Aeronautica	Comunicatii	Drept	Informatica	Nutritie	Sociologie
Tehnica mecanica

Drept

Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Drept procesual penal. partea speciala - test

Drept procesual penal. partea speciala - test

DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA SPECIALA - TEST
1. Sunt limite ale urmaririi penale:

a.	punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata;
b.	sesizarea organelor de urmarire penala si trimiterea in judecata;
c.	intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

2. Limitele urmaririi penale pot fi:

3. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

a.	procuror si organele de cercetare penala;
b.	magistrati;
c.	organele de cercetare penala speciale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

4. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanŃa:

a.	acolo unde legea prevede expres;
b.	numai daca actiunea penala este pusa in miscare;
c.	in situatia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

5. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea
activitaŃii de cercetare penala este:

a.	procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza;
b.	procurorul de la parchetul corespunzator instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea;
c.	procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent sa instrumenteze cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

6. In situaŃia in care organul de cercetare penala constata ca nu este
competent sa efectueze cercetarea penala:

a.	isi declina competenta organului de cercetare penala competent;
b.	indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la organul competent si claseaza plangerea primita cu ignorarea dispozitiilor privind competenta;
c.	trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

7. OfiŃerii si subofiŃerii Jandarmeriei Romane care au constatat o infracŃiune
in timpul misiunilor specifice:

8. AgenŃii poliŃiei de frontiera, pentru infracŃiunile de frontiera, au
urmatoarele obligaŃii:

9. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

a.	plangerea, denuntul si plangerea prealabila;
b.	plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c.	plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

10. Pentru persoana vatamata, plangerea:

11. In situaŃia in care organul de cercetare penala constata, inainte de
inceperea urmaririi penale, incidenŃa cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C.
proc. pen.:

12. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazul
prevazut de art. 10 lit. b1 C. proc. pen. este:

a.	inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale;
b.	inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale;
c.	dispune inceperea urmaririi penale;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

13. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

a.	rezolutia;
b.	rezolutia de neincepere a urmaririi penale;
c.	ordonanta;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

14. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile
prevazute de art. 10 lit. a), b), c), d) si e) este:

15. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

a.	intotdeauna ordonanta;
b.	intotdeauna rezolutia;
c.	rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

16. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a.	trebuie autorizata de procurorul care supravegheaza urmarirea penala;
b.	nu este permisa in cazul infractiunilor de falsificare de monede;
c.	trebuie autorizata de judecator;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

17. Folosirea investigatorilor sub acoperire:

a.	se autorizeaza prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile;
b.	autorizarea poate fi prelungita pentru o perioada de cel mult 60 de zile;
c.	durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza, cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi 180 de zile;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

18. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala:

a.	nu poate fi repetata;
b.	trebuie repetata daca organele de urmarire penala au administrat probe noi;
c.	poate fi repetata daca invinuitul a refuzat sa semneze procesul-verbal;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: B

19. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este:

a.	facultativa;
b.	trebuie efectuata numai de organul de cercetare penala;
c.	trebuie efectuata de procuror;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

20. Participarea procurorului la efectuarea urmaririi penale:

a.	este obligatorie;
b.	este facultativa;
c.	se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricarui act de cercetare penala, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

21. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de
urmarire penala este sesizat prin denunŃ este:

este:

a.	procesul-verbal;
b.	ordonanta;
c.	rezolutia;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

22. In situaŃia in care, ulterior adoptarii soluŃiei, procurorul constata ca nu a
existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu
se incepe urmarirea penala:

a.	infirma rezolutia si dispune scoaterea de sub urmarire penala;
b.	infirma rezolutia si restituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale;
c.	infirma rezolutia si dispune suspendarea urmaririi penale;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: B

23. Reluarea urmaririi penale se dispune:

a.	daca a incetat cauza de suspendare;
b.	daca a intervenit o lege mai favorabila;
c.	daca actiunea penala a fost pusa in miscare;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

24. In incinta instituŃiilor de interes public:

25. In ipoteza savarsirii infracŃiunii de abuz de incredere de catre un notar
public, plangerea prealabila se adreseaza:

26. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

a.	de persoana vatamata;
b.	in termen de 2 luni de la data savarsirii infractiunii;
c.	la instanta competenta sa judece cauza in fond;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

27. In cazul infracŃiunii flagrante pentru care este necesara plangerea
prealabila:

28. Invinuitul este:

a.	persoana fata de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala;
b.	persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
c.	persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

29. Urmarirea penala poate fi suspendata:

a.	daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal;
b.	daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;
c.	daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

30. In cazul incetarii urmaririi penale intr-o cauza in care inculpatul este
arestat preventiv:

a.	procurorul comunica o copie a ordonantei administratiei locului de detinere;
b.	instanta care a dispus revocarea arestarii preventive comunica o copie a incheierii la administratia locului de detinere;
c.	instanta care a dispus revocarea arestarii preventive instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a pune de indata in libertate pe inculpat;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

31. OrdonanŃa sau rezoluŃia de incetare a urmaririi penale se comunica:

a.	numai partii vatamate si inculpatului;
b.	autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate;
c.	numai partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

32. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

a.	daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;
b.	daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;
c.	daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

33. Actul de sesizare a instanŃei de judecata este:

a.	plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila;
b.	numai rechizitoriul;
c.	incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

34. Reluarea urmaririi penale se dispune, dupa suspendare:

35. Reluarea urmaririi penale se dispune, in caz de restituire:

36. Redeschiderea urmaririi penale se dispune:

37. Pot face plangere:

a.	impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si invinuitul sau inculpatul;
b.	impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea vatamata;
c.	impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

38. In situaŃia in care judecatorul admite plangerea, prin incheiere,
desfiinŃeaza rezoluŃia sau ordonanŃa atacata si reŃine cauza spre judecare:

39. Plangerea impotriva soluŃiei de netrimitere in judecata:

40. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala:

41. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala trebuie
soluŃionata:

42. Inculpatul trebuie ascultat:

a.	inainte de a se lua decizia punerii in miscare a actiunii penale;
b.	in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar;
c.	dupa prezentarea materialului de urmarire penala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

43. Impotriva ordonanŃelor sau rezoluŃiilor, dupa caz, de neincepere a
urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de
incetare a urmaririi penale poate face plangere:

a.	dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dupa caz, de catre procurorul sef de sectie, de catre partea vatamata, invinuit sau inculpat;
b.	dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate;
c.	dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea urmand a fi adresata instantei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

44. SoluŃionand plangerea conform art. 2781 C. proc. pen., judecatorul:

a.	poate admite orice alte probe necesare si utile solutionarii cauzei;
b.	nu poate admite proba cu inscrisuri;
c.	verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

45. Judecata se poate desfasura:

a.	numai la sediul instantei;
b.	in alt loc decat sediul instantei numai daca prin lege speciala referitoare la competenta dupa calitatea persoanei se prevede aceasta;
c.	in lipsa inculpatului aflat in stare de detinere, daca aducerea acestuia la instanta nu este posibila din cauza lipsei escortei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

46. Principiul nemijlocirii presupune:

a.	ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
b.	ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;
c.	ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

47. Ca o consecinŃa a principiului nemijlocirii:

48. SedinŃa de judecata:

a.	este publica numai daca toti inculpatii sunt majori;
b.	este publica numai daca inculpatul este arestat;
c.	este publica, de regula;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

49. Citarea este obligatorie la fiecare termen:

a.	in cazul militarilor si detinutilor;
b.	in cazul minorilor;
c.	in cazul in care partea a fost prezenta la un termen, dar procedura de citare nu a fost indeplinita pentru acel termen;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

50. Citarea este obligatorie:

a.	cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii;
b.	la pronuntare;
c.	cand inculpatul este minor;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

51. Citarea nu este obligatorie:

a.	in cazul expertilor, martorilor si interpretilor;
b.	in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste;
c.	in cazul militarilor;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: B

52. Lista cauzelor:

a.	se afiseaza la instanta cu 48 de ore inainte de termenul de judecata;
b.	se comunica parchetului cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;
c.	se afiseaza la instanta cu 24 de ore inainte de termenul de judecata;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

53. Sunt atribuŃii ale presedintelui completului:

54. Constatarea infracŃiunilor de audienŃa:

55. Prin infracŃiune de audienŃa se inŃelege:

a.	infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;
b.	infractiunea savarsita in sala de sedinta;
c.	infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau martorilor;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

56. La prima infaŃisare:

57. Partea vatamata poate formula cereri, ridica excepŃii si pune concluzii cu
privire la:

58. In situaŃia in care motivul suspendarii priveste numai pe unul dintre
inculpaŃi:

59. Recursul formulat impotriva incheierii prin care s-a admis cererea de
suspendare a judecaŃii pentru ca s-a formulat o cerere de extradare activa:

60. Incheierea de sedinŃa se intocmeste:

a.	de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la terminarea sedintei;
b.	de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
c.	de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

61. Daca hotararea se pronunŃa in ziua in care au avut loc dezbaterile:

62. Deliberarea si pronunŃarea hotararii:

a.	au loc de indata dupa incheierea dezbaterilor;
b.	nu pot fi amanate;
c.	nu pot fi amanate pe un termen scurt, determinat;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

63. Deliberarea:

a.	are loc in secret;
b.	poate avea loc cu participarea grefierului care tehnoredacteaza minuta;
c.	poate avea loc cu participarea judecatorilor care au administrat probele in cursul cercetarii judecatoresti;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

64. Completul de divergenŃa se poate constitui:

a.	in prima instanta;
b.	in apel;
c.	in recurs;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

65. Daca unanimitatea completului de judecata nu poate fi intrunita:

66. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:

a.	hotararea se ia in complet de divergenta;
b.	judecatorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie sa se se alature celei mai apropiate de parerea sa;
c.	judecatorul care a opinat solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

67. Lipsa minutei:

68. Minuta:

a.	se redacteaza de grefier si se semneaza de membrii completului de judecata;
b.	se redacteaza in termen de 15 de zile de la data terminarii cercetarii judecatoresti;
c.	se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune la dosarul de minute al instantei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

69. Hotararea judecatoreasca penala, sentinŃa sau decizie:

a.	se redacteaza de grefier;
b.	se redacteaza de toti judecatorii din complet;
c.	se redacteaza de unul dintre judecatorii din complet;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

70. In cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest:

71. Procurorul trebuie sa participe la sedinŃele de judecata:

a.	numai daca este citat;
b.	numai cand considera necesar;
c.	numai in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

72. Obiectul judecaŃii:

73. Daca instanŃa constata, in cursul cercetarii judecatoresti, ca incadrarea
juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata:

74. In cazul extinderii acŃiunii penale pentru alte acte materiale:

a.	instanta dispune extinderea prin incheiere;
b.	procurorul dispune extinderea actiunii penale prin declaratie orala;
c.	dosarul se restituie pentru ca inculpatul sa fie trimis in judecata pentru toate actele materiale;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

75. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:

76. In cazul extinderii procesului penal pentru alte fapte:

77. In cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane:

a.	procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acele persoane;
b.	instanta pune in miscare actiunea penala prin incheiere;
c.	instanta sesizeaza procurorul competent pentru punerea in miscare a actiunii penale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

78. Ultimul cuvant al inculpatului:

a.	inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;
b.	inculpatului i se da cuvantul personal;
c.	nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvantul ultimul pentru a raspunde sustinerilor partii civile;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

79. Nu pot fi acordate despagubiri civile daca:

80. Procurorul poate face apel:

a.	in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b.	numai in ceea ce priveste latura penala;
c.	in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in cazul minorilor;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

81. Inculpatul poate declara apel:

a.	in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
b.	in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;
c.	in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

82. Partea vatamata poate formula apel:

a.	numai in ceea ce priveste latura penala;
b.	in ceea ce priveste latura penala si latura civila;
c.	numai cu privire la latura civila;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

a.	in ceea ce priveste latura civila si latura penala;
b.	numai in ceea ce priveste latura penala;
c.	numai in ceea ce priveste latura civila;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

84. Aparatorul:

a.	poate formula apel in nume propriu in ceea ce priveste latura civila;
b.	nu poate formula apel in nume propriu;
c.	nu poate formula apel in nume propriu decat cu privire la cheltuielile judiciare care i se cuvin;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

85. Sunt substituiŃi procesuali in cazul declararii apelului:

86. Daca apelul este introdus de o alta persoana pentru inculpat, titular al
apelului devine:

87. O persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura
sau printr-un act al instanŃei poate declara apel:

88. Poate declara apel:

a.	persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avut-o, instanta l-a achitat ca fiind de buna-credinta;
b.	ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma condamnarii;
c.	persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost obligata sa il predea;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

89. Aparatorul, ca substituit procesual, poate declara apel:

a.	numai daca nu a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;
b.	daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;
c.	ca reprezentant conventional;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

90. Apelul declarat de tatal parŃii civile este:

91. Termenul de apel este:

a.	de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
b.	de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;
c.	de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

92. Termenul de apel curge:

a.	de la pronuntare pentru inculpatul elev al unei institutii militare de invatamant, daca acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronuntare;
b.	de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare;
c.	de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronuntare;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: B

93. Repunerea in termenul de apel se poate face:

94. Daca inculpatul care a fost prezent la pronunŃare formuleaza apel dupa
expirarea termenului de 10 zile, invocand lipsa din localitate din cauza
obligaŃiilor de serviciu:

95. Inculpatul a lipsit atat la judecata, cat si la pronunŃare si a declarat recurs
a doua zi dupa ce a inceput sa execute pedeapsa:

96. Apelul peste termen se poate declara:

97. Apelul peste termen poate fi admis:

98. Inculpatul care a fost prezent la pronunŃare declara apelul dupa expirarea
termenului de 10 zile si dovedeste in faŃa instanŃei de apel faptul ca a fost
plecat din localitate in interes de serviciu:

99. Apelul se declara:

a.	numai prin cerere scrisa depusa la instanta care a pronuntat hotararea care se ataca;
b.	numai prin cerere scrisa;
c.	oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

100. RenunŃarea la apel:

101. Retragerea apelului:

102. Aparatorul inculpatului:

103. Apelul declarat in termen:

104. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:

a.	apelul va fi respins ca nefondat;
b.	apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;
c.	apelul va fi respins ca nemotivat;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: B

105. Principiul neagravarii situaŃiei in propriul apel presupune:

a.	instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel;
b.	instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de fond;
c.	instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de fond;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

106. Efectul extensiv al apelului presupune:

a.	instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;
b.	instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;
c.	instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care declaratia de apel nu se refera;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

107. Participarea procurorului la judecarea apelului:

a.	este obligatorie;
b.	este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in fata primei instante sau daca a declarat apelul suspus judecatii;
c.	nu este obligatorie;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

108. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in
dezbateri este:

a.	procuror, intimat, apelant;
b.	apelant, intimat, procuror;
c.	apelant, procuror, intimat;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

109. Recursul declarat de inculpat impotriva incheierii prin care instanŃa de
apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecaŃii este:

110. Recursul:

a.	trebuie motivat in scris sau oral in ziua judecatii;
b.	trebuie motivat intotdeauna in scris, motivele urmand a fi depuse cu 5 zile inainte de primul termen de judecata;
c.	poate fi motivat oral in ziua judecatii numai in cazul hotararilor care nu pot fi atacate cu apel;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

111. Raportul scris este obligatoriu:

a.	la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b.	la toate instantele de recurs;
c.	la curtile de apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

112. DeclaraŃia de retragere a recursului trebuie depusa:

113. In cazul recursului procurorului:

a.	devolutia este totala in ceea ce priveste latura penala si latura civila cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces;
b.	devolutia este totala numai in ceea ce priveste orice lipsuri, fie in favoarea, fie in defavoarea oricarei parti;
c.	devolutia este totala in ceea ce priveste orice lipsuri in defavoarea inculpatului;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

114. In cazul recursului parŃii civile:

a.	evolutia este totala in ceea ce priveste latura penala;
b.	devolutia este totala in ceea ce priveste latura civila si cu privire la toate persoanele care au fost parti in proces;
c.	se devolueaza cauza cu privire la solutia care o priveste, pentru orice lipsa care este in defavoarea ei;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

115. NecompetenŃa teritoriala a instanŃei:

116. In cazul decesului parŃii civile, mostenitorii acesteia, introdusi in
procesul civil:

117. In cadrul dezbaterilor asupra recursului:

a.	procurorul are intotdeauna primul cuvant;
b.	inculpatul are ultimul cuvant;
c.	intimatul are ultimul cuvant;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

118. Constituie motive de contestaŃie in anulare:

119. Este instanŃa competenta sa soluŃioneze contestaŃia in anulare:

a.	instanta de recurs;
b.	instanta a carei hotarare este atacata;
c.	instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

120. Admisibilitatea in principiu a contestaŃiei in anulare se analizeaza:

a.	cu citarea partilor, in sedinta publica;
b.	fara citarea partilor, in sedinta publica;
c.	fara citarea partilor, in camera de consiliu;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

121. Sunt supuse revizuirii:

a.	toate hotararile judecatoresti;
b.	numai hotararile pronuntate de instantele de recurs;
c.	toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

122. Revizuirea poate fi ceruta cand:

123. In cazul in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost
cunoscute de instanŃa la soluŃionarea cauzei, se poate cere revizuirea:

124. Pot cere revizuirea:

a.	sotul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia;
b.	procurorul;
c.	sotul si rudele apropiate ale partii vatamate, dupa decesul acesteia;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

125. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea
de revizuire in termen de:

a.	2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;
b.	30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;
c.	oricand;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

126. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept
prevazut de ConvenŃia europeana pentru apararea drepturilor omului si a
libertaŃilor fundamentale:

a.	numai procurorul;
b.	numai persoana al carei drept a fost incalcat sau sotul acesteia;
c.	sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

127. Decizia pronunŃata de Inalta Curte de CasaŃie si JustiŃie cu privire la
cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului
a constatat o incalcare a unui drept prevazut de ConvenŃia europeana pentru
apararea drepturilor omului si a libertaŃilor fundamentale:

128. Sunt subiecŃi oficiali ai fazei de punere in executare:

a.	instanta de executare, procurorul, condamnatul;
b.	instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica;
c.	administratia penitenciara, condamnatul, directia de sanatate publica;
d.	niciuna din variantele de mai sus.

ANS: B

129. Hotararea instanŃei de apel ramane definitiva:

a.	la expirarea termenului de apel, cand nu s-a declarat apel in termen sau cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului;
b.	la data retragerii recursului declarat impotriva hotararii prin care apelul a fost admis fara trimtere spre rejudecare, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs;
c.	la data pronuntarii hotararii, daca hotararea nu este supusa recursului;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: B

130. Hotararile penale se pun in executare de catre:

a.	instanta care a judecat cauza in prima instanta, intotdeauna;
b.	instanta care a pronuntat prima hotararea de condamnare, intotdeauna;
c.	Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

131. Mandatul de executare a pedepsei detenŃiunii pe viaŃa:

a.	se intocmeste in patru exemplare;
b.	se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva;
c.	instanta de executare trimite doua exemplare organului de politie cand condamnatul este arestat;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

132. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de
munca:

a.	se emite in trei exemplare;
b.	un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul;
c.	un exemplar ramane la instanta de executare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

133. In cazul punerii in executare a obligarii la tratament medical:

134. Inlocuirea pedepsei detenŃiunii pe viaŃa se dispune:

135. Liberarea condiŃionata se dispune:

a.	numai de instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
b.	de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
c.	de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau de judecatoria instanta de executare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

136. Cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii:

137. Recunoasterea de catre tatal condamnat a unui copil nascut din
concubinaj:

138. InstanŃa competenta sa se pronunŃe asupra amanarii executarii pedepsei
este:

a.	instanta care a pronuntat hotararea de condamnare;
b.	instanta de executare;
c.	instanta la care s-a judecat fondul cauzei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

139. Condamnata se afla in executarea unei pedepse cu inchisoarea pentru
savarsirea infracŃiunii de omor calificat faŃa de fiul sau nou nascut. Cererea
sa de intrerupere a executarii pedepsei pentru ca a nascut un copil este:

a.	inadmisibila;
b.	admisibila, daca este solicitata pana cand copilul implineste un an;
c.	neintemeiata;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

140. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor
imprejurari speciale care ar avea consecinŃe grave pentru unitatea la care
lucreaza condamnatul este:

a.	de maxim 3 luni;
b.	de 3 luni;
c.	de minim 3 luni;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

141. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

a.	cand se stabileste, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa;
b.	cand se constata, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;
c.	cand se constata, pe baza une expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: D

142. CompetenŃa de a soluŃiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei
aparŃine:

a.	judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;
b.	instantei de executare sau instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare;
c.	numai instantei de executare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

143. Timpul cat pedeapsa a fost intrerupta:

144. Aplicarea amnistiei:

145. In situaŃia in care se iveste o impiedicare la executare, competenŃa de
soluŃionare a contestaŃiei la executare aparŃine:

146. Contestatia privitoare la amenzile judiciare se soluŃioneaza de:

147. Daca ulterior intocmirii procesului-verbal de constatare a infracŃiunii
flagrante se impune ascultarea altor persoane:

148. In cazul infracŃiunii flagrante:

149. Daca instanŃa constata ca nu sunt intrunite condiŃiile referitoare la
cazurile de aplicare a procedurii speciale:

150. In cazul procedurii speciale referitoare la judecarea unor infracŃiuni
flagrante:

151. Hotararea instanŃei in cazul procedurii speciale referitoare la
infracŃiunile flagrante:

152. Termenul de exercitare a apelului sau recursului in cazul infracŃiunilor
flagrante este de:

153. Procedura speciala de urmarire si judecare a infracŃiunilor flagrante nu
se aplica:

154. Daca invinuitul sau inculpatul nu a implinit 16 ani:

155. Inculpatul care a savarsit infracŃiunea in timpul cat era minor:

156. Cand in aceeasi cauza sunt inculpaŃi minori si inculpaŃi majori:

157. Este competenta sa hotarasca asupra cererii de reabilitare:

158. Este competenta sa se pronunŃe asupra reabilitarii judecatoresti:

159. Cererea de reabilitare judecatoreasca:

160. Cererea de reabilitare judecatoreasca:

161. Impotriva hotararii de admitere a cererii de reabilitare se poate declara:

162. Anularea reabilitarii poate fi ceruta:

163. AcŃiunea pentru repararea pagubei, in cazul condamnarii pe nedrept,
poate fi introdusa:

164. AcŃiunea pentru repararea pagubei in cazul condamnarii pe nedrept
poate fi introdusa:

165. CompetenŃa de a soluŃiona cererea pentru repararea pagubei in cazul
condamnarii pe nedrept aparŃine:

166. AcŃiunea in regres:

DREPT PROCESUAL PENAL. PARTEA GENERALA

1. Oficialitatea procesului penal priveste:

a.	numai faza urmaririi penale;
b.	numai faza urmaririi penale si faza judecatii;
c.	numai faza judecatii;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

2. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

a.	numai din oficiu;
b.	din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;
c.	la cererea partilor;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

3. Conform principiului prezumŃiei de nevinovaŃie, in cursul urmaririi
penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pana la:

a.	sesizarea organelor de urmarire penala;
b.	inceperea urmaririi penale;
c.	punerea in miscare a actiunii penale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

4. PrezumŃia de nevinovaŃie:

a.	este consacrata expres de Codul de procedura penala;
b.	nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei;
c.	este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o hotarare penala definitiva;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

5. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:

a.	dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b.	in timpul prezentarii materialului de urmarire penala;
c.	pe tot parcursul procesului penal;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

6. Pentru garantarea dreptului la aparare:

a.	organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale;
b.	organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate in toate procesele penale;
c.	organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

7. In cursul procesului penal:

a.	orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator;
b.	orice parte trebuie asistata de aparator;
c.	invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

8. Desfasurarea procesului penal in limba romana:

a.	exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna;
b.	presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;
c.	presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

9. In procesul penal:

a.	procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de lege;
b.	procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu ajutorul interpretilor;
c.	partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se intocmesc in limba romana;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

10. ParŃilor care nu se pot exprima:

a.	li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta;
b.	li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta;
c.	li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

11. Sunt acte prin care se poate pune in miscare acŃiunea penala:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 92-97, 239-269.

12. Sunt trasaturi ale acŃiunii penale:

a.	actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila;
b.	actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila;
c.	actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

13. AcŃiunea penala:

a.	ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru punerea in miscare a actiunii penale;
b.	nu poate fi pusa in miscare decat in personam;
c.	implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

14. AcŃiunea penala:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 92-98.

15. SoluŃiile care pot duce la stingerea acŃiunii penale in urma judecarii unei
cauze:

a.	condamnarea sau achitarea;
b.	clasarea sau incetarea procesului penal;
c.	incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

16. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:

a.	fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;
b.	fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii;
c.	persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

17. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de
prescripŃie a raspunderii penale, se va dispune:

a.	incetarea urmaririi penale;
b.	scoaterea de sub urmarire penala;
c.	clasarea;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

18. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal daca:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 92-98, 104-114, 239-269.

19. Daca, dupa ce s-a constat ca a intervenit prescripŃia raspunderii penale,
invinuitul sau inculpatul solicita continuarea procesului penal:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 92-98, 104-114, 239-269.

20. Invinuitul poate cere continuarea procesului penal daca:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 92-98, 104-114, 239-269.

21. Mostenitorii persoanei vatamate:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 92-98, 104-114, 239-269.

22. AcŃiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103.

23. In cazul acŃiunii civile:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103.

24. AcŃiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103.

25. Repararea pagubei in cazul in care acŃiunea civila a fost exercitata in
procesul penal:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103, 305-306.

26. InstanŃa rezolva din oficiu acŃiunea civila numai atunci cand aceasta are
ca obiect:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103, 305-306.

27. Favorizatorul raspunde civil solidar cu inculpatul:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103, 305-306.

28. Vor raspunde civil in solidar cu inculpatul, daca sunt trasi la raspundere
penala in faŃa instanŃei de judecata:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103, 305-306.

29. Persoana vatamata prin infracŃiune, constituita parte vatamata, poate
participa in aceeasi cauza:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103, 305-306.

30. Partea responsabila civilmente:

a.	poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal;
b.	poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare;
c.	poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii judecatoresti;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

31. Introducerea in procesul penal a parŃii responsabile civilmente:

a.	nu se poate face in cursul urmaririi penale;
b.	se poate face la cererea partii civile;
c.	se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

32. Procurorul:

a.	este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea actului de sesizare;
b.	poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de exercitiu;
c.	este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restransa;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

33. In cazul in care persoana vatamata printr-o infracŃiune solicita sa
participe in procesul penal in calitate de parte civila si, in acelasi timp,
introduce o acŃiune la instanŃa civila:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103, 305-306.

34. Persoana vatamata prin infracŃiune se poate adresa instanŃei civile:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 98-103, 305-306.

35. Partea vatamata este:

a.	persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii;
b.	subiectul pasiv al infractiunii;
c.	persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

36. Inculpatul:

a.	este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;
b.	trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c.	poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

37. Partea vatamata participa in procesul penal:

a.	in ceea ce priveste latura penala;
b.	in ceea ce priveste latura civila;
c.	in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a constituit parte civila;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

38. Persoana vatamata:

a.	dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat savarsirea infractiunii;
b.	dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit;
c.	trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

39. Este parte in faza de judecata a procesului penal:

a.	partea responsabila civilmente;
b.	invinuitul;
c.	procurorul;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

40. Are calitatea de inculpat:

a.	numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;
b.	numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala;
c.	persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

41. Parte vatamata in procesul penal poate fi:

a.	numai victima infractiunii;
b.	numai o persoana fizica;
c.	o persoana fizica sau o persoana juridica;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

43. CompetenŃa dupa calitatea persoanei:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

44. SecŃii maritime si fluviale funcŃioneaza:

a.	numai la tribunale si curti de apel;
b.	nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c.	la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

45. SecŃii maritime si fluviale funcŃioneaza pe langa instanŃele din:

a.	Galati;
b.	Braila;
c.	Calarasi;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

46. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:

a.	trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;
b.	trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c.	doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

47. Sunt considerate forme subsidiare ale competenŃei in materie penala:

a.	competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala;
b.	competenta speciala si competenta personala;
c.	competenta functionala si competenta materiala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

48. CompetenŃa speciala:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

49. InstanŃele militare judeca:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

50. InfracŃiunea de omor savarsita asupra unui magistrat de la tribunal va fi
judecata de:

51. InfracŃiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi
judecata de:

a.	Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b.	curtea de apel;
c.	tribunal;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

52. Conflictele de competenŃa intre tribunalele militare:

a.	se solutioneaza de Curtea Militara de Apel;
b.	pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni contra ordinii si disciplinei militare;
c.	sunt date in competenta tribunalului militar teritorial;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

53. Curtea Militara de Apel:

a.	judeca numai in prima instanta si in recurs;
b.	judeca in fond, in apel si in recurs;
c.	judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si de procurorii militari;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

54. InfracŃiunea de fals material in inscrisuri oficiale savarsita de un avocat:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

55. In cazul in care un avocat a savarsit o infracŃiune, competenŃa de
soluŃionare a cauzei aparŃine:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

56. Completul de 9 judecatori al Inaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie judeca:

a.	apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
b.	recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c.	recursurile in interesul legii;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

57. SecŃiile Unite ale Inaltei CurŃi de CasaŃie si JustiŃie:

a.	sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora;
b.	judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c.	judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Completul de 9 judecatori;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

58. Sunt calitaŃi si funcŃii care atrag competenŃa de judecata a Inaltei CurŃi de
CasaŃie si JustiŃie ca instanŃa de fond:

a.	judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;
b.	membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c.	controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

59. Inalta Curte de CasaŃie si JustiŃie nu judeca:

a.	in fond;
b.	in apel;
c.	in recurs;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

60. InfracŃiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in
prima instanŃa de:

a.	curtea de apel;
b.	Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c.	instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

61. In situaŃia infracŃiunilor continuate:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

62. Regulile de stabilire a competenŃei teritoriale:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

63. Cand urmarirea penala s-a efectuat de un organ central caruia ii
corespund mai multe instanŃe competente potrivit criteriilor prevazute in art.

30, judecarea cauzei revine:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

64. Prin locul savarsirii infracŃiunii se poate inŃelege:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

65. Cauzele sunt reunite:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

66. Exista indivizibilitate:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

67. Exista conexitate:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

68. Cauzele trebuie reunite intotdeauna:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

69. In cazul normelor de competenŃa teritoriala:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

70. ExcepŃiile privind competenŃa instanŃei pot fi ridicate:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

71. In situaŃia in care, dupa savarsirea unei infracŃiuni, o persoana
dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

72. In situaŃia in care un amiral savarseste o infracŃiune, iar ulterior nu mai
deŃine aceasta calitate:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

73. In situaŃia declinarii de competenŃa determinate de competenŃa
teritoriala:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

74. Cand instanŃa sesizata cu soluŃionarea conflictului de competenŃa
constata ca acea cauza este de competenŃa altei instanŃe decat cele intre care
a intervenit conflictul:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

75. In cazul unui conflict de competenŃa pozitiv:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 104-130.

76. Conflictul de competenŃa intre doua organe de cercetare penala:

a.	trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe;
b.	va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa instrumenteze dosarul;
c.	se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doua organe de cercetare penala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

77. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:

a.	intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza respectiva va fi admis;
b.	a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei;
c.	a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

78. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:

a.	este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu una din parti;
b.	este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalti judecatori care face parte din complet;
c.	este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu procurorul;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

79. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:

a.	este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului;
b.	este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul;
c.	este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

80. Se reŃine existenŃa unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situaŃie:

a.	judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului;
b.	judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati;
c.	judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

81. In cazul in care partea afla cazul de incompatibilitate dupa pronunŃarea
hotararii:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 120-123.

81. Cererea de recuzare:

a.	trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator;
b.	poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare;
c.	poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

Cererea de recuzare:

a.	este inadmisibila daca este formulata impotriva judecatorului chemat sa se pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau;
b.	este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator, invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate;
c.	poate fi respinsa printr-o incheiere care se poate ataca separat cu recurs in termen de 3 zile;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: B

82. Daca in cauza sunt arestaŃi preventiv, iar partea vatamata formuleaza o
cerere de recuzare a judecatorului:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 120-123.

83. Cererea de abŃinere formulata de procurorul de sedinŃa:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 120-123.

84. Constituie motiv de recuzare:

a.	participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza;
b.	audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza;
c.	judecatorul a fost expert sau martor in cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

85. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:

a.	de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii;
b.	numai de Ministrul Justitiei;
c.	de presedintele instantei superioare in grad celei la care se afla cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

86. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:

a.	impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;
b.	nu a fost citit actul de sesizare;
c.	a fost terminata cercetarea judecatoreasca;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

87. Stramutarea unei cauze se poate cere:

a.	numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond;
b.	numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante;
c.	numai daca aceasta nu se afla in apel;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

88. Cererea de stramutare:

a.	se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare;
b.	se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare;
c.	se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

89. Cererea de informaŃii in cazul stramutarii:

a.	este obligatorie in toate cazurile;
b.	este facultativa in toate cazurile;
c.	este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in aceeasi cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

90. ParŃile sunt anunŃate despre formularea cererii de stramutare de catre:

a.	Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;
b.	instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c.	instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

91. Stramutarea:

92. Desemnarea altei instanŃe pentru judecarea cauzei:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 124-126.

93. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

a.	oricand;
b.	dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare;
c.	numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

94. Probele indirecte:

a.	sunt intotdeauna obtinute din alta sursa decat cea originala;
b.	dovedesc in mod direct fapta;
c.	sunt intotdeauna obtinute din sursa originala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

95. Probele directe:

Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 130-136.

96. Sarcina administrarii probelor in procesul penal aparŃine:

a.	organelor judiciare;
b.	politiei judiciare si procurorului;
c.	partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

97. Dreptul la tacere:

a.	poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;
b.	reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare;
c.	reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se aduce;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: C

98. Probele in procesul penal:

a.	nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti;
b.	pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor;
c.	trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

99. DeclaraŃia invinuitului sau inculpatului:

a.	are o valoare probatorie absoluta;
b.	are o valoare probatorie relativa;
c.	este indivizibila;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

100. DeclaraŃiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:

a.	neconditionat;
b.	numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c.	numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

a.	probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii;
b.	probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala;
c.	probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

102. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:

a.	se face numai la sediul parchetului sau politiei;
b.	se face numai la sediul organului judiciar;
c.	se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

103. DeclaraŃiile invinuitului sau inculpatului:

a.	se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;
b.	se consemneaza in scris;
c.	se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

104. DeclaraŃiile parŃii vatamate pot servi la aflarea adevarului:

a.	neconditionat;
b.	numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c.	numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

105. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:

a.	se face numai la sediul parchetului sau politiei;
b.	se face numai la sediul organului judiciar;
c.	se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

106. Partea vatamata poate declara ca participa in aceasta calitate in procesul
penal:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 130-150.

107. Partea civila:

a.	poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de capacitate de exercitiu;
b.	este introdusa din oficiu in procesul penal;
c.	poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la citirea actului de sesizare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

108. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

a.	nu este obligata sa declare ca martor;
b.	nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul;
c.	nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

109. In situaŃia in care soŃia inculpatului este audiata in calitate de martor:

a.	poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului;
b.	poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa;
c.	poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e mincinoasa;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

110. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitaŃi fizice:

a.	este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are;
b.	nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase;
c.	este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

111. SoŃul si rudele apropiate ale invinuitului:

a.	nu pot fi audiate ca martori;
b.	nu sunt obligate sa declare ca martori;
c.	nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

112. Minorul care nu a implinit 14 ani:

a.	nu poate fi audiat ca martor in procesul penal;
b.	poate fi audiat numai in sedinta secreta;
c.	poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

113. Minorul:

a.	nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal;
b.	nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal;
c.	poate fi ascultat ca martor;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

114. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:

a.	rudele inculpatului si rudele partii vatamate;
b.	partile civile;
c.	minorii;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

115. Persoana vatamata:

a.	nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal;
b.	poate fi obligata sa declare ca martor;
c.	poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

116. Nu depune juramant:

a.	preotul;
b.	ateul;
c.	minorul care nu a implinit 14 ani;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

117. Pot fi audiaŃi ca martori cu identitate protejata:

a.	procurorul care a supravegheat urmarirea penala;
b.	investigatorii sub acoperire;
c.	minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

118. Confruntarea poate fi efectuata:

a.	numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii;
b.	numai intre invinuit sau inculpat si martori;
c.	intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

119. In cazul confruntarii:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 130-150.

120. Una din parŃi prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba:

a.	inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba, daca a fost facuta fara autorizarea instantei;
b.	inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plangere prealabila;
c.	inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

121. Convorbirile si comunicarile parŃii vatamate pot fi interceptate:

a.	la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii;
b.	indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului;
c.	la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

122. Mijloacele de proba administrate ca urmare a interceptarilor
convorbirilor si comunicaŃiilor:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 153-158.

123. Nu pot fi martori asistenŃi:

a.	vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat;
b.	persoanele care au asistat la savarsirea faptei;
c.	persoanele interesate in cauza;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

124. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:

a.	numai de catre instanta;
b.	numai de catre procuror;
c.	de catre executorul judecatoresc;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

125. PercheziŃia poate fi:

a.	numai domiciliara;
b.	corporala sau domiciliara;
c.	numai corporala;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

126. Comisia rogatorie se poate adresa:

a.	parchetului ierarhic superior;
b.	parchetului ierarhic inferior;
c.	instantei egale in grad;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

127. Sunt masuri preventive:

a.	retinerea;
b.	obligarea la tratament medical;
c.	sechestrul;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

128. Impotriva ordonanŃei procurorului prin care se dispune reŃinerea:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

129. Impotriva ordonanŃei organului de cercetare penala prin care se dispune
reŃinerea:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

130. In cazul comisiei rogatorii:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

131. Masurile preventive pot inceta de drept:

a.	la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror;
b.	cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c.	la data pronuntarii hotararii de achitare;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

132. In cazul reŃinerii:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218

133. ReŃinerea poate fi dispusa de:

a.	judecator;
b.	comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor;
c.	agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

134. Masurile preventive pot fi dispuse prin:

a.	ezolutia organului de cercetare penala;
b.	rezolutia procurorului;
c.	ordonanta procurorului;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

135. Cazurile prevazute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

136. Urmatoarea masura preventiva poate fi prelungita:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

137. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se
comunica:

a.	politiei de frontiera;
b.	administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul;
c.	partii vatamate;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

138. Arestarea preventiva se dispune prin:

a.	ordonanta procurorului;
b.	incheierea judecatorului;
c.	mandatul de arestare emis de judecator;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

139. Arestarea preventiva a invinuitului:

a.	se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de catre instanta de judecata, in cursul judecatii;
b.	nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c.	presupune punerea in miscare a actiunii penale;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: D

140. Masura preventiva a reŃinerii:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

141. In situaŃia in care acŃiunea penala se pune in miscare faŃa de invinuitul
arestat preventiv:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

142. In cazul in care instanŃa admite propunerea de arestare preventiva:

a.	mandatul de arestare preventiva este emis de judecator;
b.	mandatul de arestare preventiva este emis de procuror;
c.	mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

143. Poate fi prelungita:
Drept procesual penal, Nicu Jidovu, Gheorghe Bica, Editura FundaŃiei
"Romania de Maine", Buc. 2007, pag. 178-218.

144. Arestarea inculpatului major:

a.	nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta;
b.	nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c.	nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

145. Sunt masuri procesuale reale:

a.	liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;
b.	masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c.	liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

146. Sunt acte procesuale:

a.	introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale;
b.	inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;
c.	impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

147. Nerespectarea dispoziŃiilor privind incompatibilitatea judecatorilor este
sancŃionata cu:

a.	nulitatea relativa;
b.	nulitatea absoluta;
c.	nulitatea relativa, care poate fi invocata oricand;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

148. Daca organele de cercetare ale poliŃiei judiciare apreciaza ca inculpatul
nu isi poate face singur apararea:

a.	asistenta juridica este obligatorie;
b.	asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul;
c.	nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: A

149. Sunt faze ale procesului penal:

a.	urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive;
b.	urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive;
c.	urmarirea penala si judecata;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: B

150. Sunt corpuri delicte:

a.	obiectele care contin o urma a faptei savarsite;
b.	obiectele care poarta o urma a faptei savarsite;
c.	obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii;
d.	nici una din variantele de mai sus.

ANS: C

151. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:

a.	este obligatorie, indiferent de infractiune;
b.	este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c.	este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;
d.	nici una din variantele de mai sus

ANS: A

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|