Falsificarea de timbre, marci sau de bilete de transport

Falsificarea de timbre, marci sau de bilete de transport

1. Continutul legal

Potrivit art. 283 C.pen. constituie infractiune falsificarea de timbre, marci pos­tale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport, cupoane raspuns international, ori punerea in circulatie a unor astfel de valori falsificate.

In ceea ce priveste prevenirea savarsirii de infractiuni in acest domeniu, potrivit art. 58 din Conventia postala universala[1] din 14 septembrie 1994, Guvernele tarilor membre (semnatare ale conventiei) se angajeaza sa ia sau sa propuna puterii legis­lative din tara lor masurile necesare:

a) pentru a pedepsi contrafacerea timbrelor postale, chiar retrase din circulatie, si a cupoanelor raspuns internationale;

b) pentru a pedepsi utilizarea sau punerea in circulatie:

- a timbrelor postale contrafacute (chiar retrase din circulatie) sau care au servit deja, precum si a amprentelor contrafacute sau care au servit deja la francare sau a preselor de timbrat;

- a cupoanelor raspuns internationale contrafacute;

c) pentru a interzice si a reprima orice operatiuni frauduloase de fabricare si punere in circulatie de vignete si timbre uzuale in serviciul postal, contrafacute sau imitate in asa fel incat ar putea fi confundate cu vignetele si timbrele emise de catre administratia postala a uneia dintre tarile membre;

d) pentru a impiedica si, eventual, a pedepsi introducerea de stupefiante si sub­stante psihotrope si, de asemenea, de materii explozive, inflamabile sau alte materii periculoase in trimiterile postale, in favoarea carora aceasta introducere nu ar fi in mod expres autorizata de catre conventie si aranjamente.

Unele dispozitii privind prevenirea savarsirii de infractiuni in acest domeniu se gasesc si in Conventia postala universala din 5 octombrie 2004 privind regulile comune aplicabile serviciului postal international[2]. Statele membre se angajeaza sa ia toate masurile necesare pentru a preveni actele de mai jos si pentru a‑i urmari si a‑i pedepsi pe autorii lor:

- introducerea in trimiterile postale de stupefiante, substante psihotrope sau mate­riale explozibile, inflamabile ori alte substante periculoase, neautorizate in mod expres de Conventie;

- introducerea in trimiterile postale de obiecte cu caracter pedofil sau pornografic reprezentand copii.

Statele membre se angajeaza sa ia toate masurile necesare pentru a preveni, reprima si pedepsi infractiunile referitoare la modurile de francare prevazute in prezenta Conventie:

- timbrele postale, in circulatie sau retrase din circulatie;

- marcile de francare;

- amprentele masinilor de francare sau preselor de tipografie;

- cupoanele raspuns internationale.

In scopurile prezentei Conventii, prin infractiune referitoare la mijloacele de fran­care se intelege unul dintre actele de mai jos, comis cu intentia de a obtine un castig ilegal pentru autorul actului sau pentru o terta persoana. Trebuie pedepsite:

- falsificarea, imitarea ori contrafacerea mijloacelor de francare sau orice alt act ilicit ori care constituie un delict legat de fabricarea lor neautorizata;

- utilizarea, punerea in circulatie, comercializarea, distribuirea, difuzarea, trans­por­tul, prezentarea sau expunerea, inclusiv in scopuri publicitare, de mijloace de fran­care falsificate, imitate ori contrafacute;

- utilizarea sau punerea in circulatie in scopuri postale de mijloace de francare deja utilizate;

- tentativele care vizeaza comiterea uneia dintre infractiunile prezentate mai sus[3].

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun cu al celorlalte in­frac­tiuni de fals.

b) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale privitoare la increderea pu­blica acordata timbrelor, marcilor si biletelor de transport, precum si operatiunilor care se efectueaza cu acestea, astfel incat ele sa‑si indeplineasca misiunea lor specifica.

c) Obiectul material al infractiunii prevazute de art. 283 C.pen. va fi diferit, ca si la infractiunea anterioara, dupa cum activitatea infractionala se va realiza prin contra­facere sau alterare.

Daca falsificarea se va executa prin contrafacere, obiectul material al infractiunii va fi reprezentat de materialele folosite (hartie, coloranti si alte substante) la multi­plicarea prin plasmuire a timbrelor, marcilor sau biletelor.

In cazul in care falsificarea s‑a efectuat prin alterare, obiectul material al infrac­tiunii, va fi constituit din: timbrele, mar­ci­le postale, plicurile postale, cartile postale, biletele ori foile de calatorie sau trans­port si cupoanele raspuns international falsifi­cate. Dupa falsificare acestea vor deveni produs al infractiunii.

Timbrele sunt imprimate de valoare, de dimensiuni reduse, emise de stat sau de o insti­tutie special autorizata, care servesc la plata unui impozit sau a unei taxe. In general sunt folosite pentru francarile fiscale.

Marcile postale sunt timbre emise de catre organele centrale postale ale unei tari, care, aplicate pe corespondenta, fac dovada platii anticipate a costului transportului.

Plicurile si cartile postale sunt obiecte confectionate din hartie sau carton, in care se poate introduce sau pe care se poate consemna corespondenta, avand aplicate marca postala corespunzatoare costului transportului.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Biletele ori foile de calatorie sau transport sunt legitimatii eliberate contra cost sau in baza unui regim preferential (studenti, elevi, pensionari, militari in termen etc.), utilizate pentru transportul pe cale ferata, auto, aerian, naval.

Cupoanele raspuns international reprezinta un mijloc de plata specific pentru scri­sorile trimise in strainatate. Acestea sunt confectionate de Biroul International al Uniunii Mondiale Postale si sunt puse in circulatie de catre organele pentru legaturi postale cu strainatatea din tarile care au semnat Conventia Mondiala de Posta, incheiata la 11 iunie 1952[4].

Administratiile postale au posibilitatea sa vanda cupoane‑raspuns internationale, emise de Biroul International al Uniunii Mondiale Postale, si sa le limiteze vanzarea conform legislatiei lor interne.

Valoarea cuponului raspuns este de 0,74 DST. Pretul de vanzare fixat de catre administratiile interesate nu poate fi inferior acestei valori.

Cupoanele raspuns sunt schimbabile in orice tara membra contra unuia sau mai multor timbre postale reprezentand francarea minima a unei trimiteri prioritare simple sau a unei scrisori‑avion simple, expediate in strainatate. Daca legislatia interna a tarii de schimb nu interzice, cupoanele raspuns sunt schimbabile si contra intreguri postale sau contra altor marci sau amprente de francare postala.

Administratia unei tari membre are, in plus, posibilitatea de a solicita prezentarea simultana a cupoanelor raspuns si a trimiterilor de francat in schimbul cupoanelor raspuns[5].

Potrivit art. 13 pct. 4.2. din Conventia postala universala din 5 octombrie 2004 privind regulile comune aplicabile serviciului postal international, aceste cupoane pot fi schimbate in orice stat membru, dar vanzarea lor este facultativa.

Timbrele, marcile sau biletele de transport falsificate trebuie sa fie dintre cele aflate in mod legal in circulatie la data savarsirii faptei. Daca o asemenea valoare care este falsificata era deja scoasa din circulatie si ulterior ea este vanduta unei alte persoane, fapta va putea constitui, potrivit unei opinii exprimate in literatura de spe­cialitate[6], infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (2) C.pen. si nu cea de falsificare de monede, timbre sau de alte valori. In acelasi timp, instanta noastra suprema a decis ca valorile la care se refera art. 283 C.pen. trebuie sa aiba putere circulatorie. In cazul in care respectivele valori nu au aptitudinea de a circula, cum ar fi cazul abonamentelor C.F.R. sau al altor acte de calatorie nominalizate, acele legiti­matii, in masura in care sunt falsificate prin alterare, nu vor constitui obiect material al infractiunii de fals prevazuta in art. 283 C.pen., ci al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale prevazuta in art. 288 C.pen.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii de falsificare de monede, timbre sau de alte valori poate fi orice persoana, deoarece legea nu prevede nicio calitate speciala pentru subiectul activ nemijlocit al infractiunilor prevazute in
art. 283 C.pen..

Atunci cand faptuitorul, dupa ce a falsificat sau a participat la falsificarea timbre­lor, marcilor sau biletelor de transport, a executat si fapta de punere in circulatie a acelor valori falsificate, el va raspunde atat pentru infractiunea principala, cat si pentru cea derivata, aflate in concurs de infractiuni.

Infractiunile, atat cea principala, cat si cea derivata, sunt susceptibile de a fi sa­var­site in participatie, atat sub forma coautoratului, instigarii, cat si a complicitatii.

b) Subiectul pasiv al infractiunii este institutia abilitata prin lege sa emita si sa pu­na in circulatie timbrele, marcile sau biletele de transport. In acelasi timp, este su­biect pasiv al infractiunii si persoana fizica sau juridica care sufera un prejudiciu mate­rial prin achizitionarea timbrelor, marcilor sau biletelor de transport falsificate.

Existenta infractiunii prevazute de art. 283 C.pen. nu este subordonata unor con­ditii privind locul si timpul comiterii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se realizeaza in mod diferit in cazul infractiunii principale, fata de cea derivata.

Infractiunea principala presupune executarea unei actiuni de falsificare de timbre, marci postale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport, cupoane raspuns international.

Actiunea de falsificare, asemanator infractiunii prevazute in art. 282 C.pen., se realizeaza fie prin contrafacere, fie prin alterarea uneia din valorile care cad sub inci­denta art. 283 C.pen.

Contrafacerea timbrelor, marcilor postale sau a biletelor de transport este o ope­ratie deosebit de complexa si se realizeaza cu mare dificultate prin confectionarea in intregime a valorilor ce sunt falsificate, folosindu‑se me­toda imprimarii, fotocopierii color sau prin alte procedee similare.

Pentru realizarea elementului material al infractiunii este necesar ca produsul actiunii de contrafacere sa reproduca fidel valoarea reala care a fost falsificata sau sa fie cat mai apropiat de aceasta, astfel incat sa aiba aptitu­dinea de a circula[8].

Alterarea se realizeaza prin modificarea aspectului exterior al timbrelor, marcilor sau biletelor de transport anterior utilizate, pentru a le readuce la aspectul initial sau pentru a mari valoarea acestora.

Alterarea priveste, de regula, valori izolate (timbre, marci postale, plicuri postale, carti postale, bilete ori foi de calatorie sau transport, cupoane ras­puns international) supuse falsificarii.

In cazul infractiunii derivate, elementul material consta in actiunea de punere in circulatie a timbrelor, marcilor sau biletelor de transport care au fost falsificate.

Punerea in circulatie se realizeaza atat prin folosirea valorii falsificate de catre falsificatori, cat si prin inmanarea acestora unei alte persoane pentru a le utiliza sau prin vanzarea lor pentru a obtine un folos material.

b) Urmarea imediata, atat pentru infractiunea principala, cat si pentru cea deri­vata, consta in crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocro­tita, decur­gand din producerea unui rezultat efectiv, separat de actiune. Tot astfel, urmarea imediata a punerii in circulatie a valorilor mentionate este patrunderea efectiva in circulatie a acestor valori.

c) Infractiunea fiind conditionata de producerea unor rezultate distincte de actiu­ni­le care sunt incriminate, se impune stabilirea in mod expres a legaturii de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Falsificarea de timbre, marci sau bilete de transport poate fi savarsita, din punct de vedere subiectiv, atat in cazul infractiunii principale, cat si al celei derivate, cu intentie directa sau indirecta.

Intentia rezulta din insusi faptul contrafacerii sau alterarii valorii fal­sificate.

In cazul in care autorul infractiunii derivate este o alta persoana decat cea care a efectuat falsificarea, trebuie sa se dovedeasca ca aceasta a avut reprezentarea ca pune in circulatie valorile falsificate[9].

Fapta savarsita din culpa nu constituie infractiune.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Fiind infractiuni comisive intentionate, atat falsificarea de timbre, marci sau bilete de transport, cat si punerea in circulatie a acestora, pot parcurge toate fa­ze­le de desfasurare, imbracand, pe cale de consecinta, atat forma actelor prega­ti­toare, a tentativei, cat si cea a infractiunii con­sumate‑epuizate.

Actele pregatitoare nu sunt pedepsibile, dar ele sunt incriminate ca infractiune de sine statatoare potrivit art. 285 C.pen., atunci cand constau in fabricarea sau detine­rea de instrumente sau de materiale in scopul de a servi la falsificarea de tim­bre, marci sau bilete de transport.

Tentativa se pedepseste atat in cazul infractiunii principale, cat si al celei derivate.

Infractiunea se consuma in momentul cand s‑a realizat falsificarea valorilor enu­me­rate de lege (infractiunea principala) sau atunci cand, cu stiinta, valoarea falsi­ficata a fost pusa in circulatie (infractiunea derivata).

Infractiunea principala putandu‑se realiza si in forma continuata, iar cea deri­vata putand imbraca si forma infractiunii continue, vom avea si un moment al epuizarii infrac­tiunii cores­punzator incetarii ultimei actiuni (in cazul formei continuate a infractiunii) sau incetarii actiunii (in cazul formei continue a infractiunii).

B. Modalitati. Fiecare dintre cele doua infractiuni (principala si derivata) prezinta cate o modalitate normativa: falsificarea ori punerea in circulatie si o varietate de mo­da­litati faptice, in raport cu modul concret de exercitare a activitatii infractionale.

C. Sanctiuni. Ambele infractiuni, atat cea principala, cat si cea derivata, se pedep­sesc cu inchisoare cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen. persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 si 600.000 lei.

Potrivit art. 285¹ C.pen. daca una dintre faptele prevazute in art. 282‑285 C.pen. a fost savarsita de o persoana juridica, pe langa pedeapsa amenzii se aplica si pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice sau a suspendarii activitatii ori a uneia dintre activitatile persoanei juridice, dupa caz.