Efectele actului juridic civil

EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

1. Notiune. Prin efectele actului juridic civil intelegem drepturile subiective civile si obligatiile civile la care da nastere, pe care le modifica sau le stinge un act juridic civil.

2. Determinarea efectelor actului juridic civil Prin determinarea efectelor actului juridic civil se intelege stabilirea sau fixarea drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative generate, modificate sau stinse de un asemenea act.

Stabilirea continutului actului juridic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) prima etapa consta in dovedirea actului juridic civil.

b) cea de-a doua etapa consta in interpretarea continutului actului juridic.

Ca prim rezultat al interpretarii actului juridic civil, calificarea acestuia consta in incadrarea actului juridic civil concret intr-un anumit tip de acte juridice. Aceasta operatie are o deosebita importanta, deoarece exista efecte diferite la acte diferite, iar daca se ajunge la concluzia ca, in speta, este vorba despre un act juridic civil numit (tipic), vor fi incidente regulile stabilite in mod expres de lege pentru acel tip de act juridic. Daca insa, in urma calificarii, actul juridic va fi considerat nenumit (atipic), atunci se vor aplica regulile generale in materia actelor juridice civile.

Prin interpretare se intelege operatiunea logica de stabilire a intelesului si continutului clauzelor unui act juridic a carui existenta este necontestata, in functie de vointa reala a partii sau a partilor.

Regulile de interpretare stabilite de Codul civil sunt urmatoarele: actul juridic se interpreteaza dupa vointa reala a partilor, si nu dupa intelesul literal al cuvintelor; actul juridic produce si acele efecte pe care legea, echitatea sau obiceiul le dau obligatiei, dupa natura acesteia; clauzele obisnuite intr-un act juridic se subinteleg; clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interpretari sistematice, deci se interpreteaza unele prin altele; daca o clauza este susceptibila de a primi doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul in care poate produce efecte, si nu in sensul in care nu ar produce nici un efect; clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul care rezulta din natura actului juridic; in cazul in care exista indoieli, dispozitiile respective se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul; clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea celui care s-a obligat; oricat de generali ar fi termenii utilizati, efectele actului juridic trebuie sa fie numai acelea care pot fi presupuse ca partile le-au voit; si cand s-a folosit un exemplu pentru explicarea intelesului unor clauze, intinderea efectelor actului juridic nu trebuie redusa la efectele din exemplul dat.

3. Principii. Prin principiile efectelor actului juridic intelegem acele reguli de drept civil care arata modul in care se produc aceste efecte, respectiv cum, in ce conditii si fata de cine se produc.

Efectele actului juridic sunt guvernate de trei principii:

a) principiul fortei obligatorii a actului juridic;

b) principiul irevocabilitatii actului juridic;

c) principiul relativitatii efectelor actului juridic.

3.1. Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil (pacta sunt servanda)

3.1.1. Notiune Principiul fortei obligatorii reprezinta acea regula de drept potrivit careia actul juridic civil legal incheiat se impune autorilor (in cazul conventiilor) sau autorului (in cazul actelor juridice unilaterale), intocmai ca si legea.

3.1.2. Exceptii. Sunt exceptii de la principiul fortei obligatorii a actului juridic acele situatii in care efectele actului juridic civil nu se produc asa cum au convenit partile la incheierea lui, ci, independent de vointa partilor sau a partii, aceste efecte sunt mai restranse sau mai intinse.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

3.2. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

3.2.1. Notiune. Este acea regula de drept potrivit careia actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capat numai prin vointa uneia din parti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, din partea autorului acestuia.

3.2.2. Exceptii. Prin exceptii de principiul irevocabilitatii se inteleg acele situatii in care actului bilateral sau multilateral i se poate pune capat prin vointa unei singure parti, iar actului unilateral prin vointa autorului lui.

3.3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil (res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest)

3.3.1. Notiune Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil este acea regula de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fata de persoana sau persoanele care, prin manifestarea lor de vointa, l-au incheiat ori l-au modificat, fara sa profite sau sa dauneze altor persoane.

Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil arata fata de cine se produc efectele actului: efectele se produc numai pentru autor sau autorii actului. Asadar, in principiu, drepturile si obligatiile corelative lor, nascute dintr-un act juridic, sunt ale partilor. In continuare, persoanele care nu participa la incheierea actului juridic civil, tertii nu pot nici exercita drepturile subiective nascute din act, nici raspunde pentru executarea obligatiilor corelative.

3.3.2. Notiunile de parte, tert si avand-cauza Din punctul de vedere al efectelor actului juridic civil intereseaza delimitarea cercului persoanelor care se obliga sau sunt tinute de vointa exprimata de alte persoane si al persoanelor complet straine de act. Sub acest aspect, prezinta interes clarificarea notiunilor de parti, avanzii-cauza si terti.

Partile sunt persoanele care incheie efectiv actul juridic civil, isi  manifesta vointa, fie direct (personal), fie prin reprezentant. Efectele actului se produc in patrimoniul partilor (partii), intrucat actul exprima interesul personal al celor care si-au manifestat vointa la incheierea lui.

Tertii (penitus extranei) sunt persoanele straine de un act juridic, care nu au participat nici direct si nici prin reprezentant la incheierea acestuia. In principiu, tertul, "cel de al treilea" nu poate fi afectat de incheierea actului juridic civi: nu-i profita si nu-i dauneaza.

Prin avand-cauza (habentes causam) se desemneaza persoana care, desi nu a participat nici direct nici prin reprezentare la incheierea actului juridic civil, este totusi indreptatita sa profite de efectele actului respectiv sau, dupa caz, este obligata sa suporte aceste efecte, datorita "legaturii sale juridice" cu una din partile acelui act juridic civil.

In anumite cazuri si conditii asistam la un "transfer" de persoane din cercul "avanzilor-cauza" in cercul "tetilor" si invers, in sensul sensul ca aceeasi persoana poate fi avand-cauza raportat la un anumit act juridic civil al autorului sau, dar si tert, in raport cu un alt act juridic al autorului.

Exista trei subcategorii de avanzi-cauza: a) succesorii universali si succesorii cu titlu universal; b) succesorii cu titlu particular; c) creditorii chirografari.

1⁰. Succesorii universali si cu titlu universal. Ei formeaza o singura categorie de avanzi-cauza deoarece intre ei nu exista o deosebire calitativa, ci numai una cantitativa, astfel:

- succesor universal este persoana care dobandeste un (intreg) patrimoniu, adica o universalitate de drepturi si obligatii patrimoniale: mostenitorul legal unic, legatarul universal si persoana juridica dobanditoare a unui patrimoniu prin efectul comasarii, care se infaptuieste prin fuziune sau absorbtie;

- succesor cu titlu universal este persoana care dobandeste o cota-parte, o fractiune dintr-un patrimoniu: mostenitorii legali, legatarii cu titlu universal si persoana juridica dobanditoare a unei parti din patrimoniul unei alte persoane juridice divizate total ori partial.

Din punct de vedere juridic, succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai personalitatii autorului lor și in principiu, preiau toate drepturile si obligatiile autorului lor (cei universali) sau numai partea corespunzatoare de drepturi si obligatii (cei cu titlu universal).

Calitatea de avanzi-cauza a succesorilor universali si cu titlu universal  consta in aceea ca actul incheiat de autorul lor isi produce efectele si fata de ei, asa incat ei vor prelua, in principiu, toate, respectiv, o parte din drepturile si obligatiile autorului lor (cu exceptia celor strans legate de persoana autorului ori declarate de parti netransmisibile).

2⁰. Succesorii cu titlu particular sunt persoanele care dobandesc un anumit drept subiectiv, privit individual (ut singuli), precum: cesionarul, cumparatorul, copermutantul, donatarul, solventul, legatarul cu titul particular, persoana juridica dobanditoare a activului net, ca efect al dizolvarii altei persoane juridice.

Succesorul cu titlu particular (dobanditorul unui anumit drept sau bun) are calitate de avand cauza numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1) sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de bunul dobandit; 2) sa fie vorba de acte anterioare ale autorului; 3) sa fi fost indeplinita cerinta de publicitate prevazuta de lege pentru acel act.

3⁰. Creditorii chirografari constituie a treia categorie de avanzi-cauza. Creditorul chirografar nu beneficiaza de o garantie reala pentru creanta sa, ci numai de dreptul de gaj general asupra intregului patrimoniu al debitorului.

Creditorul chirografar este considerat avand-cauza al debitorului sau, in sensul ca el suporta influenta actelor juridice patrimoniale incheiate de debitor cu alte persoane, acte juridice prin care activul patrimonial (gajul general) se poate mari sau micsora. Creditorul chirografar nu are dreptul sa se amestece in actele pe care le incheie debitorul sau si este tinut sa respecte aceste acte, fiindu-i opozabile.

3.3.3. Exceptii Sunt exceptii de la principiul relativitatii actelor juridice civile acele situatii in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoane care nu au participat la incheirea actului nici personal si nici prin reprezentant. Sunt excepții la principiul relativitatii actelor juridice civile: situatia avanzilor-cauza, promisiunea faptei altuia, simulatia, reprezentarea, actiunile directe, stipulatia pentru altul (singura exceptie reala).

1. Reprezinta excepții de la principiul irevocabilitații actului juridic civil urmatoarele situații:

a) retractarea moștenirii pentru eroare de drept;

b) denunțarea unilaterala a contractului de locațiune incheiat pe perioada nedeterminata de oricare dintre parți;

c) revocarea testamentului.

2. Principiul relativitații efectelor actului juridic civil este:

a) regula de drept potrivit careia actul juridic civil produce efecte numai fața de persoanele care l-au incheiat, fara sa profite sau sa dauneze altor persoane;

b) regula de drept potrivit careia actului juridic bilateral nu i se poate pune capat numai prin voința uneia dintre parți;

c) regula de drept potrivit careia actul juridic legal incheiat se impune autorilor lui intocmai ca legea.

3. Terții sunt persoanele:

a) straine de un act juridic deoarece au participat prin reprezentant la incheierea actului juridic;

b) straine de un act juridic din cauza ca nu participa direct la incheierea actului juridic;

c) pe care nu le afecteaza, in principiu, incheierea actului juridic.

4. Avanzii - cauzi sunt:

a) parțile actului juridic care nu au participat in mod direct la incheierea lui ci prin reprezentant;

b) terții;

c) persoanele care nu au participat la incheierea actului juridic dar care pot profita de efectele acestuia, sau sunt obligați sa suporte efectele actului juridic.

5. Succesorul cu titlu particular are calitate de avand-cauza numai daca:

a) este vorba de drepturi și obligații strans legate de bunul dobandit;

b) este vorba de acte anterioare ale autorului și a fost indeplinita cerința de publicitate prevazuta de lege pentru acel act;

c) a dobandit cu titlu universal o fracțiune din patrimoniul autorului sau.

Raspunsuri corecte:

1. b), c); 2. a); 3. c); 4. c); 5. a), b).

Deleanu I., Partile si tertii. Relativitatea si opozabilitatea efectelor juridice, Ed. Rosetti, Bucuresti,  2002

Dogaru I., Popa N., Danișor D.C., Cercel S., Bazele dreptului civil, vol. I, Teoria generala, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Dogaru I., Cercel S., Drept civil. Partea generala, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2007;

Popa V. V., Drept civil. Partea generala. Persoanele, Ed. C. H. Beck, Bucuresti, 2006.