Principiile generale ale devolutiunii legale a mostenirii

1.Precizari

Determinarea cercului de persoane, conform prevederilor legale, chemate sa culeaga patrimoniul celui care lasa mostenirea, constituie devolutiunea succesorala legala. Elementul principal al devolutiunii succesorale legale il constituie determinarea sferei persoanelor chemate sa culeaga mostenirea.

Devolutiunea succesorala legala are ca temei legaturile de rudenie, relatiile de casatorie intre eventualii mostenitori si cel care lasa mostenirea.

Rudenia [1]- baza devolutiunii succesorale legale

In general, cum este si firesc, transmisiunea succesorala este intemeiata pe principiul legaturii de sange, care exista intre persoanele care fac parte din aceeasi familie.

Potrivit art. 45 din Codul familiei, rudenia este legatura de sange, bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un autor comun.

In primul caz, rudenia este in linie dreapta, iar in al doilea, in linie colaterala. Rudenia in linie dreapta poate fi de doua feluri: ascendenta (suitoare) si descendenta (coboratoare).

Desi legea stabileste cercul persoanelor chemate sa culeaga mostenirea, acestea nu vor putea sa culeaga toate, impreuna, patrimoniul succesoral. Este evident ca, daca s-ar fi procedat astfel, s-ar fi ajuns la o excesiva fractionare a patrimoniului succesoral. De aceea, legiuitorul a instituit doua criterii de baza si anume: clasa de mostenitori si gradul de rudenie .

Clasa de mostenitori reprezinta grupul de rude al celui care lasa mostenirea, determinat potrivit legii, chemate sa mosteneasca intr-o anumita ordine fata de alte grupe de rude dintr-o alta clasa.

Gradul de rudenie este distanta intre doua rude. Potrivit art.46 din Codul familiei, gradul de rudenie se stabileste astfel:

a)in linie dreapta, dupa numarul nasterilor;

b)in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la aceasta pana la cealalta ruda.

Prevederile art.46 din Codul familiei se vor aplica prin analogie si pentru stabilirea gradului rudeniei civile din adoptie.

2.1.Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea

claselor de mostenitori legali

Potrivit acestui principiu clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga patrimoniul succesoral in ordinea de preferinta stabilita de Codul civil.

In Codul civil sunt reglementate patru clase de mostenitori si anume:

a)clasa I - clasa descendentilor in linie dreapta a celui care lasa mostenirea (copiii, nepotii, stranepotii, etc., fara limita de grad);

b)clasa a II-a- clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati (parintii, fratii si surorile celui care lasa mostenirea si descendentii acestora din urma pana la gradul al IV-lea inclusiv);

c)clasa a III-a - clasa ascendentilor ordinari (bunicii, strabunicii celui care lasa mostenirea, far limita de grad);

d)clasa a IV-a - clasa colateralilor ordinari (ceilalti colaterali decat cei din clasa a II-a).

Rudele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor.

Rudele din clasa I (chiar si o singura persoana) inlatura de la mostenire rudele din clasele subsecvente; rudele din clasa a II-a sunt chemate la mostenire numai daca nu exista rude din clasa I sau cele existente nu pot (din cauza nedemnitatii) sau nu vor (intrucat sunt renuntatori) sa vina la mostenire; rudele din clasa a III-a sunt chemate la mostenire numai daca nu exista mostenitori din primele doua clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina; tot astfel, rudele din clasa a IV-a mostenesc numai in absenta mostenitorilor din primele trei clase .

Exista posibilitatea venirii concomitente la mostenire a rudelor, care fac parte din doua clase diferite in situatia in care cel care lasa mostenirea a exheredat prin testament mostenitorii dintr-o clasa preferata, daca acestia sunt mostenitori rezervatari.

Deci, aceste categorii de mostenitori nu inlatura si nici nu pot fi inlaturate de la mostenire de nici un succesibil, indiferent din cel clasa ar face parte acesta.

3.Principiul proximitatii gradului de rudenie

Potrivit principiului proximitatii gradului de rudenie, intre succesibilii din aceeasi clasa au prioritate a culege patrimoniul succesoral cei care sunt rude mai apropiate in grad cu defunctul. Astfel, de exemplu, in interiorul clasei I fiul celui care lasa mostenirea (ruda de gradul I cu acesta) va inlatura de la mostenire pe nepotul de fiu a celui care lasa mostenirea (ruda de gradul II). Altfel spus, vocatia concreta a unui succesibil in cadrul fiecarei clase de mostenitori este in dependenta de apropierea gradului de rudenie fata de cel care lasa mostenirea .

Document online: Contract de inchiriere - obiectul contractului Document online: Contractul individual de munca cu timp partial - MUNCA LA DOMICILIU

Principiul proximitati gradului de rudenie cunoaste doua exceptii si anume:

a)in cadrul clasei a II-a de mostenitori, parintii defunctului, care sunt rude de gradul I cu cel care lasa mostenirea, nu inlatura de la mostenire pe fratii sau surorile si descendentii acestora a celui care lasa mostenirea (rude de gradul II-IV), venind impreuna la mostenire;

b)reprezentarea succesorala.

4.Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa

si de acelasi grad chemate la mostenire

In conformitate cu acest principiu, in cazul in care la mostenire sunt chemate rude din aceeasi clasa de mostenitori si au acelasi grad de rudenie cu cel care lasa mostenirea, fiecare din succesibili va mosteni o parte egala cu a celorlalti succesibili.

a)Imparteala pe linii. In cazul in care la mostenire sunt chemati frati si surori din parinti diferiti. In aceasta ipoteza, desi acestia sunt rude de acelasi grad cu defunctul, mostenirea nu se va imparti in parti egale (pe capete), ci pe linii. Fratii si surorile defunctului din aceiasi parinti vor culege o parte mai mare decat fratii si surorile numai dupa tata (consangvini) sau numai dupa mama (uterini).

b)Imparteala pe tulpini. In cazul reprezentarii succesorale mostenirea se va imparti pe tulpini.

5.Reprezentarea succesorala

Legiuitorul a infiintat institutia reprezentarii succesorale, aceasta avand, in principiu, acelasi sens cu unele mici deosebiri, pe care le vom arata mai jos.

Reprezentarea succesorala este reglementata de articolele 664-668 din Codul civil.

Reprezentarea succesorala constituie un beneficiu al legii (iar nu o fictiune a legii, asa cum spune art. 664 din Codul civil) in virtutea caruia un mostenitor mai indreptat in grad urca in locul si gradul ascendentului sau, care este decedat la data deschiderii mostenirii, pentru a culege, in concurs cu mostenitorii mai apropiati in grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care il reprezinta, daca s-ar fi aflat in viata .

Din definitia data reprezentarii succesorale, rezulta ca aceasta este o institutie juridica aparte si este altceva decat ceea ce se intelege, in mod obisnuit, in dreptul civil prin reprezentare.

Institutia reprezentarii succesorale, prin efectele sale, inlatura unele consecinte injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie si ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad.

5.3.Domeniul de aplicare

Potrivit articolelor 665, 666 si 672 din Codul civil, reprezentarea succesorala este admisa in doua cazuri si anume:

a)in linie dreapta, in privinta descendentilor copiilor defunctului;

b)in linie colaterala, descendentii fratilor si surorilor celui care lasa mostenirea ii pot reprezenta pe ascendentii lor decedati la data deschiderii mostenirii.

Normele care reglementeaza institutia reprezentarii succesorale sunt de stricta interpretare si, prin urmare, numarul eventualelor rude, care s-ar bucura de acest beneficiu al legii nu poate fi marit .

5.4.Conditiile reprezentarii succesorale

Reprezentarea succesorala poate opera numai cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii, prevazute de lege:

a)Cel reprezentat sa fie decedat la data deschiderii mostenirii.

Potrivit art. 668 din Codul civil "nu se reprezinta decat persoanele moarte". Prin urmare, o persoana nu poate fi reprezentata atata timp cat este in viata, chiar daca aceasta renunta sau a fost inlaturata de la mostenire pentru nedemnitate.

In cazul comorientilor si a persoanelor decedate in acelasi timp, dar care nu sunt comorienti, reprezentarea succesorala va fi admisa.

Intrucat persoana declarata disparuta este prezumata a fi in viata pana la declararea judecatoreasca a mortii, aceasta nu va putea fi reprezentata.

O alta consecinta a interdictiei reprezentarii persoanelor in viata este ca reprezentarea succesorala nu poate opera per saltum si omissio medio, ci numai din grad in grad vacant, fara a se putea sari peste gradele intermediare ocupate de mostenitorii in viata .

b)Locul celui reprezentat sa fie un loc util.

Pe langa cerinta existentei unui loc vacant, pentru a putea mosteni prin reprezentare, mai este necesar ca acest loc sa fie si util. Aceasta inseamna ca reprezentantul va putea sa-l mosteneasca pe cel care lasa mostenirea numai in cazul in care cel reprezentat daca s-ar fi aflat in viata la momentul deschiderii succesiunii celui care lasa mostenirea ar fi putut sa-l mosteneasca pe acesta. Deci, persoana care este chemata la mostenire prin intermediul reprezentarii succesorale poate avea, cu privire la patrimoniul succesoral al celui care lasa mostenirea aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut ascendentul sau, daca ar fi fost in viata la data deschiderii succesiunii celui care lasa mostenirea.

Conditia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi indeplinita in situatia in care cel reprezentat a fost declarat nedemn fata de cel care lasa mostenirea, a renuntat sau a fost inlaturat de la mostenire prin exheredare testamentara.

c)Reprezentantul sa indeplineasca toate conditiile necesare pentru a culege mostenirea lasata de defunct.

Intrucat reprezentantul este chemat sa mosteneasca pe cel care lasa mostenirea si nu persoana reprezentata, reprezentantul trebuie sa indeplineasca toate conditiile pentru a-l putea mosteni pe cel care lasa mostenirea.

Acestea sunt:

-reprezentantul trebuie sa aiba capacitate succesorala;

-reprezentantul trebuie sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mostenirea lasata de defunct. Este de neconceput ca o persoana situata in afara cercului de mostenitori legali sa poata veni la succesiunea defunctului prin reprezentare a rudelor in grad succesibil, care la data deschiderii succesiunii nu mai sunt in viata. Vocatia generala a reprezentantului se transforma in vocatie concreta prin reprezentare .

In ceea ce priveste adoptia este consacrat un singur fel de adoptie - cea cu efecte depline. Aceasta situatie s-a creat recent, deoarece pana la aparitia Ordonantei de Urgenta a Guvernului cu privire la adoptie nr.25 din 12.06.1997, in dreptul Romaniei, erau reglementate doua feluri de adoptie: adoptia cu efecte depline si adoptia cu efecte restranse. Totusi, tinand cont de faptul ca ordonanta de urgenta a guvernului cu privire la adoptie nu opereaza pentru trecut, se impun unele precizari in ceea ce priveste adoptia cu efecte depline si adoptia cu efecte restranse in raport cu reprezentarea succesorala.

In cazul adoptiei cu efecte depline adoptatul si descendentii lui devin rude atat cu adoptatorul cat si cu rudele acestuia si, prin urmare, adoptatul si descendentii acestuia vor putea sa beneficieze de reprezentarea succesorala.

In cazul adoptiei cu efecte restranse adoptatul si descendentii acestuia vor beneficia de reprezentarea succesorala numai daca adoptia a fost consimtita de cel care lasa mostenirea, deoarece in cazul adoptiei cu efecte restranse adoptatul si descendentii acestuia devin rude numai cu adoptatorul, dar nu si cu rudele acestuia .

-Reprezentantul trebuie sa nu fie nedemn fata de cel care lasa mostenirea, sa nu fi renuntat la mostenirea acestuia si sa nu fi fost exheredat de acesta.

Reprezentantul va fi chemat la mostenire prin reprezentare chiar daca a renuntat la mostenirea celui reprezentat, deoarece reprezentantul vine la mostenire in numele reprezentantului si nu in nume propriu. Tot astfel, reprezentarea succesorala opereaza si in situatia in care reprezentantul este nedemn de a mosteni pe reprezentat.

Efectul principal al reprezentarii succesorale consta in impartirea mostenirii pe tulpini. Astfel, art.667 din Codul civil dispune expres, ca "in toate cazurile in care reprezentarea este admisa, partajul se face pe tulpini".

Astfel, in cazul reprezentarii succesorale indiferent de numarul reprezentantilor, acestia au dreptul numai la partea din mostenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor, daca acesta s-ar fi aflat in viata. Prin tulpina se intelege ascendentul decedat la data deschiderii mostenirii, reprezentat de catre descendentii sai . In cazul in care o tulpina a produs mai multe ramuri, partea de mostenire cuvenita acelei tulpini se va divide pe ramuri, descendentii din aceeasi ramura culegand parti egale.

In toate cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala, mostenitorii indiferent de gradul de rudenie fata de cel care lasa mostenirea, sunt mostenitori legali.

In raport cu vocatia succesorala a fiecaruia, mostenitorii care culeg mostenirea prin intermediul reprezentarii succesorale, dobandesc atat drepturi cat si obligatii.

5.5.Modul cum opereaza

In situatia in care reprezentarea succesorala este permisa de lege, aceasta opereaza de drept si imperativ, in toate cazurile si la infinit.

Astfel, regulile reprezentarii succesorale nu pot fi modificate prin vointa defunctului, iar vointa reprezentantilor poate influenta regulile reprezentarii succesorale numai prin faptul renuntarii la mostenire, dar nu si prin faptul acceptarii acesteia cu efecte partiale sau sub conditie .

Intrucat reprezentarea succesorala opereaza in toate cazurile art.665, alin.II din Codul civil) descendentii de gradul doi vor fi chemati la mostenire prin intermediul institutiei reprezentarii, atat in cazul in care ar exista descendenti de gradul intai, cat si in cazul in care ar veni la mostenire numai descendenti de gradul al doilea. Tot astfel, nepotii de frate sau sora (rude de gradul trei) vor fi chemati la mostenire prin intermediul reprezentarii succesorale atat in cazul in care vin la mostenire frati si surorile celui care lasa mostenirea (rude de gradul doi) cat si in cazul in care ar veni la mostenire numai nepoti de frate sau sora.

Reprezentarea succesorala, fiind admisa la infinit[13], de beneficiul acesteia se vor bucura nu numai descendentii de gradul doi, ci si cei de gradul trei, patru etc. In cazul descendentilor din colaterali privilegiati, intrucat mostenirea legala in linie colaterala este admisa numai pana la gradul patru, si reprezentarea succesorala va opera numai pana la acest grad.