Drept procesual penal - test

Drept procesual penal

Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit:

a)      infractiuni;

b)      fapte prevazute de legea penala;

c)      contraventii.

Persoana vatamata, avand capacitate de exercitiu deplina, se poate constitui parte civila contra inculpatului care nu este de acord cu acoperirea prejudiciului:

a)      in cursul urmaririi penale

b)      in fata instantei de judecata, pana la inchiderea dezbaterilor;

c)      in fata instantei de judecata, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.

Fapta inculpatului,care a ucis din culpa o persoana, va fi judecata in prima instanta de:

a)      judecatorie

b)      tribunal;

c)      curte de apel.

. Cererea de stramutare se adreseaza:

a)  Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

b)  instantei in fata careia a intervenit motivul pentru care s e solicita stramutarea

c)  curtii de apel

Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine:

avocatului inculpatului;

avocatului partii civile

instantei de judecata

Ascultarea inculpatului:

a)      poate incepe cu citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza;

b)      poate incepe cu reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza;

c)      nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.

7. Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica ale unor convorbiri se efectueaza cu autorizarea motivata a instantei, la cererea procurorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, daca inregistrarea se impune pentru aflarea adevarului si sunt date privind savarsirea unei infractiuni de:

a)      talharie;

b)      abuz de incredere

c)      violare de domiciliu.

Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este
obligatorie in cazul unei infractiuni de:

a)      omor calificat;

b)      loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, daca instanta are indoieli asupra starii psihice a inculpatului;

c)      ucidere din culpa.

In cazul savarsirii unei infractiuni de santaj, pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii de la 6 luni la cinci ani, masura
arestarii preventive a inculpatului inceteaza de drept in cursul
judecatii atunci cand, inainte de pronuntarea unei hotarari de
condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins:

a)      sase luni;

b)      doi ani si sase luni;

c)      cinci ani.

Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatul poate face plangere:

a)      la prim procurorul parchetului, in termen de trei zile de la luarea masurii;

b)      la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, in termen de trei zile de la luarea masurii;

c)      la instanta superioara aceleia careia i-ar reveni competenta de a judeca cauza in prima instanta, in termen de cinci zile de la luarea masurii.

Se procedeaza la confruntare atunci cand:

a)  se constata ca exista contraziceri intre declaratiile    persoanele ascultate in aceeasi cauza;

b)  se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanele

ascultate in cauze diferite

c) cand declaratiile persoanelor ascultate sunt necesare pentru lamurirea cauzei

In cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie, daca legea prevede pentru infractiunea savarsita:

a)      pedeapsa detentiunii pe viata;

b)      pedeapsa inchisorii de trei ani sau mai mare;

c) pedeapsa inchisorii de cel mult un an.

In caz de incetare a procesului penal in fata instantei de judecata, prin retragerea plangerii prealabile de catre partea vatamata, cheltuielile de judecata sunt suportate de:

partea vatamata

inculpat;

c)  inculpat si partea vatamata.

in caz de retragere a plangerii prealabile in cursul urmaririi penale, de catre persoana vatamata, fata de inculpatul care a solicitat continuarea procesului penal, procurorul va dispune:

a)      suspendarea urmaririi penale;

b)      scoaterea de sub urmarire penala, daca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive;

c)      clasarea cauzei.

Termenul de declararea recursului este de:

a)       10 zile;

b)       10 zile daca legea nu dispune altfel;

c)       15 zile.

In cazul judecarii recursului, magistratul raportor:

a)      nu face parte in mod obligatoriu din compunerea instantei de judecata ce judeca acea cauza;

b)      face parte in mod obligatoriu din compunerea instantei de judecata ce judeca acea cauza;

c)      legea nu reglementeaza aceasta situatie.

La judecarea recursului daca intre recursurile declarate se afla si recursul procurorului, presedintele completului da cuvantul partilor, in urmatoarea ordine:

a) recurentul, intimatul, procurorul;

b)      procurorul, recurentul, intimatul;

c)      recurentul, procurorul, intimatul.

Apelul declarat in termen:

a)      nu este suspensiv de executare decat daca instanta hotaraste aceasta;

b)      este suspensiv de executare, atat in ceea ce priveste latura penala cat si civila, afara de cazul cand legea dispune altfel;

c)      este suspensiv de executare numai pe latura civila.

In virtutea efectului devolutiv al apelului, instanta judeca apelul numai cu privire la:

a)       persoana care 1-a declarat si la persoana la care se refera de­claratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces;

b)      persoana care 1-a declarat si in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces;

c)       persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces.

Solutionand cauza, instanta de apel:

a)       poate crea in functie de probele noi administrate o situatie mai grea pentru cel care a declarat apelul;

b)       nu poate cere o situatie mai grea pentru cel care a declarat apelul;

c)       legea nu reglementeaza aceasta situatie.

In apelul declarat de procuror, in favoarea unei parti, instanta de apel:

a)      nu poate agrava situatia acelei parti;

b)      poate agrava situatia acelei parti, legea permitand acest fapt;

c)      in functie de noile probe administrate, instanta va hotari cu privire la situatia celui in favoarea caruia se declara apel de procuror.

Drept consecinta a efectului extensiv a apelului, instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la:

a)       partile care nu au declarat sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestora o situatie mai grea;

b)      partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refe­ra, putand hotari si in privinta lor;

c)       partile care nu au declarat apel, putand hotari si in privinta lor.

Motivele de apel, se formuleaza:

a)      in scris, prin cererea de apel sau prin memoriu separat;

b)      in scris numai prin cererea de apel;

c)      in scris, numai prin memoriu separat de cererea de apel.

Motivele scrise de apel, se depun:

a)       la instanta de apel cel mai tarziu pana in ziua judecatii;

b)      la instanta de apel cu cel putin 3 zile inainte de ziua judecatii;

c)       la instanta de apel, cu cel putin 5 zile inainte de ziua judecatii.

Judecarea apelului se face:

a)       cu citarea partilor;

b)      fara citarea partilor;

c)       instanta hotaraste daca partile se citeaza.

Participarea procurorului la judecarea apelului:

a)      este obligatorie numai in cauzele cu inculpati arestati;

b)      este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei;

c)      nu este obligatorie.

Ordinea in care presedintele completului da cuvantul partilor la judecata in apel este:

a)      procurorul, apelantul, intimatul;

b)      procurorul, intimatul, apelantul;

c) apelantul, intimatul, procurorul.

Pot fi atacate cu recurs:

a)      sentinte, decizii, incheieri, in conditiile legii;

b)      numai decizii;

c)      numai decizii si incheieri.

Parti in procesul penal sunt:

a)      inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente;

b)      invinuitul, inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente;

c)      numai invinuitul, partea vatamata, partea civila.

Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor legale privind com­punerea completelor de judecata este:

a)       nulitatea relativa;

b)      nulitatea absoluta

c)       decaderea.

Potrivit legii procesual penale organele de cercetare penala sunt:

a)       organele de cercetare ale politiei judiciare, organele de cercetare speciale;

b)      organele de cercetare penala ale politiei, organele de cercetare speciale, procurorul;

c)       organele de cercetare ale politiei judiciare, procurorul, instantele judecatoresti.

Principiile in conformitate cu care Ministerul Public isi des­fasoara activitatea sunt:

a) principiul legalitatii, principiul impartialitatii, principiul      con­trolului ierarhic;

b)      principiul legalitatii, principiul oralitatii;

c)       principiul legalitatii, principiul contradictorialitatii si princi­piul controlului ierarhic.

invinuitul este:

a)      persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, atata timp cat nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa;

b)      persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;

c)      persoana care a suferit o vatamare fizica sau morala in urma savarsirii faptei penale.

Partea vatamata este:

a)       persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;

b)      persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala;

c)       persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si participa in procesul penal.

Potrivit legii procesual penale, constituirea ca parte civila se poate face:

a)      in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de jude­cata, pana la citirea actului de sesizare;

b)      numai pana la terminarea urmaririi penale;

c)      pana la prezentarea materialului de urmarire penala.

Asistenta juridica este obligatorie cand:

a)      invinuitul sau inculpatul este minor;

b)      invinuitul este cercetat pentru savarsirea unei infractiuni pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 5 ani;

c)      in toate cazurile aratate.

Asistenta juridica este obligatorie:

a) cand invinuitul sau inculpatul este arestat, chiar in alta cauza;

b)      in cursul urmaririi penale, cand procurorul constata ca este necesar pentru asigurarea unei aparari corespunzatoare in­vinuitului sau inculpatului

c)      cand partea vatamata este o institutie care administreaza patrimoniul public.

In faza de judecata reprezentarea partilor este permisa:

a)      excluzand inculpatul, celelalte parti pot fi intotdeauna reprezentate;

b)      numai cand instanta considera necesar;

c)      reprezentarea partilor este permisa intotdeauna

Obiectul actiunii penale este:

a)       tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;

b)      constatarea la timp si in mod complet a faptelor care consti­tuie infractiune;

c)       aplicarea unei sanctiuni penale celui care a comis infractiunea.

In procesul penal, actiunea penala se pune in miscare prin:

a)       rezolutie;

b)      proces verbal;

c)       ordonanta.

Solutiile prin care actiunea penala se stinge, in urma jude­carii cauzei sunt:

a)       achitarea, condamnarea sau incetarea procesului penal;

b)      achitarea, condamnarea, clasarea cauzei;

c)       numai prin condamnarea inculpatului.

Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in procesul penal, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) infractiunea sa fi cauzat un prejudiciu material sau moral, in­tre infractiune si prejudiciul cerut a fi acoperit sa existe legatura de cauzalitate, prejudiciul sa fie cert;

b)      prejudiciul sa nu fi fost reparat, iar in cazul persoanelor fizice cu capacitate deplina de exercitiu, sa existe cererea de constituire ca parte civila in cauza penala respectiva;

c)      cumulativ, conditiile de la a) si b).

Actiunea civila in procesul penal are caracter accesoriu, ur­mand a fi exercitata numai in masura in care poate fi pusa in miscare actiunea penala. in aceste conditii repararea pagubei de catre instanta se face:

a)      potrivit dispozitiilor legii civile

b)      potrivit unor reguli special instituite in aceasta materie;

c)      in functie de optiunea partii civile, adica potrivit dispozitiilor legii civile sau potrivit unor reguli special instituite.

Rezolvand actiunea civila exercitata in procesul penal instanta potrivit legii procesual penale nu acorda despagubiri civile solicitate:

a)      cand pronunta solutia achitarii pentru motivul ca fapta nu exista;

b)      cand pronunta solutia achitarii pe motiv ca a constatat exis­tenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei;

c)      cand pronunta achitarea pe motiv ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Tribunalul, potrivit competentei functionale, judeca:

a)      in prima instanta

b)      recursurile in anulare;

c)      cererile de stramutare.

Sunt cazuri de indivizibilitate:

a) cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;

b)      cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si acelasi loc;

c)      toate variantele constituie cazuri de indivizibilitate.

Exceptia de necompetenta materiala poate fi ridicata:

a)      in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive;

b)     pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata;

c)      pana Ia inceputul cercetarii judecatoresti;

Cererea de recuzare poate fi introdusa de:

a)      numai de partile in cauza;

b)      procuror;

c)      parti, procuror, din oficiu de instanta.

Competenta sa solutioneze cererea de stramutare a unei cauze penale este:

a)       tribunalul;

b)      curtea de apel;

c)       inalta Curte de Casatie si Justitie

Potrivit legii procesual penale, cererea de stramutare are ca efect suspendarea de drept a solutionarii cauzei a carei stramu­tare se cere, atunci cand:

a)       este introdusa de procuror;

b)      este introdusa de partea interesata;

c)       este introdusa de Procurorul General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

In procesul penal, sarcina probatiunii revine:a) organelor judiciare;

b)      invinuitului, inculpatului si partii vatamate;

c)      invinuitului, inculpatului, partii vatamate si partii civile.

Instanta admite cererea privind administrarea probelor, daca:

a)       a fost propusa de partea vatamata;

b)      a fost propusa de inculpat;

c)       acestea sunt concludente si utile pentru solutionarea cauzei.

in ceea ce priveste valoarea probatorie a declaratiilor in procesul penal, organele judiciare au in vedere ca:

a)      declaratiile inculpatului date in cursul procesului penal nu pot servi la aflarea adevarului, datorita interesului pe care acesta il are in solutionarea cauzei, fiind autorul infractiunii;

b)      declaratiile martorilor pot servi la aflarea adevarului intr-o cauza penala, neconditionat

c)      declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului intr-o cauza penala, neconditionat.

intr-o cauza penala, in legatura cu anumite fapte sau impre­jurari concrete, de care a luat cunostinta, potrivit legii nu poate fi ascultat ca martor:

a)      persoana obligata sa pastreze secretul profesional;

b)      sotul invinuitului sau inculpatului;

c)      rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului.

Persoanele care nu sunt obligate potrivit legii sa depuna ca martor in procesul penal sunt:

a)       sotul invinuitului sau inculpatului

b)      rudele apropiate ale partii vatamate;

c)       persoanele obligate sa pastreze secretul profesional.

Potrivit legii este obligatorie:

a) efectuarea expertizei psihiatrice in cazul infractiunii de omor deosebit de grav;

b)      efectuarea expertizei medico-legale in caz de moarte sus­pecta;

c)      efectuarea expertizei contabile in cazul infractiunii de delapidare.

In cazul in care organul de urmarire penala sau instanta de judecata nu are posibilitatea efectuarii unor activitati in cadrul procesului penal, se apeleaza la comisia rogatorie, care:

a)       are ca obiect efectuarea unor acte procedurale

b)       are ca obiect efectuarea oricaror acte in procesul penal;

c)       poate efectua numai acte procesuale.

Potrivit normelor procesual penale retinerea, ca masura de preventie, poate fi dispusa de:

a)       instanta de judecata;

b)       organul de cercetare penala

c)       toate organele judiciare pot dispune retinerea.

Masura preventiva a arestarii si obligarii de a nu parasi lo­calitatea, poate fi dispusa de:

a)       instanta de judecata

b)      organul de cercetare penala;

c)       toate organele judiciare pot dispune arestarea preventiva si obligarea de a nu parasi localitatea.

Potrivit legii procesual penale, printre masurile preventive se numara:

a)       sechestrul;

b)       retinerea;

c)       masurile de ocrotire si siguranta.

Pe parcursul desfasurarii procesului penal, masura preven­tiva luata se poate inlocui cu alta, cand:

a)       s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii respective;

b)      nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii respective;

c)       se dispune inlocuirea numai in cazul cand se solicita schim­barea cu o alta masura preventiva mai usoara.

in cursul solutionarii cauzei, masura preventiva poate fi revocata atunci cand:

a)      s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii;

b)      invinuitul sau inculpatul solicita revocarea, pe motive de sanatate;

c)      nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive.

Hotararea data de instanta in urma solutionarii plangerii im­potriva masurilor preventive luate de procuror, poate fi atacata:

a)       cu recurs, termenul de declarare fiind de 3 zile;

b)      hotararea este definitiva;

c)       cu apel, termenul de declarare fiind de 3 zile.

Durata masurii preventive a retinerii este de:

Proiect: Certificat de garantie termopane, tamplarie pvc Eseu: Vanzarea dupa greutate, numar sau masura

a)      cel mult 5 zile;

b)      cel mult 24 ore

c)      cel mult 48 ore.

Durata masurii preventive a obligarii de a nu parasi locali­tatea este:

a)      in cursul urmaririi penale de cel mult 30 zile si se poate pre­lungi;

b)      in cursul urmaririi penale de cel mult 30 zile si nu se poate prelungi;

c) in cursul judecatii de cel mult 30 zile si nu se poate prelungi.

Durata arestarii preventive a invinuitului major este de cel mult:

a)       30 zile fara posibilitatea prelungirii;

b)       5 zile cu posibilitatea prelungirii;

c)       10 zile fara posibilitatea prelungirii

Masurile de ocrotire in procesul penal se dispun fata de:

a)      invinuit sau inculpat;

b)      un minor, persoana pusa sub interdictie, persoane care da­torita varstei au nevoie de ingrijire si se afla sub ocrotirea invinuitului sau inculpatului retinut sau arestat preventiv;

c)      masurile de ocrotire se pot lua fata de toate partile de proces.

Durata arestarii preventive a inculpatului este de cel mult:

a)       5 zile si poate fi prelungita;

b)       30 zile si nu poate fi prelungita;

c)       30 zile si poate fi prelungita

Durata arestarii preventive a inculpatului, curge:

a)       de la prezentarea acestuia la organul judiciar care a emis mandatul, cand arestarea a fost dispusa in lipsa;

b)      de la data emiterii rezolutiei de arestare preventiva;

c)       de la data prezentarii materialului de urmarire penala.

Mandatul de arestare preventiva se executa de:

a)      organele de politie

b)      persoane special insarcinate cu executarea mandatelor de arestare preventiva din cadrul parchetelor (cand arestarea putea fi dispusa de procuror);

c)      persoane special insarcinate cu executarea mandatelor de arestare preventiva din cadrul instantelor (cand arestarea este dispusa de instanta de judecata).

in functie de scopul urmarit, masurile asiguratorii se instituie:

a)      asupra bunurilor partii responsabile civilmente, pentru garan­tarea platii cheltuielilor judiciare;

b)      asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului si partii responsabile civilmente in vederea recuperarii pagubei;

c)      asupra bunurilor partii responsabile civilmente pentru garan­tarea platii amenzii penale.

Instituirea masurilor asiguratorii in procesul penal este:

a)      numai facultativa;

b)      obligatorie in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsi­ta de capacitate de exercitiu;

c)      obligatorie, cand paguba produsa prin infractiune este de peste 500 milioane de lei.

Este considerat act procesual:

a)       executarea mandatului de arestare preventiva;

b)      audierea unui martor;

c)       punerea in miscare a actiunii penale.

impotriva masurilor asiguratorii dispuse si modului de aducere la indeplinire de organele judiciare competente, pot in­troduce plangere:

a)      invinuitul;

b)      numai invinuitul si inculpatul;

c)      numai partea responsabila civilmente.

Daca persoana citata de organele judiciare pentru a se prezenta la activitatile procesului penal nu este gasita, agentul postal inmaneaza citatia:

a) oricarei persoane care locuieste ce cel citat chiar daca este minor si are sub 14 ani;

b)      persoanei care in mod obisnuit ii primeste corespondenta

c)      unei persoane care are acelasi loc de munca cu cel citat.

indreptarea erorilor materiale evidente din cuprinsul unui act
procedural se face de:

a)      organul de urmarire penala sau instanta care a intocmit actul;

b)      organul de urmarire penala sau instanta de judecata ierarhic superioare sesizate cu producerea erorii materiale de parti in vederea indreptarii acesteia;

c)      secretarul parchetului sau grefierul de sedinta cu avizul or­ganului de urmarire penala respectiv instantei de judecata care 1-a intocmit.

Sunt sanctiuni procedurale penale:

a)      decaderea;

b)      recursul;

c)      cheltuielile judiciare.

Reprezinta cazuri de nulitate absoluta, incalcarea dispozitiilor legale privind:

a)       publicitatea sedintei de judecata

b)       procedura de citare a partilor;

c)       ascultarea invinuitului si inculpatului.

In caz de incetare a procesului penal, cheltuielile judiciare de stat se suporta de:

a)      partea vatamata, in caz de impacare a partilor;

b)      ambele parti, in caz de retragere a plangerii prealabile;

c)      inculpat, daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau daca exista o cauza de nepedepsire

Actele premergatoare sunt efectuate:

a)      in vederea punerii in miscare a actiunii penale;

b)      in vederea inceperii urmariri penale

c)      in vederea trimiterii in judecata.

in desfasurarea procesului penal, organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau masurilor procesuale prin:

a)      ordonanta, acolo unde legea prevede aceasta;

b)      proces verbal;

c)      incheiere.

Organul de urmarire penala este sesizat prin:

a)       rechizitoriu;

b)      denunt;

c)       ordonanta.

inceperea urmaririi penale se dispune prin:

a)      rezolutie;

b)      incheiere;

c)      plangere.

84. Reconstituirea la fata locului se face in prezenta:

a) inculpatului;

b) numai in prezenta inculpatului

c) numai in prezenta aparatorului inculpatului

Scoaterea de sub urmarire penala se dispune prin:

a)      ordonanta in cazul in care actiunea penala a fost pusa in mis­care;

b)      proces verbal cand din probele administrate rezulta nevinova­tia faptuitorului;

c) rezolutie cand actiunea penala a fost pusa in miscare.

Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului de urmarire penala daca:

invinuitul sau inculpatul solicita aceasta;

constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica;

a fost reluata urmarirea penala.

Organul de cercetare penala in conditiile legii prezinta mate­rialul de urmarire penala:

a)       inculpatului;

b)      partii responsabile civilmente;

c)       materialul de urmarire penala se prezinta tuturor partilor din proces.

Procurorul restituie cauza organului care a efectuat cercetare penala daca constata ca:

a)      urmarirea penala nu este completa;

b)      organul de cercetare penala solicita restituirea;

c)      invinuitul sau inculpatul a mai comis o alta infractiune.

Rechizitoriul este:

a)      actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale;

b)      actul de sesizare a instantei de judecata;

c)      actul prin care se realizeaza prezentarea materialului de ur­marire penala partii vatamate.

Reluarea urmaririi penale are loc in caz de:

a)       redeschiderea urmaririi penale;

b)       restituirea cauzei de catre procuror organului de urmarire penala;

c)       la solicitarea partii vatamate.

Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala se poate face:

a)       numai de partea vatamata sau partea civila;

b)      partile din proces;

c)       orice persoana daca prin masurile si actele de urmarire pe­nala i s-a adus o vatamare intereselor sale legitime.

Plangerea prealabila se poate introduce de:

a)       unul dintre soti pentru celalalt sot;

b)      persoana vatamata;

c)       copilul major pentru parinti.

in cazul in care intervine retragerea plangerii prealabile or­ganul de urmarire penala dispune:

a)      scoaterea de sub urmarire penala;

b)      incetarea urmaririi penale

c)      clasarea.

Printre principiile specifice fazei de judecata se numara:

a)       oralitatea;

b)      principiul rolului activ;

c)       legalitatea.

Potrivit legii procesuale penale, sunt citati la fiecare termen de judecata:

a)       autoritatea tutelara, in cauzele cu minori;

b)      militarii;

c)       institutiile prevazute la art. 145 C.pen..

Suspendarea judecatii se dispune:

a)      la solicitarea partii vatamate si a inculpatului;

b)      ca urmare a absentei partilor la termenele de judecata;

c) cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca in­culpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa participe la judecata.

La deliberarea hotararii judecatoresti iau parte:

a)      completul de judecata si procurorul de sedinta;

b)      completul de judecata, procurorul si grefierul de sedinta;

c)      numai membrii completului de judecata in fata caruia au avut loc dezbaterile.

Potrivit legii sunt hotarari judecatoresti:

a)       incheierile;

b)       ordonantele;

c)       mandatul de executare emis de instanta de judecata.

La sedintele de judecata ale judecatoriilor participarea pro­curorului este obligatorie in cauzele in care:

a)       legea  prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 1 an sau mai mare;

b)       se constata ca inculpatul nu-si poate formula singur apararea;

c)       inculpatul este minor.

Pentru a-si putea formula apararea inculpatului trebuie sa i se inmaneze citatia pentru termenul fixat de instanta, inainte cu cel putin:

a)       3 zile;

b)       5 zile;

c)       10 zile.

Cercetarea judecatoreasca incepe prin:

a)       verificari privitoare la inculpat;

b)       citirea actului de sesizare de catre grefier;

c)       strigarea cauzei si apelul celor citati.

Ordinea in care se da cuvantul la sedinta de dezbateri este urmatoarea:

a)      inculpatul, procurorul, partea vatamata, parte civila, partea responsabila civilmente;

b)      procurorul, partea vatamata, partea civila, partea responsa­bila civilmente, inculpatul;

c)      procurorul, partea civila, partea responsabila civilmente, partea vatamata, inculpatul.

Presedintele completului de judecata inainte de incheierea dezbaterilor da ultimul cuvant:

a)      procurorului;

b)      partii vatamate personal;

c)      inculpatului personal.

Hotararea de restituire a cauzei la procuror pe motiv ca cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel compe­tent poate fi atacata cu recurs de:

a)      parte vatamata, procuror, partea responsabila civilmente, inculpat;

b)      procuror si de orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin hotarare;

c)      partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, inculpat.

Restituirea cauzei la procuror pe motiv ca cercetarea penala a fost efectuata de un organ necompetent poate fi dispusa cand cauza de restituire se constata:

a)      in timpul dezbaterilor;

b)      inainte de pronuntare;

c)      inainte de terminarea cercetarii judecatoresti.

Instanta se poate desesiza si dispune restituirea cauzei la
procuror pentru completarea urmaririi penale:

a)      pana la inceperea dezbaterilor;

b)      pana la inceperea cercetarii judecatoresti;

c)      in tot cursul judecatii.

Extinderea procesului penal pentru alte fapte se dispune daca in cursul judecatii se constata in sarcina inculpatului:

a)      date cu privire la savarsirea unei alte infractiuni;

b)      faptul ca s-a sustras de la executarea unei pedepse;

c)      date cu privire la savarsirea unei alte fapte penale, avand legatura cu infractiunea pentru care este judecat.

Extinderea procesului penal pentru alte fapte o poate cere:

a)      inculpatul;

b)      procurorul;

c)      procurorul si partea vatamata.

Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi intrerupte dar nu mai mult de:

a)       3 zile;

b)      5 zile;

c)       10 zile.

Deliberarea are loc:

a)      in secret;

b)      numai in prezenta partilor;

c)      in prezenta celor care au luat parte la dezbateri.

Instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti daca:

a)      procurorul solicita reluarea;

b)      in cursul deliberarii instanta gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita fiind necesara reluarea cercetarii judecatoresti;

c) in cursul pronuntarii instanta gaseste ca o anumita impreju­rare trebuie lamurita fiind necesara reluarea cercetarii jude­catoresti.

Solutionand cauza, instanta hotaraste asupra invinuirii
aduse inculpatului, pronuntand:

a)      scoaterea de sub urmarire penala;

b)      incetarea procesului penal;

c)      clasarea cauzei.

Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta se numeste:

a)      decizie;

b)      sentinta;

c)      incheiere.

Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat cauza:

a)      se pronunta in sedinta publica si se redacteaza in cel mult 10 zile de la pronuntare;

b)      se pronunta in sedinta secreta si se redacteaza in cel mult 15 zile de la pronuntare;

c)      se pronunta in sedinta publica si se redacteaza in cel mult 20 zile de la pronuntare.

Sunt supuse revizuirii:

a)      sentintele de dezinvestire;

b)      ordonantele;

c)      hotararile judecatoresti definitive.

Revizuirea poate fi ceruta cand:

a)      se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa;

b)      un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire

se cere a fost declarat fals; c) impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari judeca­toresti definitive.

Pot cere revizuirea:

a)      numai procurorul;

b)      numai procurorul si inculpatul arestat;

c)      oricare parte din proces in limita calitatii sale procesuale.

Termenul de efectuare a actelor de cercetare in cazul revi­zuirii este de:

a)       30 zile;

b)      2 luni;

c)       60 zile.

Daca cel condamnat la plata amenzii penale este in imposi­bilitate de a o achita integral, organul competent poate dispune:

a)       esalonarea platii amenzii pe cel mult 2 ani in rate lunare;

b)      esalonarea platii amenzii pe cel mult 2 ani in rate trimestriale;

c)       esalonarea platii amenzii pe un an in rate lunare.

Efectuarea punerii in executare a hotararii judecatoresti se face de:

a)      organele de cercetare penala;

b)      procurorul delegat cu executarea;

c)      judecatorul delegat cu executarea.

Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca se emite de organul competent, in:

a)       3 exemplare;

b)       4 exemplare;

c)       5 exemplare.

Executarea pedepsei inchisorii poate fi amanata in urma­toarele cazuri:

a)      cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza si pronuntat hotararea de condamnare nu a fost indeplinita conform legii;

b)      cand o condamnata este gravida sau are un copil mic pana la un an;

c)      cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare.

Cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii poate fi facuta de:

a)       procuror;

b)      numai de condamnat;

c)       numai de procuror si condamnat.

Restituirea lucrurilor persoanelor in drept cand prin ho­tarare s-a dispus aceasta se face intr-un termen de:

a)      6 luni de la cererea formulata de persoanele indreptatite;

b)      6 luni de la incunostiintarea persoanelor carora urmeaza sa li se restituie lucrurile;

c)      un an de la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus restituirea.

Pedeapsa pronuntata poate fi modificata daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul executarii pedepsei se con­stata pe baza unei hotarari definitive:

a)       concursul de infractiuni;

b)      gratierea;

c)       amnistia.

Contestatia Ia executare este: a) o cale de atac;

b)      mijloc procesual prin care se rezolva incidentele privind executarea pedepsei;

c)      mijloc prin care se solicita schimbarea regimului de execu­tare a pedepsei de cel condamnat din penitenciar,

Contestatia la executare se face atunci cand:

a)      conditiile de detinere nu corespund reglementarilor in vigoare;

b)      s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva;

c)      condamnatul sufera de o boala care impiedica punerea in executare a pedepsei.

Este flagranta:

a)      infractiunea continuata;

b)      infractiunea descoperita imediat dupa savarsire;

c)      infractiunea savarsita pentru a pregati, a inlesni sau a as­cunde comiterea altei infractiuni.

Pentru a se aplica procedura speciala, pedeapsa pentru infractiunea flagranta trebuie sa fie:

a)      inchisoare de la un an si cel mult 5 ani;

b)      inchisoare de la 2 ani si cel mult 10 ani;

c)      inchisoare mai mare de 1 an si de cel mult 12 ani.

In cazul infractiunii flagrante, primind dosarul, procurorul este obligat dupa verificarea lucrarilor sa se pronunte cu privire la solutie in cel mult:

a)       24 ore;

b)      2 zile;

c)       5 zile.

In cazul infractiunii flagrante la trimiterea in judecata pro­curorul procedeaza astfel:

a) intocmeste rechizitoriul si inainteaza de indata dosarul instantei cu propunerea de arestare preventiva a inculpatului;

b)      intocmeste rechizitoriul, emite impotriva inculpatului man­dat de arestare si inainteaza de indata dosarul instantei;

c)      intocmeste rechizitoriul, dispune retinerea inculpatului si inainteaza dosarul instantei de judecata.

in cazul infractiunilor flagrante primind dosarul, presedin­tele instantei fixeaza termenul de judecata care nu poate depasi de la primirea dosarului cel mult:

a)       3 zile;

b)       5 zile;

c)       10 zile.

La judecarea infractiunilor flagrante:

a)      participarea procurorului este obligatorie;

b)      participarea procurorului este obligatorie numai daca pedeapsa pentru infractiunea savarsita este mai mare de 3 ani;

c)      judecata nu poate avea loc daca partile nu sunt legal citate.

Judecand infractiunea flagranta, instanta:

a)      trebuie sa redacteze hotararea in cel mult 2 zile;

b)      este obligata sa se pronunte asupra cauzei in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile sau cel mai tarziu in urma­toarele 2 zile;

c)      este obligata sa se pronunte in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile, neexistand posibilitatea amanarii pronuntarii.

Ancheta sociala in cauzele cu infractori minori se efec­tueaza de:

a)      organele de cercetare penala;

b)      organe specializate din cadrul Ministerului Justitiei;

c)      persoane desemnate de autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza minorul.

Sedinta in care are loc judecata infractorului minor:

a)      este publica;

b)      se desfasoara separat fata de celelalte sedinte;

c)      nu se desfasoara separat fata de celelalte sedinte.

Daca inainte de solutionarea cererii de reabilitare, a fost pusa in miscare actiunea penala pentru o alta infractiune savar­sita de condamnat, cererea de reabilitare:

a)      se respinge;

b)      se acorda un termen cat mai mare, pentru a se finaliza noua cauza penala;

c)      se suspenda pana la solutionarea definitiva a cauzei privi­toare la noua invinuire.

Apelul este:

a)      cale ordinara de atac;

b)      cale extraordinara de atac;

c)      masura procesuala.

Pot fi atacate cu apel:

a)       deciziile;

b)      sentintele;

c)       hotararile judecatoresti.

Pot fi atacate cu apel:

a)       sentintele si deciziile;

b)       sentintele;

c)       hotarari le j udecatoresti.

Pot face apel

a)       procurorul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

b)       inculpatul, numai in ceea ce priveste latura penala;

c)       partea vatamata, numai in ce priveste latura.

Pot face apel:

a)       inculpatul, in ceea ce priveste latura penala si civila;

b)       partea vatamata, in ce priveste numai latura civila;

c)       martorul, expertul, interpretul, aparatorul, in ceea ce priveste latura civila.

Pot face apel:

a)       partea civila, in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

b)      partea vatamata in ceea ce priveste numai latura penala;

c)       partea responsabila civilmente, in ceea ce priveste numai latura civila.

Termenul de apel este de:

a)       10 zile daca legea nu dispune altfel;

b)       10 zile, in toate cazurile;

c)       15 zile.

Daca a participat la dezbateri, pentru procuror, termenul de apel curge:

a)       de la comunicare;

b)      de la pronuntare;

c)       de la inregistrarea la parchet a adresei de inaintare a dosaru­lui.

Daca nu a participat la dezbateri, pentru procuror, termenul curge:

a)       de la pronuntare;

b)      de la inregistrarea la parchet a adresei de inaintare a dosarului;

c)       de la comunicare.

Termenul de apel, pentru parti curge de la pronuntare, daca acestea au fost prezente la:

a) dezbateri;

b)      cercetarea judecatoreasca;

c)      deliberare.

Pentru parti, termenul de apel curge de la pronuntare, daca
acestea au fost prezente la:

a)      audierea tuturor partilor;

b)      pronuntare;

c)      citirea actului de sesizare.

Pentru parti, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, daca:

a)      au lipsit la dezbateri;

b)      au lipsit la pronuntare;

c)      au lipsit atat la dezbateri cat si la pronuntare.

Pentru inculpatul militar, militar in termen, militar cu ter­men redus, care a lipsit de la pronuntare, termenul curge:

a)      de la pronuntare;

b)      de la comunicarea copiei de pe dispozitiv;

c)      de la deliberare.

Pana la solutionarea cererii de repunere in termen a apelu­lui, instanta de apel:

a)      este obligata sa suspende executarea hotararii atacate;

b)      nu suspenda executarea hotararii atacate;

c)      poate suspenda executarea hotararii atacate.

Instanta hotaraste repunerea in termen a apelului, daca se constata ca intarzierea a fost determinata de:

a)      de o cauza temeinica de impiedicare;

b)      partea a lipsit atat la dezbateri cat si la pronuntare;

c)      de neindeplinirea procedurii privind comunicarea hotararii atacate.

Pentru acordarea repunerii, in termen, cererea de apel, tre­buie facuta:

a)       cel mult pana la inceperea executarii pedepsei;

b)      in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;

c)       cel mult pana la executarea a 1/2 din pedeapsa.

Cererea de repunere in termen a apelului, este solutionata de:

a)       instanta de apel;

b)       instanta a carei hotarare se ataca;

c)       ambele instante sunt competente.

Partea poate declara apel si peste termen daca:

a)       a lipsit la judecata cauzei;

b)       a lipsit atat la judecata cat si la pronuntarea cauzei;

c)       a lipsit de la pronuntarea cauzei.

Partea poate declara apel peste termen, dar nu mai tarziu de:

a)      10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile;

b)      30 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile;

c)      executarea a 1/2 din pedeapsa sau inceperea executarii dis­pozitiilor privind despagubirile civile.

Apelul declarat peste termen:

a)      suspenda executarea pedepsei;

b)      nu suspenda executarea pedepsei;

c)      in cazul apelului peste termen, nu este reglementata aceasta problema.

A.

In cazul apelului peste termen:

a)      instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate;

b)      instanta de apel nu poate suspenda executarea hotararii atacate;

c)      legea nu reglementeaza aceasta situatie.

Apelul se declara:

a)      numai prin cerere scrisa;

b)      oral sau prin cerere scrisa;

c)      numai prin declaratie orala.

Cererea de apel nesemnata sau neatestata:

a)      poate fi confirmata in instanta de parte sau de reprezentantul ei;

b)      nu poate fi confirmata in nici un fel;

c)      poate fi confirmata numai de instanta, in functie de motivele de apel.

Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea de apel:

a)      va fi atestata de un grefier, de la instanta a carei hotarare se ataca sau de aparator;

b)      nu poate fi atestata in nici un mod, trebuie neaparat semnata de persoana care a declarat apel;

c)      poate fi atestata, dar numai de aparator si in cazuri excepti­onale.

In cazul declaratiei orale de apel, instanta:

a)       consemneaza declaratia intr-o incheiere;

b)       ia act si consemneaza aceasta intr-un proces-verbal;

c)       apelul nu se poate declara oral.

Cererea de apel, se depune:

a)       la instanta de apel;

b)       legea prevede alternativa depunerii cererii la instanta a carei

hotarare se ataca sau la instanta de apel;

c) la instanta a carei hotarare se ataca

Persoana care se afla in stare de detinere, poate depune cererea de apel:

a)       numai la instanta a carei hotarare se ataca;

b)      la instanta a carei hotarare se ataca sau la administratia locului de detinere;

c)       la instanta de apel.

Partile pot renunta la apel

a)      in mod expres;

b)      in mod tacit;

c)      atat expres cat si tacit.

Renuntarea la apel, se poate face de:

a)      inculpat, parte vatamata;

b)      martor, expert;

c)      procuror.

La apel, pot renunta:

a)       martorul, expertul, interpretul;

b)      procurorul;

c)       partile.

Renuntarea la apel, se poate face:

a)      dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declararea apelului;

b)      dupa deliberarea hotararii si pana la expirarea termenului de declararea apelului;

c)      dupa pronuntarea hotararii si pana la cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei.

Asupra renuntarii la apel:

a)      se poate reveni pana la inceperea dezbaterilor la instanta de apel;

b)      se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelu­lui;

c)      nu se poate reveni.

Asupra renuntarii la apel se poate reveni:

a)      in ceea ce priveste latura penala cat si latura civila;

b)      numai in ceea ce priveste latura penala;

c)      numai in ceea ce priveste latura civila.

Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii se poate face.

a)       numai personal;

b)      personal sau prin mandatar special;

c)       personal sau de celalalt sot ori reprezentant.

Contestatia in anulare se face:

a)      impotriva hotararilor definitive;

b)      impotriva hotararilor date in prima instanta;

c)      impotriva sentintelor ce nu pot fi atacate cu apel.

Se poate introduce contestatie in anulare:

a)      cand executarea hotararii se face impotriva altor persoane decat autorul infractiunii;

b)      cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs, nu a fost inde­plinita conform legii;

c)      cand doua sau mai multe hotarari nu se pot concilia.

Constituie cazuri de contestatie in anulare:

a) cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de instanta de recurs, a fost in imposibilitate de a se

prezenta la instanta;

b)      cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de instanta de recurs, a fost in imposibilitate de a se prezenta la instanta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare;

c)       cand procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza de instanta de apel nu a fost indeplinita conform legii.

Contestatia in anulare poate fi introdusa de:

a)       inculpat, partea responsabila civilmente;

b)      partea vatamata, partea civila;

c)       oricare dintre parti.

Pana la solutionarea contestatiei in anulare, instanta se­sizata:

a)       suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere;

b)      nu suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere;

c)       poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere.

Contestatia la executare, pe motiv ca impotriva unei per­soane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta, se introduce la:

a)      instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare;

b)      instanta la care a ramas definitiva prima hotarare;

c)      legea lasa la optiunea partii, instanta la care se introduce contestatia.

Recursul in interesul legii se declara de:

a)       Procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie;

b)      parti;

c)       numai de inculpat.

In urma solutionarii recursului in interesul legii, solutiile pronuntate:

a)      au efect asupra hotararii judecatoresti examinate;

b)      sunt numai in interesul legii;

c)      au efect si asupra hotararii examinate, fiind date totodata si in interesul legii.

incheierea de sedinta, prin care s-a admis sau respins cere­rea de abtinere:

a)      este supusa recursului, termenul fiind de 3 zile de la pronun­tare;

b)      este supusa apelului, termenul fiind de 3 zile de la pronun­tare;

c)      nu este supusa nici unei cai de atac.

In cazul arestarii preventive, durata acesteia incepe sa curga:

a)      de la data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului

b)      de la data emiterii rezolutiei de arestare preventiva;

c)      de la data prezentarii materialului de urmarire penala celui ce este arestat preventiv.

In procesul penal, exceptia de necompetenta teritoriala, poate fi ridicata:

a)       pana la terminarea cercetarii judecatoresti;

b)      in tot cursul procesului, pana la pronuntarea hotararii defini­tive;

c)       numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata.

In caz de impiedicare a vreunuia din membrii completului de judecata de a semna, hotararea se semneaza in locul acestuia de:

a)       unul din ceilalti membri ai completului;

b)      presedintele instantei;

c)       presedintele completului.

Contestatia la executare este:

a)      cale ordinara de atac;

b)      cale extraordinara de atac;

c)      mijloc procesual prin care se rezolva incidentele privind executarea pedepsei.

La deliberarea hotararilor judecatoresti iau parte:

a)      completul de judecata si procurorul in fata caruia au avut loc dezbaterile;

b)      completul de judecata si grefierul in fata caruia au avut loc dezbaterile;

c)      numai membrii completului de judecata in fata caruia au avut loc dezbaterile.

Masura preventiva dispusa, poate fi revocata:

a)      din oficiu, atunci cand nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive;

b)      la cerere, cand s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii respective;

c)      din oficiu sau la cerere si numai cand invinuitul sau incul­patul solicita revocarea, pentru motive de sanatate;

Cererea pentru administrarea de probe in procesul penal este admisa, daca acestea sunt:

a)       propuse de inculpat;

b)      nici una dintre parti nu s-a opus la administrarea acesteia;

c)       pertinente, concludente si utile;

Incalcarea dispozitiilor legale privind compunerea completelor
de judecata se sanctioneaza cu:

a)      nulitatea relativa;

b)      inadmisibilitatea;

c)      nulitatea absoluta.

Parti in procesul penal, potrivit legii procesual penale sunt:

a)      partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente;

b)      invinuitul, inculpatul, martorii;

c)      faptuitorul, invinuitul, inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente.

Daca organul de cercetare penala constata ca nu este com­petent a efectua cercetarea penala:

a)      trimite de indata cauza organului de cercetare penala competent;

b)      trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;

c)      trimite de indata cauza sefului ierarhic in vederea sesizarii organului competent.

Instanta de judecata poate dispune efectuarea in procesul penal a unor acte de procedura prin delegare:

a)       numai unei instante egale in grad;

b)      numai unei instante ierarhic superioare;

c)       numai unei instante ierarhic inferioare.

Copii de pe dispozitivul hotararii, se comunica:

a)      partilor care au lipsit de la judecata dar au fost prezente la pronuntare;

b)      paliilor care au lipsit de la pronuntare dar au fost prezente la judecata;

c)      partilor care au lipsit atat la judecata cat si la pronuntare.

Amenda judiciara, se aplica de organul de urmarire penala, prin:

a)       rezolutie;

b)       ordonanta

c)       proces-verbal.

194. In caz de achitare cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:

a) de partea vatamata;

b)  de partea vatamata in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta

c) de partea civila, chiar daca cheltuielile nu au fost determinate de aceasta

in procesul penal, constituie proba:

a)       elemente de fapt care servesc la constatarea existentei sau inexistentei infractiunii;

b)       inscrisurile, constatarile medico-legale si expertizele;

c)       declaratiile invinuitului, partii vatamate sau partii civile.

Cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala, se solutioneaza de:

a)      procurorul care supravegheaza cercetarea penala in cauza respectiva;

b)      instanta de judecata competenta sa solutioneze fondul cauzei respective;

c)      procurorul ierarhic superior celui ce efectueaza supravegherea cercetarii penale in cauza respectiva.

in procesul penal, invinuitul sau inculpatul:

este obligat sa probeze nevinovatia sa;

nu este obligat sa probeze nevinovatia sa;

este obligat sa probeze nevinovatia sa, numai in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila.

Actiunea civila alaturata actiunii penale in procesul penal:

este scutita de taxa de timbru

nu este scutita de taxa de timbru;

este scutita de taxa de timbru, numai in cazurile in care acti-unea penala se pune in miscare din oficiu.

incetarea urmaririi penale se dispune prin:

a)      rezolutie motivata, cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare;

b)      ordonanta, in toate cazurile;

c)      proces-verbal cand actiunea penala a fost pusa in miscare.

Rezolvand actiunea civila exercitata in procesul penal, instanta nu acorda despagubirile civile solicitate, daca:

a)      pronunta achitarea, pe motiv ca fapta nu a fost savarsita de inculpat;

b)      pronunta achitarea, pe motiv ca a constatat existenta unei cauze ce inlatura caracterul penal al faptei;

c)      pronunta achitarea, pe motiv ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

In procesul penal se procedeaza la efectuarea confruntarii atunci cand:

a)      exista nepotriviri intre inscrisurile prezentate organelor judiciare in aceeasi cauza;

b)      exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza;

c)      exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.

Persoana responsabila civilmente, poate interveni in proce­sul penal, pana la:

a)      terminarea urmaririi penale;

b)      terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta;

c)      inceputul cercetarii judecatoresti la prima instanta.

Hotararea se pronunta:

a)      in sedinta publica, de catre completul de judecata;

b)      in sedinta publica, de catre presedintele completului de jude-. cata asistat de grefier;

c) in sedinta publica, de catre completul de judecata in prezenta
procurorului si grefierului.

In cazul infractiunii prevazute la art. 279 alin. 2 lit. a C.p.pen., lipsa nejustificata a partii vatamate la doua termene consecutive, in fata primei instante de judecata este considerata:

a)       retragere a plangerii prealabile;

b)      impacarea partilor;

c)       renuntarea numai la pretentiile civile.

Declaratiile invinuitului sau inculpatului in procesul penal:

a)       pot servi la aflarea adevarului neconditionat;

b)      pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansam­blul probelor existente in cauza;

c)       nu pot servi la aflarea adevarului datorita interesului pe care acestia il au in solutionarea cauzei;

Dispozitiile legale privind situatiile in care poate fi amanata executarea pedepsei se aplica si in cazul:

a)       contestatiei la executare;

b)      liberarii conditionate;

c)       executarii pedepsei la locul de munca.

Suspendarea urmaririi penale se dispune:

a)      prin rezolutie, in cazul in care se constata printr-o examinare medicala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava ce nu-i permite sa iar parte la proces;

b)      prin ordonanta, in cazul in care se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, ce nu-i permite sa ia parte la proces;

c)      prin ordonanta daca a fost pusa in miscare actiunea penala si prin rezolutie daca nu a fost pusa in miscare actiunea penala in cauza si daca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava.

Termenul de introducere a plangerii prealabile este de:

a)       2 luni, calculate din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul;

b)      2 luni, cu incepere de la data comiterii faptei;

c)       30 zile, calculate din momentul prinderii faptuitorului.

Poate face obiectul comisiei rogatorii in procesul penal:

a)       efectuarea actelor procesuale;

b)      efectuarea actelor procedurale

c)       efectuarea actelor procesuale si procedurale.

Atunci cand urmarirea penala este efectuata de procuror, sunt supuse confirmarii prim-procurorului parchetului:

a)       ordonanta prin care s-a pus in miscare actiunea penala;

b)      rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata;

c)       ordonanta prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale.

Retragerea apelului poate apartine:

a)      numai partilor din proces;

b)      numai procurorului;

c)      procurorului si partilor din proces.

incetarea de drept a masurilor preventive, intervine:

a)      cand nu mai exista vreun temei care sa justifice mentinerea masurii preventive;

b)      cand s-au schimbat temeiurile ce au determinat luarea masurii preventive;

c)      in caz de incetare a procesului penal sau de achitare.

in cazul declinarii de competenta, daca declinarea a fost determinata de competenta dupa calitatea persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza pentru solutionare:

a)      poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dis­puse de instanta desesizata;

b)      mentine masurile dispuse si actele indeplinite de instanta desesizata;

c)      solutioneaza cauza numai pe baza actelor indeplinite si masurilor dispuse de aceasta.

Introducerea plangerii impotriva masurilor si actelor de urmarire penala:

a)       suspenda aducerea la indeplinire a actului sau masurii ce for­meaza obiectul plangerii;

b)      nu suspenda aducerea la indeplinire a actului sau masurii ce formeaza obiectul plangerii;

c)       legea nu reglementeaza acest aspect.

Potrivit legii procesual penale, masura preventiva a retine­rii, poate fi luata de:

a)      organul de cercetare penala, fata de invinuit sau inculpat pe o perioada de cel mult 48 ore;

b)      organul de cercetare penala, fata de invinuit, pe o perioada de cel mult 24 de ore

c)      oricare organ judiciar, fata de invinuit si inculpat, pe o pe­rioada de cel mult 24 de ore.

Constituie caz de incompatibilitate:

a)      rudenia intre una din partile din proces si un judecator de la instanta ce solutioneaza cauza respectiva;

b)      faptul ca, in cauza respectiva, judecatorul a fost reprezentant al vreuneia dintre parti

c)      rudenia intre una din partile din proces si aparator.

Pot face recurs:

a)      partea civila numai in ceea ce priveste latura civila;

b)      procurorul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

c)      inculpatul, in ceea ce priveste numai latura penala.

Cand urmarirea penala este efectuata de procuror, este supus confirmarii prim-procurorului parchetului respectiv:

a)      procesul - verbal de prezentarea materialului de urmarire penala;

b)      rezolutia prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale;

c)      rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata.

Declaratia de abtinere, in faza de judecata este solutionata de instanta prin:

a)      incheiere, de admitere sau respingere care nu este supusa nici unei cai de atac;

b)      sentinta, de admitere sau respingere, care nu este supusa nici unei cai de atac;

c)      sentinta, de admitere sau respingere, care poate fi atacata cu recurs.

Plangerea impotriva masurilor preventive luate de procuror se solutioneaza de:

a) instanta careia i-ar reveni competenta sa solutioneze cauza in recurs;

b)      instanta careia i-ar reveni competenta sa solutioneze cauza in apel;

c)      instanta careia i-ar reveni competenta sa solutioneze cauza in prima instanta.

Plangerea, ca mod de sesizare a organului de urmarire penala se poate face:

a)      numai personal de cel vatamat, in scris sau oral;

b)      personal de cel vatamat in scris sau oral sau prin mandatar;

c)      personal de cel vatamat si numai in scris.

Participarea procurorului la judecarea apelului este:

a)      obligatorie, oricare ar fi obiectul pricinii;

b)      obligatorie, daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infracti­unea judecata este mai mare de 5 ani;

c)      obligatorie, in cazul infractiunilor de violenta.

Instanta de judecata dispune luarea masurilor asiguratorii prin:

a)      sentinta, care se aduce la indeplinire de instanta care a dispus masura;

b)      incheiere, care se aduce la indeplinire prin executorul judecatoresc;

c)      sentinta, care se aduce la indeplinire prin organul de urmarire penala.

Plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate in baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de:

a)      procurorul care a luat masura;

b)      prim procurorul parchetului;

c) procurorul desemnat de prim procurorul parchetului.

Este flagranta infractiunea:

a)      descoperita in momentul savarsirii;

b)      a carei pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 15 ani;

c)      al carei faptuitor este descoperit la cinci zile de la savarsirea infractiunii.

Presedintele completului de judecata inainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvant:

a)       inculpatului personal;

b)      procurorului;

c)       partii civile.

Termenul de recurs este:

10 zile daca legea nu dispune altfel;

15 zile

10 zile neconditionat

Recursul este suspensiv de executare:

in ce priveste latura penala a cauzei;

in ceea ce priveste latura civila a cauzei;

atat in ce priveste latura penala cat si latura civila afara de cazul cand legea dispune altfel

Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa:

a)      faptuitor;

b)      invinuit

c)      inculpat.

Amanarea executarii pedepsei, atunci cand, din cauza unor imprejurari speciale executarea imediata a acesteia ar avea consecinte grave pentru condamnat, se dispune:

a)      pe o durata nedeterminata

b)      pe o durata de cel mult un an;

c)      pe o durata de cel mult trei luni si numai o singura data.

Hotararile prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina in mod obligatoriu:

a)    dispozitivul;

b)   o parte introductiva si o expunere;

c)    o parte introductiva, o expunere si dispozitivul;

Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor:

a)      in cauzele in care instanta a fost sesizata prin plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de la 15 zile la un an;

b)      in orice cauza;

c)      in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detinere.

Revizuirea poate fi ceruta cand:

a) s-au descoperit fapte si imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;

procedura de citare a partii la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;

impotriva aceleiasi persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.

Instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului:

cand se constata, inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decat cel competent;

cand se constata, dupa inceperea dezbaterilor, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetarea penala de un alt organ decat cel competent;

cand instanta, in urma cercetarii judecatoresti, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare.

235. Pot cere revizuirea:

a) oricare parte din proces in limitele calitatii sale procesuale;

b) numai rudele apropiate ale condamnatului;

c) numai procurorul

236. Judecata se desfasoara:

a) la sediul instantei;

b) numai la sediul instantei;

c) la sediul instantei din circumscriptia domiciliului inculpatului

237. Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala se numeste:

a)   faptuitor;

b)   invinuit;

c)    inculpat

238. Participant la procesul penal este:

a) partea vatamata;

b) expertul;

c) inculpatul

239.Citarea se face:

a) doar prin nota telefonica;

b)doar prin nota telefonica si telegrafica;

c) si prin nota telefonica si telegrafica.

230.Nerespectarea termenelor de recomandare:

a) atrage sanctiuni procedurale;

b) nu atrage sanctiuni procedurale;

c) nu se pune problema sanctiunilor procedurale.

231.Nulitatile pot fi:

a)virtuale;

b)implicite;

c)explicite.

232.Scutirea sau reducerea amenzii se poate dispune de:

a)numai de organul de urmarire penala;

b)numai de instanta de judecata;

c)organul de urmarire penala sau instanta de judecata.

232.Amenda se aplica prin:

a)ordonanta;

b)rezolutie;

c)proces verbal.

234.Folosesc institutia citarii:

a)organele judiciare;

b)doar instantele de judecata;

c)doar parchetele.

235.Retinerea poate fi dispusa:

a)numai fata de invinuit;

b)fata de faptuitor;

c)atat fata de invinuit cat si fata de faptuitor.

236.Substituitii procesuali:

a)nu raspund de neglijenta;

b)raspund de ramanerea in pasivitate;

c)actioneaza in baza unei obligatii conventionale.

237.Constituirea instantei inseamna:

a)judecatorii care formeaza completul de judecata;

b)judecatori ,procurori,grefier;

c)procuror,grefier.

238.Invinuitul:

a)este parte in proces;

b)nu este parte in proces;

c)este persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala.

239.Pot fi martori asistenti:

a)minorii de 14 ani;

b)cei interesati in cauza;

c)cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.

240. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

a) procuror si organele de cercetare penala;
b) magistrati;
c) organele de cercetare penala speciale;

. Agentii politiei de frontiera, pentru infractiunile de frontiera, au urmatoarele obligatii:

a)  nu pot efectua perchezitii corporale;

b) pot prinde pe faptuitor, pe care il predau de indata procurorului sau
organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile efectuate si cu
mijloacele materiale de proba;

c) pot prinde pe faptuitor, pe care il predau procurorului in termen de
maxim 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele
materiale de proba;

242. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire
penala:

a) plangerea, denuntul si plangerea prealabila;

b) plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;

c) plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;

Constatarea infractiunii de audienta se constata:

a) presedintele completului

b) completul de judecata

c) procurorul

244. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a) se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel
mult 60 de zile;

b) autorizarea poate fi prelungita pentru o perioada de cel mult 60 de
zile;
c) durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire la aceeasi
persoana, nu poate depasi 180 de zile;

Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale:

a) este obligatorie;

b) este facultativa;

c) se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de
cercetare penala, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de
cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penala;


246. In incinta institutiilor de interes public:

a) actele de urmarire penala se pot efectua cu autorizarea
judecatorului;
b) actele de urmarire penala se pot efectua numai cu autorizatia
procurorului sau cu acordul conducerii acelei unitati;

c) nici una din variantele de mai sus.

247. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

a)    daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;
b) daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;
c) daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;

Redeschiderea urmaririi penale se dispune:

a) prin rezolutie;
b) prin ordonanta;
c) prin hotararea instantei;

249. Hotararea judecatoreasca penala :

a)se redacteaza de grefier;
b) se redacteaza de toti judecatorii din complet;
c) se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet;

Lipsa minutei:

a) atrage nulitatea relativa a hotararii, deoarece rezultatul deliberarii
este consemnat in dispozitivul hotararii;

b) atrage nulitatea absoluta a hotararii;

c) nu are niciun efect asupra validitatii hotararii daca hotararea a fost
semnata de toti membrii completului;