Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala

Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala

1. Cadru legal si sistematizare

Denumirea acestui titlu ar putea surprinde intrucatva, daca tinem seama de faptul ca orice infractiune afecteaza, intr-un fel sau altul, relatiile de convietuire sociala. De aceea, trebuie sa subliniem, inca de la inceput, ca sub aceasta denumire au fost cuprinse acele infractiuni care afecteaza relatii sociale de maxima generalitate, cum sunt acelea care privesc familia, sanatatea publica, morala comuna etc., in respectarea carora sunt interesati toti membrii colectivitatii, indiferent de statutul sau rolul lor social. Datorita acestui caracter de extrema generalitate al relatiilor si intereselor ocrotite, asemenea infractiuni nu au putut fi incluse in alte titluri si a devenit necesara cuprinderea lor intr-un titlu distinct.

Astfel conceput, Titlul IX din Codul penal a fost divizat in patru capitole, dupa cum urmeaza: Capitolul I - ,,Infractiuni contra familiei"; Capitolul II - ,,Infractiuni contra sanatatii publice"; Capitolul III - ,,Infractiuni privitoare la asistenta celor in primejdie"; Capitolul IV - ,,Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala".

Dupa 1990, Titlul IX din Codul penal a suferit numeroase modificari.

In principal, acestea au constat in majorari ale limitelor pedepselor, produse, succesiv, prin Legea nr. 140/1996, Legea nr. 197/2000, Legea nr. 169/2002 etc., astfel ca, in prezent, pentru majoritatea infractiunilor din Titlul IX sunt prevazute pedepse mult mai severe.

Concomitent, s-au produs insa si alte modificari in ce priveste continutul acestui titlu. Astfel, pe de o parte, in cadrul Capitolului II - ,,Infractiuni contra sanatatii publice" a fost introdus (prin Legea nr. 140/1996) un nou articol - art. 309¹ C.pen., care incrimineaza ,,sustragerea de la tratament medical" - si a fost abrogat (partial) art. 312 C.pen., care incrimina ,,traficul de stupefiante", ca o consecinta a intrarii in vigoare a Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. Pe de alta parte, alte dispozitii de incriminare au suferit modificari sau completari, dupa cum urmeaza: in cazul incriminarii cuprinsa in art. 307 C.pen., s-a inlaturat o conditie ceruta anterior pentru existenta infractiunii (,,daca cresterea si educarea copilului ar fi primejduita"); in cazul incriminarii cuprinsa in art. 313 C.pen. s-au introdus trei noi agravante (alin. 3, 4 si 5) si s-a incriminat tentativa; in cazul incriminarii cuprinsa in art. 324 C.pen. s-a introdus o noua agravanta (alin. 2); in cazul incriminarii cuprinsa in art. 329 C.pen. s-au introdus doua noi alineate (alin. 2 si 4).

Ultimele modificari au fost aduse prin  Legea nr. 278/2006. Prin aceasta lege a fost abrogat art.304 C.pen., care incrimina adulterul; a fost modificata incriminarea din art.317 C.pen., schimbandu-se, totodata, denumirea acesteia din "Propaganda nationalist-sovina" in "Instigarea la discriminare " si a fost abrogat art.327 C. pen., care incrimina "Vagabondajul".

2. Aspecte comune

2.1. Conditii preexistente

A. Obiectul

a) Obiectul juridic generic. Infractiunile cuprinse in Titlul IX din Codul penal au ca obiect juridic generic (comun) relatiile sociale privind convietuirea sociala, adica acele relatii sociale cu caracter de maxima generalitate, privind familia, sanatatea publica, asistenta celor in primejdie, respectul fata de munca etc.

b) Obiectul juridic special. Fiecare dintre infractiunile prevazute in Titlul IX are si un obiect juridic special, care rezulta din conceptul infractiunii respective(de exemplu, obiectul juridic special al fiecarei infractiuni contra familiei il constituie un anumit raport familial).

c) Obiectul material. In majoritatea cazurilor, infractiunile din Titlul IX nu au un obiect material. Totusi, la unele din aceste infractiuni se poate identifica si un asemenea obiect - constand, de exemplu, in corpul minorului supus unor rele tratamente (art. 306 C.pen.), in alimentele, bauturile sau alte marfuri falsificate (art. 313 C.pen.) etc.

B. Subiectii

a) Subiectul activ. Indeosebi in cazul infractiunilor contra familiei, subiectul activ nemijlocit este un subiect circumstantiat in persoana celui casatorit, a parintelui ori a celui care are o obligatie legala de intretinere. Exista si alte infractiuni cuprinse in Titlul IX care prezinta un subiect activ calificat: de exemplu, contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit se poate savarsi numai de catre o persoana care stie ca sufera de o asemenea boala (art. 309 C.pen.); punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji se poate savarsi doar ,,de catre acela care o are sub paza sau  ingrijire" (art. 314 C.pen.) etc.

Exceptand coautoratul la infractiunile proprii - in care este necesar ca toti autorii sa aiba calitatea ceruta de text -, in infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, participatia penala este posibila, de regula, sub toate formele.

b) Subiect pasiv principal al infractiunilor prevazute in Titlul IX este intotdeauna statul, ca titular al ordinii juridice incalcate.

Destul de adesea, alaturi de acesta apare si un subiect pasiv secundar (adiacent), reprezentat de persoana fizica prejudiciata prin savarsirea infractiunii si care trebuie sa aiba o anumita calitate (subiect pasiv calificat): de exemplu, sotul nevinovat - in cazul infractiunii de adulter (art. 304 C.pen.); cel indreptatit la intretinere - in cazul infractiunii de abandon de familie (art. 305 C.pen.); copilul minor - in cazul infractiunii de rele tratamente aplicate minorului (art. 306 .pen.); persoana abandonata sau pierduta - in cazul infractiunii de lasare fara ajutor prin omisiunea de instiintare (art. 316 C.pen.) etc.

2.2. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva

a) Elementul material. Infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala sunt, de regula, infractiuni comisive, care se realizeaza printr-o actiune. Exista insa si cateva infractiuni omisive, cum sunt abandonul de familie (art. 305 C.pen.), lasarea fara ajutor (art. 315 C.pen.) sau lasarea fara ajutor prin omisiunea de instiintare (art. 316 C.pen.).

b) Urmarea imediata. La cele mai multe dintre infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, urmarea imediata se prezinta sub forma unei stari de pericol. Ele apar ca infractiuni formale, care se consuma prin simpla realizare a actiunii (inactiunii) incriminate si a caror urmare imediata se prezuma (nu trebuie dovedita).

Mai rar, unele dintre aceste infractiuni se prezinta ca infractiuni de rezultat, in cazul carora devine necesar sa stabileasca, distinct de elementul material, existenta unei anumite urmari imediate, a unui anumit rezultat, fie material (de exemplu, vatamarea corporala grava a unei persoane - in cazul prevazut in art. 322 alin. 2 C.pen., fie nematerial (de exemplu, producerea unui ,,scandal public" sau ,,tulburarea grava a linistii publice" - in cazul infractiunii prevazuta in art. 321 C.pen.

c) Raportul de cauzalitate trebuie dovedit numai in cazul infractiunilor de rezultat. In celelalte cazuri, existenta raportului de cauzalitate se prezuma.

B. Latura subiectiva

a) Elementul subiectiv Sub aspectul elementului subiectiv, infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala se comit numai cu intentie, chiar daca, in concret, ar fi vorba de o infractiune omisiva, constand intr-o inactiune. Mai mult, existenta intentiei rezulta ex re, indiferent daca este vorba de o infractiune formala sau de o infractiune de rezultat (de exemplu, ultraj contra bunelor moravuri), avand in vedere ca toate incriminarile din Titlul IX sunt incriminari cu continut inchis - in masura in care agentul a savarsit in mod constient si voluntar actiunea (inactiunea) descrisa de dispozitia penala, trebuie sa se conchida ca el a ,,acceptat" si urmarea imediata a acesteia.

In variantele agravate, unele infractiuni cuprinse in Titlui IX au ca element subiectiv praeterintentia (de exemplu, infractiunea de falsificare de alimente sau alte produse ori infractiunea de incaierare).

b) Scopul apare ca element constitutiv in cazul asocierii pentru savarsirea de infractiuni (art. 323 C.pen.).

c) Mobilul nu apare ca element constitutiv al vreunei infractiuni.

2.3. Forme. Sanctiuni.

Desi multe dintre infractiunile prevazute in Titlul IX sunt infractiuni cu executie lenta, susceptibile de o anumita desfasurare in timp - ceea ce inseamna ca ele pot imbraca forme imperfecte, respectiv forma actelor de pregatire si forma tentativei.  In general, aceste forme (imperfecte, atipice) nu sunt incriminate. Prin exceptie, tentativa infractiunilor prevazute in art. 313 C.pen. (falsificarea de alimente sau alte produse) si art. 329 C.pen. (proxenetismul) este incriminata.

Momentul consumarii difera, dupa cum este vorba de o infractiune formala sau de o infractiune de rezultat (conditionata de aparitia unui anumit rezultat, aratat explicit in dispozitia de incriminare). In cazul infractiunilor formale, momentul consumarii coincide cu momentul realizarii actiunii (inactiunii), ,,tipice", adica a unei actiuni (inactiuni) care este intru totul conforma aceleia descrisa in dispozitia de incriminare. In cazul incriminarilor de rezultat, momentul consumarii coincide cu momentul producerii rezultatului.

La unele dintre infractiunile care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, apare, de regula, si un moment al epuizarii, distinct de momentul consumarii: de exemplu, in cazul abandonului de familie (art. 305 C.pen.), care este o infractiune continua; sau in cazul prostitutiei (art. 328 C.pen.), care este o infractiune de obicei.

Infractiunile inscrise in Titlul IX sunt prevazute fie cu pedepse alternative - de regula, pedeapsa inchisorii este prevazuta alternativ cu pedeapsa amenzii - fie, mai rar, numai cu pedeapsa inchisorii (daca fapta este prevazuta numai cu inchisoare, devine obligatorie si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi).