Drept
Cauzele care inlatura caracterul faptei prin inlaturarea vinovatieiCAUZELE CARE INLATURA CARACTERUL FAPTEI PRIN INLATURAREA VINOVATIEI I.Legitima aparare. 1.Notiune si caracterizare Legitima aparare este o cauza care exclude caracterul penal al faptei datorita lipsei de vinovatie in conditiile in care aceasta este savarsita. Sediul materiei art.44 actualul C.p.Legitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana impotriva unui atat ce pune in pericol grav persoana, drepturile acesteia ori interesul public, riposta determinata de necesitatea si insemnatatea valorilor sociale periclitate.Cel ce riposteaza impotriva atacului pentru a salva aceste valori sociale, savarseste o fapta prevazuta de legea penala.Aceasta fapta insa nu este savarsita cu vinovatie intrucat faptuitorul nu a actionat cu vointa libera ci constrans de aceasta necesitate in fata unui atat periculos.Acesta este si temeiul juridic al inlaturarii vinovatiei si al caracterului penal al faptei savarsite in legitima aparare. 2.Conditiile legitimei aparari 2.1 Conditiile atacului. Atacul este o agresiune ce comporta violenta din partea omului, o atitudine ofensiva ce se materializeaza de regula intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale.In literatura juridica de specialitate s-a afirmat ca si inactiunea reprezinta un atac impotriva caruia se poate riposta legitim.Se impune a fi facuta precizarea ca inactiunea reprezinta un atac numai si daca exista obligatia de a actiona, iar agentul nu iese din pasivitate.Pentru a da nastere unei aparari legitime, atacul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: a)sa fie material, direct, imediat si injust; b)sa fie indreptat impotriva unei persoane, a drepturilor acesteia sau impotriva unui inters public; c)sa puna in pericol grav valorile sociale ocrotite. Atacul sa fie material:un atac este material atunci cand se obiectivizeaza prin actiuni fizice menite sa pericliteze in substanta sa fizica valorile sociale ocrotite.Atacul este material atunci cand pentru realizarea lui se foloseste forta fizica ori instrumente, mijloace de natura a produce o modificare fizica a valorilor ocrotite.Conditia atacului de a fi material este importanta pentru a-l deosebi de un atac verbal sau scris cum ar fi spre exemplu o insulta, o calomnie, o amenintare, un santaj, o denuntare calomnioasa, prin care se poate aduce atingere valorilor sociale, dar care nu este susceptibil de a fi respins pe cai de fapt.Altfel spus, un atac verbal nu da dreptul unei riposte legitime. Atacul sa fie direct: un atac este direct cand se indreapta si creaza un pericol nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita.Atacul este direct, s-a sustinut in literatura juridica de specialitate, si atunci cand vizeaza una din valorile sociale aparate, chiar daca nu exista un contact nemijlocit cu acea valoare.Conditia atacului de a fi direct vizeaza raportul in spatiu intre atac si valoarea ocrotita.Atacul nu este direct daca intre agresor si victima se afla un obstacol cum ar fi: o poarta inchisa, o usa inchisa, un zid ori un gard care face ca atacul sa nu creeze un pericol pentru valoarea sociala ocrotita. Atacul sa fie imediat:un atac este imediat cand pericolul pe care il reprezinta pentru valoarea sociala s-a ivit, este actual sau este pe cale sa se nasca (pericol iminent).Atacul este imediat atunci cand este dezlantuit sau pe cale sa se dezlantuie.Atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana la momentul consumarii acestuia, perioada in care apararea este legitima.Momentul final al atacului pana cand acesta fiind actual permite si o aparare legitima, nu este acelasi pentru toate infractiunile.In doctrina si jurisprudenta se face distinctie intre infractiunile care prin consumarea lor creaza un prejudiciu ireparabil si infractiunile care prin consumarea lor produc un perjudiciu ce poate fi inlaturat sau micsorat printr-o atitudine pozitiva chiar dupa consumarea infractiunii. Atacul sa fie injust: un atac este injust atunci cand nu are temei legal in baza caruia se efectueaza.Atacul este just si nu poate da unei aparari legitime atunci cand consta intr-o activitate prevazuta sau permisa de lege.Ex: nu reprezinta un atac injust impotriva libertatii persoanei, arestarea unei persoane pe baza unui mandat de arestare preventiv.Riposta impotriva unui atac injust nu trebuie sa fie vadit exagerata caci se transforma in contrariul ei, in sensul ca din legitima, ea devine injusta (ilegitima). Atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara ori impotriva alteia sau impotriva unui interes obstesc:Impotriva unui atac periculos poate riposta victima agresiunii si oricare alta persoana care este perzeta la desfasurarea atacului.Nu se cere ca intre persoana care intervine sa respinga atacul si victima agresiunii sa existe vreun grad de rudenie, de afinitate sau o intelegere prealabila.Nu are importanta deasemenea daca victima putea sa inlature singura atacul sau nu ori daca victima dorea sau nu sa se apere impotriva atacului. Atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat: caracterul grav al pericolului care ar ameninta valorile ocrotite se apreciaza in functie de intensitatea acestuia de urmarile ireparabile ori greu de remediat, care s-ar produce in cazul in care nu s-ar interveni. 2.2.Conditiile apararii Pentru a fi legitima apararea trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: a)sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala; b) sa fie precedata de un atac; c)sa fie indreptata impotriva agresorului; d) sa fie necesara pentru inlaturarea atacului; e)sa fie proportionala cu atacul. Apararea sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala: daca s-a savarsit o fapta de legea penala se cerceteaza conditiile in care aceasta a avut loc, respectiv daca sunt intrunite si conditiile cu privire la atac pentru a se putea decide daca a fost savarsita in legitima aparare. Apararea sa fie precedata de un atac: aceasta conditie are in vedere desfasurarea apararii dupa inceputul atacului cand acesta devine actual.Simpla presupunere ca agresorul va dezlantui un atac nu da dreptul la aparare legitima. Apararea sa fie indreptata impotriva agresorului: pentru a inceta atacul si a salva valorile periclitate.Apararea se poate indrepta impotriva vietii, sanatatii, libertatii agresorului, dar nu impotriva bunurilor sale.
Apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului: necesitatea apararii se apreciaza atat sub raportul intinderii in care aceasta poate fi facuta, cat si sub raportul intensitatii sale.Apararea este necesara sub raportul intinderii cand are loc dupa ce atacul a devenit iminent sau actual si pana in momentul cand acesta a incetat prin dezarmarea agresorului ori imobilizarea acestuia.Apararea este necesara si sub raportul intensitatii atata timp cat a condus la inlaturarea atacului si nu a depasit gravitatea pericolului care ameninta valorile sociale. 2.3 Depasirea limitelor legitimei aparari. Poate constitui tot legitima aparare cand se intemeiaza pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul in momentul comiterii faptei, situatie denumita exces justificat.Pentru existenta excesului justificat se cer indeplinite conditiile privitoare la atac, precum si conditiile privitoare la aparare cerute pentru existenta legitimei aparari, cu deosebirea ca fapta in aparare a depasit marginile unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului, depasire intemeiata de starea de tulburare sau temere in care se gasea faptuitorul. 2.4 Prezumtia de aparare legitima. Prin legea nr 169/1997 si apoi prin legea nr 247/2005, dispozitiile art.44 C.p. privind legitima aparare, au fost completate cu un nou alineat 2(1), ce instituie o prezumtie de aparare legitima pentru cel care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie , efractie sau asemenea alte mijloace pentru a patrunde intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare. 2.5. Efectele legitimei aparari Fapta savarsita in stare de legitima aparare nu este o infractiune pentru ca ii lipseste trasatura esentiala a vinovatiei, in sensul ca faptuitorul a fost constrans de necesitatea inlaturarii agresiunii care punea in pericol grav valorile sociale ocrotite si deci nu a actionat cu vointa libera.fapta savarsita in legitima aparare u este infractiune si pe cale de consecinta, nu atrage raspunderea penala a faptuitorului . II.Starea de necesitate. 1.Notiune si caracterizare. Starea de necesitate este o cauza care inlatura si ea caracterul penal al faptei.Potrivit art.45 C.p. este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia ori un interes public.Fapta savarsita in stare de necesitate nu este infractiune deoarece nu este savarsita cu vinovatie intrucat faptuitorul a fost constrans la savarsirea faptei de necesitatea apararii impotriva unui pericol iminent.Se considera fapte savarsite in stare de necesitate spargerea unui zid sau a unei incuietori pentru a salva o persoana imobilizata intr-o incapere care este incendiata ori distrugerea unui pod peste un rau care impreuna cu obiectele aduse de rau au format un baraj in calea apelor si astfel perzinta un pericol iminent de inundare a unei localitati sau fapta de sustragere a unui autoturism pentru a transporta de urgenta la spital o persoana accidentata.Pericolul care ameninta valorile sociale ocrotite in cazul starii de necesitate sunt generate de diferite intamplari: inundatii, cutremure, incendii, reactii ale animalelor iar nu de atacul unei persoane ca in cazul legitimei aparari. 2.Conditiile starii de necesitate. Conditiile starii de necesitate privesc pe de o parte pericolul iar pe de alta parte fapta savarsita pentru salvarea valorilor sociale ocrotite. 2.1 Conditii privitoare la pericol: a) sa fie iminent: pericolul este iminent cand este pe cale sa se produca.Iminenta se situeaza in anticamera actualului, ceea ce presupune ca este indeplinita aceasca conditie de a fi iminent, cand pericolul este deja actual; b) sa ameninte valorile sociale enumerate de art.45 C.p.; c) pericolul sa fie inevitabil: adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea faptei prevazuta de legea penala. 2.2 Conditiile actiunii de salvare sunt: a) sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala; b) actiunea de salvare prin savarsirea faptei prevazute de legea penala sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului. c) prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat, actiunea de salvare a acestor valori sociale numai daca pericolul nu poate fi inlaturat in alt mod. d) fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul.Exista anumite profesii care prin natura lor obliga pe profesionist sa infrunte pericolul.Spre ex: pompierul care nu poate invoca starea de necesitate in caz de neindeplinire a ordinului de a localiza incendiul, ori medicul care nu poate invoca starea de necesitate pentru a nu-si indeplini obligatiile de a merge intr-o zona contaminata cu virusul N1H1 si de a asigura ingrijirea bolnavilor. 2.3 Efectele juridice ale starii de necesitate. Fapta juridica savarsita in starea de necesitate nu are caracter infractional intrucat nu este savarsita cu vinovatie.* Repararea prejudiciului cauzat prin starea de aparare in starea de necesitate poate reveni persoanei afectate cand privirea pericolului ce a generat starea de necesitate se deatoreaza unui eveniment cum ar fi: cutremurul; inundatia; etc. III.Constrangerea fizica si constrangerea morala: 1.Constrangerea fizica 1.1 Notiune si caracterizare Constrangerea fizica este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.Ea consta in presiunea pe care o forta careia nu i se poate rezista o exercita asupra energiei fizice a unei alte persoane in asa fel incat aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala, fiind in imposibilitatea fizica sa actioneze altfel.Sub imperiul constrangerii fizice sau fortei majore, cum mai este denumita in doctrina penala constrangerea fizica, persoana este impiedicata sa actioneze.Spre exemplu militarul sechestrat nu se poate prezenta la unitate, acarul este imobilizat de raufacatori si nu poate schimba acele macazului. 1.2 Conditiile constrangerii fizice: a) sa existe o constrangere fizica asupra corpului unei persoane care poate proveni din partea altei persoane, prin imobilizare ori sechestrare; din partea unui animal : un caine dresat care imobilizeaza, ori din partea unui eveniment, inundatie, viscol cutremur fapt care rapeste libertatea de miscare in sensul ca il opreste pe faptuitor de la o actiune ori il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument cum ar fi: caderea pe gheata, lesinul ori epilepsia. b) constrangerea la care a fost supusa persoana sa nu i se fi putut rezista; c) sub imperiul constrangerii fizice, persoana sa savarseasca o fapta penala 1.3. Efectele juridice ale constrangerii fizice Fapta savarsita sub imperiul constrangerii fizice nu constituie infractiune , nu constituie caracter penal intrucat ii lipseste vinovatia, faptuitorul neavand libertatea de actiune. 2.Constrangerea morala. 2.1 Notiune si caracterizare. Constrangerea morala ste o cauza care inlatura caracterul infractional al unei fapte si consta in presiunea exercitata prin amenintarea cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si sub imperiul careia cel amenintat savarseste o fapta prevazuta de legea penala. 2.2 Conditiile constrangerii morale: a) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, sub imperiul unei constrangeri exercitata prin amenintare; b) sa existe o actiune de constrangere exercitata prin amenintare cu un pericol grav; c) pericolul grav cu care se ameninta, sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei pretinse care este intotdeauna o fapta prevazuta de legea penala. 2.3 Efecte juridice ale constrangerii morale; Fapta fiind savarsita sub imperiul unei constrangeri morale nu este infractiune fiind savarsita fara vinovatie. IV.Cazul fortuit 1.Notiune si caracterizare. Cazul fortuit este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei.Cazul fortuit desemneaza situatia, starea, imprejurarea in care actiunea sau inactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoana nu l-a conceput si nu l-a urmarit si care se datoreaza unei energii a carei interventie nu a putut fi prevazuta.Sunt imprejurari fortuite urmatoarele: a) Fenomenele naturii: cutremure, furtuni, traznete, alunecari de teren, invazia unor insecte a caror producere in timp nu poate fi prevazuta; b) Tehnicizarea activitatilor umane, respectiv, defectarea unui mecanism; c) Conduita imprudenta a unei persoane, aparitia brusca in fata unui autovehicol aflate in viteza, a unei persoane; d) Starea maladiva a unei persoane: epilepsie, lesin, atac de cord si altele.
|