Biletul la ordin - notiunea biletului la ordin, plata biletului la ordin

Biletul la ordin

Biletul la ordin este un titlu comercial de valoare asemanator cambiei. De aceea, reglementarea sa se afla in aceeasi lege care reglementeaza cambia, adica Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

Desi se aseamana, intre cele doua titluri exista si anumite deosebiri. Aspectele particulare ale biletului la ordin sunt reglementate in Titlul II al legii (art.104-107).

Pornind de la asemanarile si deosebirile care exista intre aceste titluri de valoare, art.106 din lege stabileste principiul potrivit caruia dispozitiile referitoare  la cambie sunt aplicabile si biletului la ordin, in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu.

1. Notiunea biletului la ordin

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita emitent sau subscriitor, se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia.

Cum se poate observa, spre deosebire de cambie, care implica raporturi juridice intre trei persoane (tragator, tras si beneficiar), biletul la ordin presupune raporturi juridice intre doua persoane: emitentul (subscriitorul) si beneficiarul.     

Biletul la ordin se aseamana cu o recunoastere de datorie de catre debitor, fata de creditorul sau.

Emitentul are calitatea de debitor; prin emiterea titlului, el se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta.

Beneficiarul are calitatea de creditor; el este indreptatit sa primeasca plata ori plata se face la ordinul sau.

Emiterea biletului la ordin este determinata, ca si in cazul cambiei, de existenta intre parti a unui raport juridic (raportul fundamental).

Specificul raporturilor juridice care se nasc din emiterea biletului la ordin determina si particularitatile acestui titlu de credit.

Conditiile forma ale biletului la ordin

Biletul la ordin este un titlu formal; el trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda mentiunile prevazute de lege.

Ca si cambia, biletul la ordin este un inscris sub semnatura privata. Se admite si folosirea formularelor tipizate, cu conditia ca semnatura sa fie manuscrisa.

Mentiunile obligatorii sunt urmatoarele:

Denumirea de bilet la ordin Legea cere ca denumirea de bilet la ordin sa fie trecuta in insusi textul titlului si sa fie exprimata in limba folosita pentru redactarea acestui titlu.

Promisiunea  neconditionata de a plati o suma de bani determinata. Inscrisul trebuie sa cuprinda promisiunea (angajamentul) emitentului de a plati o suma de bani, care este mentionata in titlu.

Promisiunea de plata se exprima in cuvintele "voi plati" sau expresii echivalente.

Obligatia de plata asumata de emitent trebuie sa fie neconditionata si sa priveasca o suma de bani determinata in titlu.

Indicarea scadentei. Inscrisul trebuie sa arate scadenta obligatiei de plata asumate de emitent.

Modalitatile de stabilire a scadentei sunt reglementate de lege pentru cambie.

Daca nu se arata scadenta in scris, plata se va face "la vedere" [art.105 alin. (2) din lege].

Locul unde trebuie facuta plata. Inscrisul trebuie sa arate locul unde emitentul trebuie sa faca plata.

Numele acelui caruia sau la ordinul caruia se va face plata. Inscrisul trebuie sa mentioneze persoana care va primi plata. Aceasta persoana este beneficiarul aratat in scris de catre emitent, care va avea dreptul sa pretinda suma de bani ori sa indice persoana, care, la ordinul sau, va primi plata (giratarul).  

Data si locul emiterii biletului la ordin. Inscrisul trebuie sa arate data si locul emiterii titlului.

Semnatura emitentului Inscrisul trebuie sa poarte semnatura personala a emitentului (manu proprio).

Eseu: Decizie - model Referat: Contract de colaborare pentru prestari servicii

Datorita caracterului sau formal, titlul caruia ii lipseste vreuna din mentiunile aratate de art.104 din lege nu va avea valoarea juridica a unui bilet la ordin, afara de cazurile expres admise de lege.

3. Plata biletului la ordin

Regulile care guverneaza plata biletului la ordin sunt cele stabilite de art.41-46 din lege pentru plata cambiei.

Trebuie aratat ca, deoarece in cazul biletului la ordin, plata se face de catre emitent, iar nu de o alta persoana (trasul) ca in cazul cambiei, legea nu mai prevede formalitatea prezentarii biletului la ordin la acceptare. Deci, la scadenta, biletul la ordin se prezinta emitentului direct pentru plata.

Exceptional, daca biletul la ordin are scadenta la un anumit timp de la vedere, posesorul titlului trebuie sa prezinte emitentului biletul la ordin pentru viza intr-un termen de un an de la data emiterii titlului. Formalitatea vizei are drept scop numai stabilirea datei exigibilitatii obligatiei.

Neplata la scadenta a sumei de bani prevazuta in biletul la ordin deschide posesorului titlului dreptul la actiunile directe sau de regres, ca si la executarea nemijlocita a biletului la ordin (art.47-55; art.57-65 din lege).

3. Cecul 

Cecul este reglementat prin Legea nr. 59/1934 asupra cecului.

3.1. Notiunea cecului

Cecul este un inscris prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane, numita beneficiar.

Din definitie, rezulta ca cecul implica, la fel ca si cambia, trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul.

3. Premisele emiterii cecului

Potrivit legii, cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are un disponibil la tras, iar intre tragator si tras exista o conventie privind emiterea de cecuri.

Tragatorul poate emite cecul numai daca are la banca (tras) un disponibil banesc pentru efectuarea platii de catre banca. Acest disponibil (fonduri banesti) poarta denumirea de provizion sau acoperire. El poate fi un depozit bancar al tragatorului ori o deschidere de credit in favoarea acestuia.

Disponibilul trebuie sa reprezinte o suma de bani lichida, certa si exigibila, asupra careia tragatorul are dreptul sa dispuna prin cec.

Emiterea cecului fara acoperire constituie infractiune si se sanctioneaza in conditiile art.84 pct.2 din lege.

Dreptul tragatorului de a emite cecuri are ca temei conventia incheiata intre client si banca.

Prin conventie, banca autorizeaza pe client (tragator) sa traga asupra ei cecul, obligandu-se sa efectueze din disponibil platile, la ordinul tragatorului.

Emiterea de cecuri fara autorizarea bancii reprezinta infractiune si se sanctioneaza in conditiile art.84 pct.1 din lege.

3.3. Conditiile de valabilitate a cecului

Avand caracter formal, cecul trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda mentiunile obligatorii prevazute de lege.

In privinta conditiilor de fond, legea nu cuprinde dispozitii speciale. In consecinta, conditiile de fond cerute pentru emiterea cecului sunt cele din dreptul comun.

Cecul trebuie sa imbrace forma scrisa.

Inscrisul cecului este tiparit sub forma unui exemplar tipizat, aprobat in conditiile legii.

Emiterea cecului consta in completarea formularului de catre tragator, cu mentiunile cerute de lege si semnarea inscrisului.

Cecul trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute de art.1 si 3 din lege:

Denumirea de cec Aceasta denumire trebuie inserata in textul inscrisului pentru a atrage atentia asupra semnificatiei juridice a inscrisului.

Ordinul neconditionat de a plati o suma de bani. Inscrisul trebuie sa cuprinda ordinul tragatorului adresat trasului (bancii) de a plati beneficiarului suma de bani mentionata in titlu.

Ordinul trebuie sa fie neconditionat si sa priveasca o suma de bani determinata. Suma de bani trebuie mentionata in cifre, cu indicarea monedei in care se face plata.

Numele celui care trebuie sa plateasca (tras). Inscrisul trebuie sa arate pe cel care, in calitate de tras, va trebui sa plateasca suma de bani mentionata in titlu. Asa cum am aratat, calitatea de tras o poate avea numai o societate bancara.           

Locul unde trebuie facuta plata. Inscrisul trebuie sa indice locul unde trasul va face plata.

Data si locul emiterii cecului

Semnatura tragatorului. Semnatura va trebui sa fie scrisa de mana de catre tragator.

Titlul caruia ii lipseste una din mentiunile prevazute la art.1 din lege nu va fi socotit cec, afara de cazurile cand legea dispune altfel.

3.4. Plata cecului

Intrucat cecul este platibil la vedere, adica la prezentarea titlului, el nu este supus acceptarii din partea trasului, asa cum se cere in cazul cambiei. De aceea, mentiunea de acceptare inserata in titlu se considera nescrisa.

Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial fata de posesorul cecului, ci indeplineste numai functia de platitor (solvens) pentru tragator.

Potrivit legii, cecul este platibil la vedere. Orice stipulatie contrara se socoteste nescrisa (art.29 din lege). Deci, plata cecului se face la prezentarea de catre posesor a cecului la tras (banca), pentru plata.

Intrucat cecul este un instrument de plata, legea stabileste termene scurte pentru prezentarea la plata a cecului emis si platibil in Romania: 8 zile, daca cecul este platibil in chiar localitatea unde a fost emis, 15 zile daca cecul este platibil in alta localitatea decat in cea in care a fost emis.

Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat la plata in termen de 30 de zile, iar daca este emis intr-o tara din afara Europei, in termen de 70 de zile.

In cazul in care trasul (banca) refuza plata, beneficiarul cecului nu are o actiune directa impotriva trasului.

Acest lucru se explica prin aceea ca, asa cum am aratat, trasul (banca) nu este un debitor de drept cambial, ci indeplineste numai o functie de platitor (solvens) pentru tragator.

Refuzul de plata din partea trasului deschide calea actiunilor de regres; posesorul cecului poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celor obligati de regres (art.43 din lege).

Pentru exercitarea actiunilor de regres, legea cere ca cecul sa fi fost prezentat la plata in termen util (termenul de 8 zile sau 15 zile, dupa caz) si refuzul de plata al trasului sa fie constatat in conditiile legii.

Potrivit legii, cecul are valoare de titlu executoriu pentru capital si accesorii. Competenta pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria (art.53 din lege). Deci, posesorul cecului are deschisa si calea executarii nemijlocite a cecului, in conditiile legii (art.54 din lege).

Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la indemana actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fara cauza, care se exercita in conditii asemanatoare cu cele prevazute de lege in materia cambiei (art.56 si 57 din lege.