

) Execesiv de costisitoare si contraproductiva pentru creditoari ;

3.) Nejustificat complicata ;

Gresit asamblata ;

5.) Persista in unele erori.

S-a ratat si acest prilej pentru a fi botezata corect « Legea nr.64/1995 privind procedura insolventei. S-au diminuat drastic posibilitatile confirmarii unui plan de reorganizare datorita numarului mare de categorii de creditori ce trebuie sa-l voteze.

Art.133 : omite ipoteza inchiderii procedurii si in situatia in care exista un singur creditor, pentru ca procedura insolventei este esential colectiva.

CONSIDERENTE PRIVIND REGIMUL FISCAL AL COMERCIANTILOR SUPUSI PROCEDURII LEGII nr. 64/1995, asa cum prezenta prof.Radu Bufan

Dreptul nostru fiscal nu contine dispozitii derogatorii pentru comerciantii aflati in procedura Legii 64/1995, nici din punct de vedere al impozitului pe profit, nici al TVA.

In Legea nr.64/1995 in schimb exista o dispozitie derogatorie referitoare la curgerea dobanzilor ( majorarilor ) si penalitatilor care se stopeaza in caz de intrare in faliment: "Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabili nou infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite dupa caz".

"In situatia lichidarii /dizolvarii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia in calcul si profitul realizat din lichidarea patrimoniului acestuia ".

Deoarece textul de mai sus face referire la profitul rezultat din lichidarea patrimoniului, este necesar sa vedem in ce masura se poate obtine profit din lichidare. Patrimoniul la inceperea lichidarii include bunuri materiale ( imobilizari corporale si necorporale, stocuri,etc ) si drepturi de creanta.

In ce priveste bunurile mobile cat si creantele este evident ca acestea pot fi valorificate la valori superioare sau inferioare pretului de achizitie respectiv pot genera atat profit cat si pierdere

1) O problema apare insa la imobilizarile corporale, care de regula, reprezinta o parte considerabila a activului si sunt inregistrate la preturi "istorice" de achizitie de cele mai multe ori neaduse la zi prin reevaluare.

In acest caz profitul -dispun normele contabile - se stabileste ca diferenta intre pretul de vanzare si valoarea ramasa neamortizata a acestor bunuri. Ori, valoarea contabila ( de achizitie si cea neamortizata nu poate fi reevaluata in caz de faliment. HG 403/2000 privind reevaluarea imobilizarilor corporale prevede la art.1 al(.7):"ca: "Agentii economici care se afla in procedura de dizolvare sau de lichidare administrativa conform Legii 31 . sau in procedura de lichidare judiciara conform Legii 64/1995 " nu vor proceda la reevaluarea activelor imobilizate". Astfel se obtine in mod indirect un profit, prin mentinerea fortata a imobilizarilor la valoarea istorica.

Concluzionand, textul fiscal legal este deficitar in privinta definirii profitului din activitati exceptionale, in care nu se compara veniturile cu cheltuielile realizate in acelasi an fiscal, ci cu cu cheltuieli din anii anteriori plus cheltuielile de vanzare din anul curent.

In acest context, singura acceptabila este interpretarea ca aceste cheltuieli trebuie luate in calcul la nivelul la care s-ar fi situat daca ar fi fost efectuate in respectivul an fiscal, deoarece, in anul de procurare aceste "cheltuieli " nici macar nu au afectat contul de profit si pierderi, ci au figurat ca investitii, fara a fi deduse din venituri.

Concluzia : veniturile si cheltuielile nu sunt comparabile decat daca se reevalueaza " la zi " costul de achizitie neamortizat.

2) Un alt aspect este acela al creantelor creditorilor ce nu s-au inscris la masa credala si care in bilantul de inchidere se reiau la venituri, conducand indubitabil la inregistrarea unui profit artificial.

Prevederile art.14 alin.(1) "NU SUNT APLICABILE IN CAZ DE FALIMENT".

Argumente :

Daca se realizeaza profit din lichidarea patrimoniului, acesta trebuie sa fie distribuit creditorilor ;

Diminuarea acestor sume cu un impozit conduce la subminarea caracterului concursual al procedurii;

Contribuie la o ordine de distributie substantial diferita de cea prevazuta de lege;

Ori, prin separarea artficiala a acestui "profit" se micsoreaza gajul general al celorlalti creditori si se repartizeaza cu prioritate, in afara prevederilor Legii 64/1995, catre bugetul statului, o suma care, raportata la ansamblul activitatii debitorului nu reprezinta in nici un caz un profit real.

Prezentam argumente in sprijinul teoriei ca prevederile de mai sus se aplica doar la lichidarea administrativa/ voluntara , dar nu si la faliment.

- Caracterele specifice ale falimentului:

v    se desfasoara in interesul creditorilor, regula vanzarii o constitue negocierea directa si nu vanzarea prin licitatie, etc- conduc la ideea ca, desi este o specie a lichidarii, falimentul este atat de specific incat trebuie sa aiba un regim fiscal propriu ;

v    Legea nr.64/1995 impune ca in denumirea acestor comercianti sa se mentioneze <<IN FALIMENT>>, iar la lichidarile voluntare, generate de Legea nr.31/ 1990, mentiunea <<IN LICHIDARE>>.