Conflictul de interese

Conflictul de interese

1. Continutul legal

Potrivit art. 253¹, constituie infractiune fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s‑a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau sau o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s‑a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura.

Dispozitii asemanatoare cu cele prevazute in art. 253¹ C.pen. se regasesc si in unele legi speciale, cum ar fi Legea nr. 78/2000[1].

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este reprezentat de acele relatii sociale a caror nastere, normala desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibile fara indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu de catre functionarii publici.

b) Obiectul material. Infractiunea de conflict de interese nu are obiect material.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ, asa cum rezulta din dispozitiile
art. 253¹, este calificat, acesta neputand fi decat un functionar public in acceptiunea art. 147 C.pen. Aspectele referitoare la subiectul activ sunt identice cu cele precizate la infractiunile anterioare.

Participatia este posibila sub toate formele sale. Pentru existenta coautoratului se cere ca toti coautorii sa aiba calitatea ceruta de norma de incriminare, pe cand in cazul instigarii si complicitatii, nu se cere nicio conditie[2].

b) Subiectul pasiv este o autoritate publica, o institutie publica sau o persoana juridica care a fost prejudiciata prin comiterea infractiunii.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se realizeaza printr‑o actiune de inde­plinire a unui act ori participarea la luarea unei decizii.

b) Cerinte esentiale. Pentru ambele aspecte ale elementului material, se cere ca fapta sa fie savarsita in exercitiul atributiilor de serviciu.

De asemenea, se cere ca faptuitorul, prin tot ceea ce a intreprins, sa realizeze direct sau indirect un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s‑a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii ori foloase de orice natura[3].

Infractiunea nu se poate retine in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor nor­­­mative.

c) Urmarea imediata. In cazul acestei infractiuni are loc obtinerea unor foloase necuvenite de catre functionarul public si, prin aceasta, crearea unui pericol pentru bunul mers al activitatii unor persoane juridice publice.

d) Legatura de cauzalitate rezulta, de regula, din materialitatea faptei comise.

B. Latura subiectiva. Infractiunea se comite atat cu intentie directa, cat si indirecta.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Conflictul de interese este susceptibil de o desfasurare in timp, astfel fiind posibile actele de pregatire, cat si tentativa, dar legea penala nu le pedepseste. Infrac­tiunea se consuma in momentul cand s‑a produs urmarea prevazuta de lege.

B. Modalitati. Exista doua modalitati normative, si anume indeplinirea unui act ori participarea la luarea unei decizii in cadrul serviciului pe care subiectul activ il indeplineste.

De asemenea, pot exista si diferite modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima.