Drepturile de moștenitor ale soțului supraviețuitor

Drepturile de moștenitor ale soțului supraviețuitor

In Romania, soțul supraviețuitor nu face parte din nici o clasa de moștenitori legali, dar concureaza cu oricare clasa chemata la moștenire. Inseamna ca el nici nu este inlaturat de la moștenire, dar nici nu inlatura de la moștenire rudele defunctului, indiferent din ce clasa fac parte .

1 Stabilirea masei succesorale

In cazul decesului unei persoane, trebuie rezolvate doua probleme: care sunt moștenitorii legali și care este masa succesorala. In situația in care defunctul lasa un soț supraviețuitor, problema este mai deosebita deoarece pe langa bunurile sale proprii, acesta a dobandit in timpul casatoriei cu soțul supraviețuitor o serie de bunuri comune soților. La decesul unuia dintre soți, comunitatea de bunuri inceteaza astfel ca trebuie determinata, pe de o parte, partea care se cuvine soțului defunct din aceasta comunitate, parte care intra in masa succesorala și partea care se cuvine soțului supraviețuitor in calitate de coproprietar. Aceasta imparțire a bunurilor comune se realizeaza prin stabilirea unei cote pentru fiecare dintre soți in funcție de contribuția pe care a avut-o fiecare la dobandirea bunurilor comune luate in totalitate și nu pentru fiecare bun in parte sau pe categorii de bunuri. Astfel aceasta prima imparțeala se realizeaza dupa regulile din dreptul familiei și nu dupa regulile din dreptul civil pentru succesiuni.

1.1 Bunurile proprii ale soțului defunct

Așa cum am aratat, in primul rand, din masa de imparțit fac parte bunurile proprii ale soțului defunct. Potrivit articolului 31 din Codul Familiei, fac parte din categoria bunurilor proprii urmatoarele:

a) Bunurile dobandite de soțul defunct inainte de incheierea casatoriei. De asemenea, sunt bunuri proprii și bunurile dobandite de defunct dupa desfacerea casatoriei.

b) Bunurile dobandite de defunct prin moștenire, legat sau donație, excepție facand situația in care dispunatorul a prevazut ca ele sa fie comune. Legiuitorul a conferit acestor categorii de bunuri regimul de bunuri proprii tocmai datorita legaturilor personale existente intre dispunator și soțul care le primește.

c) Bunurile de uz personal și cele destinate exercitarii profesiei.

Pentru ca un bun sa fie considerat ca bun de uz personal trebuie sa indeplineasca urmatoarele condiții:

bunul sa fie dobandit de unul din soți;

bunul devine propriu soțului care il folosește;

bunul trebuie sa fie afectat in mod efectiv uzului exclusiv și personal al unuia dintre soți( exemplu imbracamintea, incalțamintea)

Bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soți sunt bunurile dobandite de soț și afectate exercitarii unei indeletniciri cu titlu profesional a soțului care a dobandit bunul.

d) Bunurile dobandite cu titlul de premiu sau recompensa, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de invenții precum și alte asemenea bunuri sunt considerate bunuri proprii tocmai datorita caracterului excepțional al muncii care le-a creat, munca ce poate fi realizata printr-un efort deosebit și calitați intelectuale speciale.

e) Indemnitatea de asigurare și despagubirea pentru pagubele pricinuite persoanei constituie sume de bani destinate sa repare pagube exclusiv personale, sa refaca capacitatea de munca sau sa asigure existența persoanelor care nu mai sunt capabile sa munceasca.

f) Valoarea care reprezinta și inlocuiește un bun propriu sau bunul in care a trecut aceastp valoare evitandu-se astfel confuzia intre bunurile proprii și bunurile comune prin aplicarea subrogației reale cu titlu universal.[2]

1.2 Cota parte a defunctului din bunurile comune

Potrivit articolului 30 din codul Familiei, bunurile dobandite de soți in timpul casatoriei sunt comune cit timp nu se dovedește ca ele sunt proprii. Astfel, in cazul prezumției de comunitate de bunuri, sarcina probei este rasturnata, astfel incat bunul dobandit in timpul casatoriei este cinsiderat pana la proba contrarie ca fiind bun comun.

Pentru a determina bunurile comune ale soților se folosesc trei criterii ce rezulta din prevederile articolului 30 alineatul 1 din Codul familiei:

a) Bunul sa fie dobandit de soți sau de unul dintre ei prin oricare din modurile de dobandire a proprietații reglementate de legea civila. Codul civil reglementeaza urmatoarele moduri de dobandire a proprietații: convenția(actul juridic bilateral prin care partile dau nstere la drepturi reale pe care partile nu l-eau avut anterior, producand efecte juridice numai pe viitor), tradițiunea( consta in predarea sau remiterea materiala a bunului de catre transmițator dobanditorului), accesiunea(tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului), uzucapiunea( modul originar de dobandirea a proprietații prin care se constituie dreptul de proprietate in patrimoniul posesorului unui lucru ca urmare a unui fapt juridic complex consand in exercitarea posesiei asupra lucrului in termenul si conditiile prevazute de lege), hotararea judecatoreasca(avem in vedere hotararile judecatoresti prin care se dispune expriprierea pentru cauza de utilitate publica si hotararile judecatoresti prin care se suplineste consimtamantul uneia din parti l aincheierea actului translativ de proprietate avand ca obiect un imobil, daca partile s-au obligat in acest sens printr-un ante-contract de vanzare-cumparare) și legea( apare ca o consacrare a dreptului de proprietate asupra unui lucru intrat in stapanirea altei persoane).

b) Dobandirea bunului sa aiba loc in timpul casatoriei. Casatoria dureaza din momentul incheierii sale[3] pana in momentul desfacerii ei prin divorț, a incetarii ei prin moarte sau al desfințarii prin hotarare judecatoreasca in caz de nulitate.

c) Bunul sa nu faca parte din categoria de bunuri proprii enumerate de articolul 31 din Codul Familiei.

2 Calculul cotei parți

Cota parte din masa succesorala pe care Legea 319/1944 o acorda sotului supraviețuitor depinde de clasele, vom vedea ca uneori depinde și de categoriile de rude care fac parte dintr-o anumita clasa, cu care vine in concurs, fiind ilustrata in tabelul de mai jos:

O situație aparte o avem in cazul vaduvelor de razboi.In cazul acestora, potrivit articolului 7 din legea 319/1944, se aplica prevederile mai favorabile ale articolului 12 din legea 609/1941 privind vaduvele de razboi. Astfel, in cazul unui soț decedat pe front se aplica urmatoarele cotitați:

Este evident faptul ca pentru stabilirea parții succesorale a soțului supraviețuitor se ține seama doar de rudele impreuna cu care vine la succesiune, adica cei care moștenesc efectiv nefiind renunțatori exheredați sau nedemni. Vom vedea ca moștenitorii rezervatari exheredați vor avea dreptul la cota lor rezervatara, acest lucru putand sa afecteze cota soțului supraviețuitor.

3 Caracterele juridice al dreptului la moștenire al soțului supraviețuitor

Soțul supraviețuitor poate veni la moștenire numai in nume propriu și nu prin reprezentare. El nu este moștenitor sezinar, dar este in schimb moștenitor rezervatar. Daca vine in concurs cu descendenții defunctului(clasa I de moștenitori), soțul supraviețuitor va fi obligat la raportul donațiilor primite de la soțul decedat.

Soțul supraviețuitor este moștenitor nesezinar. Avand aceasta calitate, el trebuie,potrivit articolul 653 alineatul 2 din Codul Civil, sa ceara punerea sa in posesie, solicitand notarului public competent eliberarea certificatului de moștenitor.

Prin efectul certificatului de moștenitor, eredele nesezinar care l-a obținut este socotit ca a dobandit posesiunea moștenirii, retroactiv, din ziua deschiderii succesiunii. Prin urmare, de la aceasta data, eredele nesezinar trimis in posesiune are exercițiul activ și pasiv al tuturor drepturilor și acțiunilor succesorale. Acțiuniea de petiție de ereditate poate fi intentata și de moștenitorii nesezinari inainte de punerea lor in posesie, deoarece prin aceasta acțiunie se urmarește recunoașterea calitații de moștenitor și restituirea bunurilor succesorale.

Tot la aceasta data el dobandește fructele produse de bunurile moștenirii. In cazul unei ulterioare petiții de ereditate, pornita de la un succesibil preferabil in rang moștenitorul trimis in posesie are dreptul sa pastreze fructele ce a perceput pana la data cand a incetat sa fie de buna credința.

Pentru a raporta donațiile primite de la defunct, este necesara indeplinirea urmatoarelor condiții:

a) Moștenitorul chemat la succesiune sa fie soț supraviețuitor și sa vina in concurs cu descendenții defunctului.[5]

b) Soțul supraviețuitor in concurs cu descendenții, sa fi acceptat moștenirea. Nu intereseaza daca a acceptat moștenirea pur și simplu sau sub beneficiu de inventar.

c) Moștenirea sa fie legala. Cu toate ca legea nu prevede expres aceasta condiție, totuși obligația legala de raport nu poate exista decat in cazul moștenirii legale nu și in cazul moștenirii testamentare.[6]

d) Soțul supraviețuitor sa aiba calitatea de donatar. Cele doua calitați, de moștenitor legal și donatar trebuie sa coexiste in momentul deschiderii moștenirii.

e) Donația sa fi fost facuta fara scutire de raport. In cazul scutirii de raport, donația se spune ca este facuta prin preciput, adica peste partea succesorala ce se cuvine moștenitorului donatar. Ea alcatuiește o liberalitate definitiva, care nu putea fi facuta decat din disponibil, și va fi reductibila daca atinge rezerva. Scutirea, potrivit articolului 846 din Codul Civil, trebuie sa fie expresa. Ea poate fi facuta prin insuși actul de donație, fie printr-un act deosebit. Cand donația este facuta printr-un act autentic, nu sunt probleme cu privire la scutirea de raport, dar cand donația este indirecta scutirea de raport trebuie sa fie expresa. Aceasta rezulta din combinarea articolului 751 din Codul Civil care supune raportului tot ce a primit de la defunct prin, dar, atat direct cat și indirect cu articolul 846 care cere ca scutirea sa fie expresa.[7]

4 Problema defunctului bigam

O problema deosebita apare atunci cand soțul decedat a fost bigam, iar soțul din casatoria nevalabila a fost de buna credința. In acest caz, dupa anularea casatoriei nevalabila, binențeles dupa moarte lui de de cuius, apare noțiunea casatoriei putative.

In aceste condiții putem avea doi soți supraviețuitori care pot veni la moștenire. Se pune problema cotei fiecare dintre soții supraviețuitori. Soluția evidenta este ce a imparțelii cotei repartizate soțului supraviețuitor, astfel fiecare dintre cei doi soți supraviețuitori va primi jumatate din partea pe care ar fi primit-o daca ar fi fost singur. Soluția ca fiecare sa primeasca separat cota parte cuvenita soțului supraviețuitor este inacceptabila deoarce pe langa faptul ca micșoreaza nejustificat cotele moștenitorilor cu care vin in concurs, dar mai ales pentru ca ar putea epuiza sau chiar depași moștenirea, lucru care este evident imposibil.

5 Dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor in dreptul comparat

5.1 Sisteme care ofera doar dreptul in plina proprietate

5.1.1 Italia

Legea din 19 mai 1975 aduce reforma dreptului familiei din Italia, intrand in vigoare in 1975 este incorporata in codul civil, a adus modificari esențiale legislației anterioare. Ea a plasat soțul supraviețuitor in fruntea moștenitorilor rezervatari și ii recunoaște drepturi in plina proprietate.

Aceasta lege a adus de asemenea regimul comunitații bunurilor achiziționate de soți ca regim matrimonial lega, astfel soțul supraviețuitor primeste jumatatea sa din bunurile comune, și are asupra jumatații soțului supraviețuitor un drept de moștenire legal, cota pe care o primește fiind variabila și reprezentata in tabelul urmator:

Rudele cu care vine in concurs	Cota	Observații
Un singur descendent direct	½ din succesiune
Doi sau mai mulți descendenți direcți	1/3 din succesiune
Ascendenți fara colaterali privilegiați	2/3 din succesiune
Colaterali privilegiați fara ascendenți Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii	2/3 din succesiune
Ascendenți si colaterali privilegiați	2/3 din succesiune
Alte rude	Toata succesiunea

Putem observa ca soțul supraviețuitor are o poziție privilegiata. El va avea tot timpul cea mai mare cota dintre toți moștenitorii legali. Defapt in situația cea mai puțin favorabila, in concurs cu unul sau doi descendenți va avea aceeasi cota-parte ca un descendent.

Deasemenea trebuie sa remarcam ca vine in concurs doar cu descendenții, ascendenții și colateralii privilegiați. Celelalte rude ale defunctului fiind excluse de la succesiune prin prezența soțului supraviețuitor.

5.1.2 Germania

Din 1900, codul civil recunoaște soțului supraviețuitor, in toate cazurile, un drept in plina proprietate cat și calitatea de moștenitor rezervatar.

Astfel, regimul matrimonial legal de participație la achiziții este conceput in așa fel incat soțul supraviețuitor dobandește, in plus fața de partea sa succesorala variabila in funcție de situația familiei, o egalizare forfetara in valoarea unui sfert de succesiune.

Cotele cuvenite soțului supraviețuitor sunt urmatoarele:

Observam deasemenea ca rudele cu care vine in concurs soțul supraviețuitor sunt doar cele apropiate, maxim gradul 2, acest lucru oferind o protecție sporita soțului supraviețuitor.

5.1.3 Québec

In 1994, Codul Civil din Canada inferioara a fost inlocuit de Codul Civil din Quebec. Aceasta reforma a adus puține modificari, dar acestea fiind importante, si purtand asupra libertații absolute de a testa. Defapt, orice persoana este liber sa dispuna dupa bunul plac de propriul patrimoniu, cu condiția sa aiba grija de cei apropiați. Legea a prevazut deci o protecție a soțului supraviețuitor prin instituirea patrimoniului familial și prin continuarea obligațiilor alimentare. Totuși libertatea de a testa constitue un principiu esențial al sistemului de drept din Quebec, in ciuda restricțiilor ce au fost impuse pe parcursul anilor.

Intr-o succesiune ab intestat, putem observa ca descendenții defunctului sunt privilegiați prin dispozițiile legale. Astfel, daca soțul supraviețuitor a murit, sau refuza moștenirea , descendenții culeg totalitatea acesteia. Chiar daca acesta vine la succesiune, descendenții primesc mai mult de jumatate din succesiune.

Daca defunctul nu are descendenți, partajul se va face intre soțul supraviețuitor si ascendenții privilegiați, iar in lipsa acestora colateralilor privilegiați, soțul supraviețuitor primind o parte destul de importanta din succesiune.

Cota pe care soțul supraviețuitor o primește cand vine in concurs cu diferitele rude ale defunctului este ilustrata in tabelul urmator:

Astfel, soțul supraviețuitor are o cota-parte in plina proprietate, care difera in funcție de rudele cu care vine in concurs. Faptul ca soțul supraviețuitor exclude ceilalți moștenitori inafara de descendenți, ascendenți, și colaterali privilegiați, este un avantaj pentru soțul supraviețuitor introdus de noul cod civil din 1994.

5.1.4 Olanda

Inainte de reforma din 2003, in conformitate cu regulile de succesiune legala prevazute de articolul 899 din codul civil, soțul supraviețuitor era asimilat cu un copil. Avea astfel o parte egala cu cea a unui copil, aceasta in plina proprietate. Aceasta regula se aplica si soțului separat de fapt. In absența descendenților, soțul supraviețuitor primește intreaga succesiune. Cuplurile erau incurajate sa intocmeasca testamente in favoarea soțului care traiește mai mult (« longest living partner will »).

Noua lege, inspirata fiind de testamentele in favoarea sotului care traiește mai mult, acorda privilegii foarte mari soțului supraviețuitor. Astfel soțul supraviețuitor primește toate bunurile defunctului, fiind obligat sa plateasca datoriile succesiunii, si "obligațiile testamentare impuse de testament".

Fiecare copil are un drept de creanța asupra soțului corespunzatoare cotei ce i se cuvine. Cota parte a fiecarui copil este egala cu cea a soțului supraviețuitor, adica se pastreaza principiul conform caruia soțul supraviețuitor este asimilat unui copil.

Creanța devine exigibila daca soțul supraviețuito este declarat falimentar sau daca o schema de platire a datoriilor a fost impusa acestuia, precum și la momentul morții soțului supraviețuitor.

Defunctul poate de asemenea sa menționeze prin testament data scadenței. Daca nu este prevazut altfel de catre defunct sau de catre soțul supraviețuitor impreuna cu descendenții, la creanța se pate adauga și dobanda legala.

Chiar li dupa repartizare, soțul supraviețuitor pastreaza un drept de uzufruct asupra cote-parți a copiilor. Poate fi privat de acest drept de uzufruct daca renunța sau daca este exclus prin testament de catre defunct.

Acesta poate face, prin testament, modificari la divizarea patrimoniului sau. Poate dispune astfel incat copii pot sa iși ceara cota parte ce li se cuvine cand soțul supraviețuitor se recasatorește. De asemenea poate sa includa și copii vitregi și sa le dea aceleași drepturi ca propriilor sai copii.

Totuși, soțul supraviețuitor nu este asigurat ca poate beneficia de drepturile inscrise in articolul 13 și prezentate mai sus, și nici macar ca va beneficia de partea unui copil. Astfel, soțul predecedat poate sa il inlature de la moștenire pe soțul supraviețuior, acesta din urma nefigurand printre moștenitorii rezervatari.

5.1.5 Japonia

Soțul supraviețuitor vine in concurs cu descendenții, ascendenții și colateralii privilegiați excluzand celelalte rude de la succesiune. El primește drepturile succesorale in plina proprietate. Cotele parți sunt ilustrate in tabelul urmator:

Cotitațile au fost schimbate prin leagea din 1980 situația soțului supraviețuitor cunoscand astfel o ameliorare. Cotele vechi, de dinainte de aceasta lege sunt: 1/3 in concurs cu prima categorie de moștenitori, ½ in concurs cu a doua si 2/3 in concurs cu a treia.

5.2 Sisteme care ofera doar drepturi in uzufruct

5.2.1 Spania

Legile din 24 aprilie 1958 și 13 mai 1981, incorporate in codul civil, au ameliorat mult situația soțului supraviețuitor.

Cu toate ca este moștenitor rezervatar, el va beneficia de aceasta rezerva nu doar dupa copii legitimi, naturali sau adoptivi și descendenții acestora, dar și dupa ascendenți.

Regimul matrimonial legal creeaza o comunitate asupra bunurilor achiziționate in timpul casatoriei, astfel ca pe langa cota sa parte din bunurile comune, soțul supraviețuitor va primi și o cota parte in patrimoniul defunctului.

Dreptuile succesorale ale defunctului sunt determinate de articolele 834-838 din codul civil și variaza in funcție de prezența altor moștenitor dupa cum urmeaza:

Articolul 839 din codul civil permite convertirea uzufructului.

5.3 Sisteme care ofera drepturi uneori in plina proprietate și uneori in uzufruct

5.3.1 Franța

In Franța, drepturile soțului supraviețuitor au fost modificate prin legea 2001-1135 din 3 decembrie 2001, o lege care aduce o mulțime de reforme dreptului succesoral francez. Din motive demonstrative, vom prezenta pe scurt drepturile de moștenitor ale soțului supraviețuitor inainte de legea din 2001.

5.3.1.1 Drepturile de moștenitor legal ale soțului supraviețuitor inainte de legea din 2001

Vom ilustra drepturile de care beneficia soțul supraviețuitor in concurs cu diferitele categorii de rude ale defunctului in tabelul urmator:

Putem remarca faptul ca in majoritatea situațiilor soțul supraviețuitor primea un drept in uzufructul și nu in plina proprietate.

5.3.1.2 Drepturile de moștenitor legal ale soțului supraviețuitor inainte de legea din 2001

Legea din 3 decembrie 2001, intrata in vigoare pe 1 iulie 2002, a asigurat promovarea succesorala a soțului supraviețuitor, dandu-i astfel acestuia un loc mai bun, in conformitate cu locul pe care acesta il ocupa in familia moderna. In aceasta lege, legislatorul a decis sa acorde drepturi in plina proprietate soțului supraviețuitor, adoptand de asemenea masuri destinate sa mențina condițiile de viața avute inainte de moartea soțului.
Cotele atribuite soțului supraviețuitor atunci cand el vine in concurs cu diversele categorii de rude, sunt urmatoarele:

Dispozițiile legale in legatura cu drepturile ab intestat clasice ale soțului supraviețuitr au ca obiectiv sa ii acorde drepturi importante, in plina proprietate, acolo unde inainte nu a avea decat dreptul la uzufruct.

Situația soțului supraviețuitor fost ameliorata sensibil, atunci cand vine in concurs cu descendenți sau cu ascendenți privilegiați, dearece in aceste ipoteze i-au fost atribuite drepturi in plina proprietate.

In același timp, legislatorul a meniținut o opțiune intre sferut din succesiune in plina proprietate și totalitatea acesteia in uzufruct, in cazul in care soțul supravietuitor vine in concurs cu copiii din casatoria sa cu defunctul, indicand preferința catre a doua opțiune.

Existența unei opțiuni in prezența copiilor comuni permite sa se țina cont de diversitatea situațiilor patrimoniale și familiale. Cunoaștem beneficiile și dezavantajele uzufructului: la pasiv, periclul unei gestiuni proaste, neglijenta din partea uzufructuarului neinteresat de viitorul bunului și paralizata pentru nudul proprietarul aflat pe pozitii divergente cu uzufructuarul; iar la activ avem mențtinerea soțului supraviețuitor in cadrul sa de viața și la nivelul de resurse cu care a fost obișnuit, fara punerea in practica a imparțirii bunurilor catre copii, a caror vocație in plina proprietate este suspendata, și de asemenea posibilitatea unei accesiuni treptate a copiilor la plina proprietate datorita renunțarii graduale a soțului supraviețuitor la drepturile asupra bunurilor care odata cu trecerea timpului nu mai ii sunt folositoare. Cunoaștem de asemenea avantajele și dezavantajele vocației la o cota parte in plina proprietate: la pasiv, riscul de a vedea, datorita partajului, bunurile familiei ajunse la soțul supraviețuitor care le poate instraina ulterior oricui; iar la activ situația clara in care supraviețuitorul si descendenții iși au bunurile separate, si sunt independenți unul fața de celalalt ne mai fiind legați de drepturile concurente asupra acelorași bunuri.

Desigur, opțiunea are ca inconvenient deschiderea unei perioade de așteptare. Dar articolul 758-2 din Codul Civil conține dispoziții benefice, capabile sa scuteasca descendenții de o asteptare prelungita: aceștia trebuie doar sa faca o cerere scrisa soțului supraviețuitor pentru a se hotara, iar acesta este obligat ca in termen de o 3 luni sa raspunda tot in scris asupra opțiunii sale, sub pedeapsa de a fi presupus ca a acceptat uzufructul asupra intregii moșteniri.

Tehnica uzufructului este in schimb stearsa atunci cand soțul supraviețuitor vine in cncur cu unul mai mai mulți copii din alta casatorie a soțului decedat, pentru ca ar prezenta mai multe inconveniente decat inainte in familiile recompuse. In plus, legea a impus principiul conform caruia soțul supraviețuitor primeaza in fața ascendenților ordinari și a tuturor colateralilor. In concurs cu aceștia, primește astfel intreaga moștenire in plina proprietate.

Pe de alta parte, ascendenții aflați la nevoie, au o creanța alimentara impotriva succesiunii(art 758 din Codul Civil), aceasta fiind un semn de menținere post mortem a unei indatoriri de solidaritate familiala.

Legislatorul a ținut cont de bunurile familiale pentru a evita ca prin moștenire sa treaca la familia prin alianța in locul familiei de sange bunuri provenite din succesiune sau din donație din partea ascendenților. In acest caz, fara copii, și farar parinți și in prezența fraților sau suririlor, bunurile familiale vor merge jumatate spre frati si surori, cealalta jumatate cuvenindu-se soțului supraviețuitor. Dar toate celelalte bunuri, cum ar fi conturile bancare, de exemplu, ale defunctului, vor merge in totalitate catre soțul supraviețuitor, binențeles in lipsa testamentului.

Articolul 757 din codul civil prevede ca uzufructul universal poarta asupra bunurilor existente. Nu poarta deci decat asupra bunurilor pe care de cuius le-a lasat la moartea sa, excluzandu-le pe cele de care a dispus intre vii, prin donații, și care au fost readuse la masa succesrala prin raport sau prin reducțiune. Va fi deci steril in cazul atat de frecvent in care defunctul a dispus de toate bunurile sale intre copii printr-o serie de donații raportabile sau scutite de raport. Uzufructul poart asurpa tututror bunurilor care nu au fost legate, fara ca descendenții sa poata sustrage bunurile ce formeaza rezerva lor, legea ne precizand ca rezerva poate aduce atingere asupra dreptului la uzufruct al soțului supravițuitor așa cum poate face in cazul dreptului la proprietate asupra unei cote parți. Astfel, daca de cuius nu a lasat bunuri pentru a constitui rezerva copiilor prin dispoziții intre vii, aceștia o vor primi doar in nuda proprietate, soțul supraviețuitor primind astfel prin lege un uzufruct care nu ar fi putut ține decat de voința lui de cuius.

Drepturile in plina proprietate, de un sfert, de jumatate sau de trei patrimi, se calculeaza pe o masa care cuprinde bunurile existente ne-legate cat și bunurile care au facut obiectul legațiilor raportabile, donații sau legate. Dar nu pot sa se exercite nici pe produsul raporturilor nici pe rezerva copiilor, nu pot sa se exercite decat asupra bunurilor existente și doar in masura in care nu incalca rezerva copiilor. O consecința a includerii in masa de calcul a bunurilor donate inainte de moarte este ca uneori soțul supraviețuitor va primi mai mult de un sfert din bunurile lasate de defunct la moartea sa. Din contra, ar putea deasemenea sa nu primeasca nimic in proprietate, fie din cauza faptului ca de cuius nu lasa nici un bun la moartea sa, fie ca a facut legații asupra tuturor bunurilor existente, fie ca acestea formeaza rezerva copiilor.

5.3.2 Anglia

Inaintea oricarei discuții despre drepturile soțului supraviețuitor in Anglia, trebuie sa subliniem importanța pe care o are testamentul in dreptul Anglo-Saxon. Defapt, testamentul este pe primul loc, iar voința defunctului este sacra. Chiar daca legea moștenirii (Inheritance (Provisions for Family and Dependants) Act din 1975) il impiedica pe sotul supraviețuitor sa fie dezmoștenit in totalitate, libertatea de a testa ramane principiul fundamental.

In schimb, in absența unui testament, drepturile soțului supraviețuitor sunt foarte extinse. Acesta este primul moștenitor, chiar și in prezența copiilor sau a ascendenților. Partea sa de moștenire variaza in funcție de rudele cu care vine in concurs, conform tabelului urmator:

Putem observa ca pentur succesiunile de o valoare modesta, soțul supraviețuitor poate exclude de la moștenire orice ruda a defunctului, pentru o succesiune cu o valoare sub 250 000 de lire poate exclude chiar și copiii acestuia. Acordarea de drepturi asupra jumatate din ceea ce depașește pragul de 250 000 de lire respectiv 450 000 de lire, in uzufruct respectiv in plina proprietate, este deasemenea o masura de protecție care contribuie la pastrarea stilului de viața a soțului supraviețuitor pe care il avea inainte de moartea lui de cuius.

Trebuie sa remarcam originalitatea si eficiența acestei soluții, și anume preocuparea asupra pastrarii patrimoniului defunctului in cadrul familiei doar acolo unde aceasta are sens, adica acolo unde valoare succesiunii este la un nivel de bagat in seama. La fel, prin acordarea dreptului in uzufruct in concurs cu copii si in plina proprietate in concurs cu celelalte rude, se contureaza prioritatea pe care o da legislatorul modern familiei nucleare, formate doar din parinți și copii.

5.3.3 Belgia

Drepturile soțului supraviețuitor sunt determinate de articolele 745 bis - 745 octant din codul civil belgian. Cota soțului supraviețuitor din succesiune variaza in funcție de prezența și de calitatea comoștenitorilor dupa cum urmeaza:

Putem remarca faptul ca dreptul belgian are particularitatea ca face distincția in ceea ce privește bunurile din cadrul succesiunii intre patrimoniul propiu al defunctului si cel comun cu soțul supraviețuitor. Soțul supraviețuitor va avea tot timpul uzufructul bunurilor proprii defunctului, iar asupra parții defunctului din bunurile comune va avea in concurs cu descendenții un drept de uzufruct, iar in concurs cu ceilalți succesibili plina proprietate.

Oferind dreptul asupra bunurilor proprii tot timpul un drept de uzufruct și niciodata unul in plina proprietate, legislatorul belgian face un compromis intre drepturile soțului supraviețuitor și dezideratul de a ii pastra acestuia stilul de viata pe de o parte, și necesitatea de a pastra bunurile familiale in cadrul familiei, si de a nu trece din familia defunctului in familia soțului supraviețuitor sau de a fi instrainate de catre soțul supraviețuitor.

5.4 Conversia uzufructului

In țarile in care gasim drepturi acordate soțului supraviețuitor in uzufruct, este util sa existe o alternativa la acesta pentur ca rigiditatea uzufructului poate face inutil dreptul asupra bunului respectiv. De asemenea, interesele cateodata contrare dintre uzufructuar și nudul proprietar pot impiedica bunul exercițiu al drepturilor asupra bunului și uneori chiar existența și conservarea bunului in cauza.

5.4.1 Franța

Articolul 759 din codul civil francez, debordand cadrul succesiunii ab intestat, reglementeaza impreuna și in paralel conversia uzufructului atribuit de lege și cel conferit de o liberalitate cu cauza de moarte: din punctul de vedrea al conversiei sale, uzufructul succesoral al soțului supraviețuitor se supune unui regim uniform, spre deosebire de perioada de dinainte de intrarea in vigoare a legii din decembrie 2001 cand existau 2 regimuri, in funcție de sursa uzufructului, legea sau voința testatorului. Este o simplificare salutara.
Articolul 759 precede conversia in renta viajera, dar, nouatea adusa de legea din 2001 este convrsia in capital, care este prevazuta de articolul 761 din codul civil. Articolul 762 prevede ca conversia nu poate fi niciodata retroactiva.

Conversia in capital poate fi facuta doar pe care amiabila, dezacordul intre soțul supravițuitor și copii excluzand-o. In schimb, conversia in renta viajera poate fi atat amiabila cat și judiciara. Articolul 760 prevede ca in caz de dezacord, ea poate fi decisa de catre instanța, pana la partajul definitiv. Ca inainte de legea din 2001, judecatorul poate sa il impuna, la cererea copiilor, mai puțin asupra locuinței li mobilei aferente, manifestare a dreptului soțului supraviețuitor de a-și menține cadrul de viața, dar, poate sa impuna conversia și la cererea soțului supraviețuitor, care beneficiaza astfel, in cazul in care succede in uzufruct, de o opțiune subsidiara.

Facultatea de a apela la conversie nu este susceptibila de renunțare și de cuius nu ii poate privi de acest drept pe comoștenitori. Fara indoiala, aceasta intrdicție de renunțare la conversie nu iși gasește aplicarea decat inainte de deschiderea succesiunii, și ca interdicția impusa defunctului se refera doar la nuzii proprietari.

5.4.2 Spania

Articolul 839 din codul civil spaniol permite moștenitorilor sa converteasca uzufructul soțului supraviețuitor in renta viajera sau in capital cu acordul celui interesat.

Invers, soțul supraviețuitor, victoma a adulterului, poate cere conversia uzufructului sau in capital sau in atribuirea de bunuri in natura, in cazul in care vine in concurs cu copii adulterini.

5.4.3 Alte țari

In Anglia, soțul supraviețuitor poate cere conversia uzufructului intr-o suma echivalenta in capital.

In Belgia, soțul supraviețuitor poate cere conversia uzufructului:

in plina proprietatea

in renta viagera

in capital

Aceasta cerere nu poate fi refuzata decat daca nuda proprietate aparține descendenților.