Deturnarea de fonduri

Deturnarea de fonduri

1. Continutul legal

Codul penal incrimineaza in dispozitiile art. 302¹, sub denumirea "Deturnarea de fonduri", "schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a activitatii economico‑financiare sau a produs o paguba unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unitati dintre cele la care se referea art. 145"

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special. Infractiunea de deturnare de fonduri are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la disciplina finan­ciara, a carei respectare impune folosirea fondurilor banesti si a resurselor materiale potrivit destinatiei lor legale.

Deoarece prin savarsirea faptei se pot produce si pagube unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 C.pen., infractiunea poate avea ca obiect juridic secundar relatiile sociale cu caracter patrimonial.

b) Obiectul material este reprezentat de acele fonduri banesti sau resurse mate­riale care au fost deturnate prin fapta savarsita.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ. Legea nu cere subiectului infractiunii vreo calitate speciala, rezultand ca deturnarea de fonduri poate fi savarsita de orice per­soana. In realitate, subiectul infractiunii va fi functionarul care administreaza fon­du­rile si resursele materiale si caruia anumite dispozitii legale ii impun sa nu schimbe desti­na­tia acestora. Poate savarsi aceasta infractiune si persoana care, in calitate de conta­bil‑sef, foloseste unele fonduri ale institutiei unde lucreaza in alt scop decat cel stabilit prin normele legale, cauzandu‑se in acest fel o perturbare activitatii financiare a unitatii[1].

Coautori pot fi doar persoanele care au aceeasi calitate (functionari) si prin eforturi comune deturneaza fonduri banesti sau resurse materiale.

Participatia penala este posibila in toate formele.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al infractiunii consta dintr‑o actiune de schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale, adica in folo­sirea acestor fonduri sau resurse in alt scop decat cel stabilit. Schimbarea destinatiei acestor fonduri sau resurse trebuie sa se faca fara respectarea prevederilor legale[2].

Intr‑o speta[3], s‑a retinut, in fapt, ca in perioada 1994‑1997, cei doi inculpati, in calitate de casier si, respectiv, contabil, in mai multe randuri si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, au scos de la Trezorerie suma de 11.224.094 lei, schimband destinatia acestora si orientand‑o spre alte obiective decat cele stabilite prin bugetul de stat, fara respectarea prevederilor legale. De asemenea, in aceeasi perioada, in mod repetat si in baza acelorasi rezolutii infractionale, inculpatii au intocmit si folosit docu­mente necorespunzatoare realitatii, pentru a justifica sumele cheltuite in alte scopuri.

Intr‑un alt caz[4], instanta a retinut ca, in timp ce inculpatul B.N. detinea functia de director, iar inculpatul R.I. pe aceea de contabil sef la AEI "A" Iasi, cei doi au infiintat SC "P '92" SA Iasi, la care au aderat 139 persoane, fosti angajati ai AEI "A", administrata de inculpati.

Inmatricularea societatii nou infiintate a avut loc la data de 11 ianuarie 1993.

Noua societate, administrata tot de cei doi inculpati, avea acelasi obiect de activitate ca si AEI "A", incalcandu‑se astfel prevederile Legii nr. 31/1990 privind socie­­tatile comerciale.

Implicandu‑se in operatiunile comerciale ale SC "P'92" SA, inculpatii au deturnat, in favoarea acesteia, importante sume de bani din patrimoniul AEI "A", in perioada 1992‑1993, in total suma de 37.763.792 de lei.

Infractiunea prevazuta in art. 302¹ C.pen. implica producerea de perturbari ale activitatii economico‑financiare sau de pagube unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145 din acelasi Cod. In raport cu art. 145 C.pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996, AEI "A" Iasi, unitatea pagubita prin schimbarea destinatiei fondurilor banesti fara respectarea prevederilor legale, nu face parte din categoriile prevazute de norma penala de inter­pretare mentionata, fiind o asociatie cooperatista cu patrimoniu privat.

Fapta, asa cum a fost savarsita de inculpati, prin care au cauzat o vatamare intere­selor legale ale AEI "A" Iasi, prin producerea unei pagube in suma de 37.673.792 de lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu prevazuta in art. 246 raportat la art. 258 C.pen. si nu deturnare de fonduri.

Intr‑un alt caz, Biroul de Investigare a Fraudelor Economice al Politiei Roman a trimis Parchetului de pe linga Judecatoria Roman, in vederea finalizarii cercetarilor si a dispunerii masurilor legale, dosarul privindu‑l pe primarul comunei Ruginoasa, G.C., sub aspectul savirsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, neglijenta in servi­ciu si uz de fals. S‑a retinut ca, in luna decembrie 2004, a ramas necheltuita suma de 158 milioane de lei din bugetul primariei, care a fost repartizata de catre ordonatorul principal de credite, primarul G.C., pentru acordarea a 167 de ajutoare sociale, distribuite fara temei legal, aceste actiuni aducand prejudiciu bugetului de stat[5].

b) Urmarea imediata. Deturnarea de fonduri mai este conditionata, sub aspect obiectiv, de producerea unui rezultat, care poate consta fie intr‑o perturbare a activitatii economico‑financiare (rezultat nematerial), fie intr‑o paguba produsa unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 C.pen. Aceste urmari sunt prevazute alternativ, ceea ce inseamna ca este suficient sa se produca numai una dintre ele, pentru a exista infractiunea.

c) Intre actiunea de schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor mate­riale si perturbarea activitatii economico‑financiare sau paguba produsa unui organ sau unei institutii de stat sau unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 C.pen. trebuie sa existe un raport de cauzalitate. Acest raport trebuie stabilit in fiecare caz.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de deturnare de fonduri se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama ca schimba destinatia fondurilor banesti sau a resurselor materiale, fara respectarea prevederilor legale, vrea sa savarseasca fapta, prevazand ca prin aceasta produce una dintre urmarile aratate in art. 302¹ alin. (1) C.pen.

Latura subiectiva a infractiunii nu include vreun motiv sau scop special. Daca func­tionarul deturneaza fondul unitatii pentru a acoperi o necesitate urgenta, infrac­tiunea va subzista, insa la individualizarea pedepsei se va avea in vedere aceasta imprejurare (de pilda, a cheltuit din fondul de salarii pentru o reparatie urgenta a unui agregat).

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea de deturnare de fonduri se consuma in momentul in care se produce, ca urmare a activitatii faptuitorului, fie o perturbare a activitatii econo­mico‑financiare, fie o paguba unui organ sau institutii de stat sau unei alte unitati din cele prevazute in art. 145 C.pen.

B. Modalitati. Potrivit alin. (2), infractiunea este mai grava daca fapta din alin. (1) a avut consecinte deosebit de grave. Potrivit art. 146 C.pen., prin consecinte deosebit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice.

C. Sanctiuni. Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de deturnare de fonduri este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, in cazul prevazut la alin. (1) si inchi­soa­rea de la 5 la 15 ani, pentru cazul prevazut la alin. (2). In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoa­nei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei, in cazul in care legea prevede pentru infrac­tiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.