Drept penal partea generala - grile
MULTIPLE CHOICE
1. Care sunt principalele
caracteristici ale dreptului penal
roman?
a.
|
dreptul penal roman este o ramura de drept distincta
care face parte din sistemul dreptului romanesc alaturi de alte ramuri de
drept;
|
2. In ce an a fost
adoptat Codul penal in vigoare al Romaniei?
3. Sub ce denumire mai
este cunoscut in literatura juridica straina dreptul penal ?
4. Care sunt functiile
sau sarcinile pe care dreptul penal, ca instrument al politicii generale, le indeplineste?
a.
|
asigurarea mijloacelor de prevenire a criminalitatii,
care se realizeaza, in primul rand, prin incriminarea faptelor periculoase,
iar in al doilea rand, prin amenintarea cu sanctiunile prevazute de lege;
|
5. Care sunt cele mai
cunoscute scoli si curente care s-au impus in stiinta dreptului penal?
b.
|
Scoala pozitivista, Scoala apararii sociale, Scoala
clasica.
|
6. Care sunt principiile
de baza ale Scolii clasice?
c.
|
umanizarea pedepselor si a regimului de executare a
pedepselor privative de libertate;
|
7. Care sunt principiile
de baza ale Scolii pozitiviste?
a.
|
imaginea clasica a omului rezonabil este inlaturata,
acesta devenind stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau;
|
8. Care sunt principiile
de baza care guverneaza Scoala apararii sociale?
a.
|
protejarea societatii impotriva criminalitatii trebuie
sa se realizeze prin masuri extrapenale, destinate sa neutralizeze
delincventul (prin eliminare sau segregare ori prin aplicarea unor metode
curative si educative);
|
9. Care sunt principiile
de baza care guverneaza curentul tendintei neoclasice actuale in stiinta
dreptului penal?
c.
|
sporirea severitatii pedepselor si limitarea
posibilitatilor de individualizare judiciara
|
10. Care sunt
intemeietorii stiintei dreptului penal roman?
c.
|
Ion Tanoviceanu si Vintila Dongoroz.
|
11. Cand a aparut primul
Cod penal roman?
12. Care sunt principiile
care guverneaza Codul penal roman de la 1865?
a.
|
responsabilitatea morala a infractorului;
|
13. Codul penal roman de
la 1937 mai era denumit:
c.
|
Codul penal Carol al II-lea;
|
14. Care sunt noutatile
juridice pe care le aduce Codul penal roman de la 1937?
c.
|
introducerea de pedepse mai aspre;
|
15. Care sunt expresiile
latine care guverneaza principiul legalitatii?
a.
|
nullum crimen sine lege, nullum poena sine lege, nullum
judicium sine lege;
|
16. In ce consta
principiul umanismului legii penale?
a.
|
intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la
interesele fundamentale ale omului;
|
17. In ce consta
principiul conform caruia infractiunea este unicul temei al al raspunderii
penale?
b.
|
reprezinta o garantie a libertatii persoanei intrucat,
fara savarsirea unei infactiuni, nu se poate antrena raspunderea penala a
unei persoane;
|
18. In ce consta
principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal?
c.
|
presupune stabilirea si aplicarea sanctiunilor de drept
penal in functie de gravitatea faptei savarsite, de periculozitatea
infractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia
|
19. In ce consta
principiul personalitatii raspunderii penale?
c.
|
contine regula potrivit careia atat obligatia ce
decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita, cat si raspunderea
ce decurge din nesocotirea acelei obligatii, revin persoanei ce nu si-a
respectat obligatia, savarsind fapta interzisa, si nu alteia sau unui grup de
persoane.
|
20. Care sunt izvoarele
dreptului penal?
b.
|
legile speciale nepenale cu dispozitii penale;
|
21. Ce fel de lege este
Constitutia Romaniei?
22. Care este structura
normei penale generale?
c.
|
ipoteza, dispozitia, sanctiuna;
|
23. Ce se intelege prin
interpretarea legii penale?
a.
|
o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu
ocazia aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei
legiuitorului, exprimata in acea norma;
|
24. Cine realizeaza
interpretarea oficiala autentica sau legala a legii penale?
b.
|
legiuitorul, in
momentul in care adopta o lege si da explicatii, in continutul acesteia, cu
privire la anumiti termeni, expresii sau situatii juridice care impun o
interpretare unitara;
|
25. Cine realizeaza
interpretarea neoficiala sau doctrinala a legii penale?
26. Cum poate fi
interpretarea oficiala autentica a legii?
b.
|
contextuala si posterioara;
|
27. Cum poate fi
interpretarea legii penale dupa metodele folosite?
b.
|
interpretare literala sau gramaticala, interpretare
rationala sau logica, interpretare istorica
|
28. Care sunt
rationamentele care se utilizeaza in cazul interpretarii rationale sau logice a
legii penale?
a.
|
"a fortiori", "per a contrario", "reductio ad
absurdum";
|
29. Ce intelegeti prin
zona contigua a Romaniei?
c.
|
fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se
intinde de-a lungul marii pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la
liniile de baza;
|
30. In ce situatii,
potrivit principiului teritorialitatii, o infractiune este considerata a fi
savarsita pe teritoriul Romaniei si, ca atare, este aplicata legea penala
romana?
a.
|
cand o infractiune este savarsita in totalitate pe
teritoriul tarii noastre;
|
31. Care sunt principiile
aplicarii legii penale in spatiu?
b.
|
principiul personalitatii legii penale, principiul
realitatii legii penale, principiul universalitatii legii penale
|
32. Ce presupune
principiul activitatii legii penale?
b.
|
legea penala este activa de la intrarea ei in vigoare
si pana la iesirea din vigoare;
|
33. Care este momentul
intrarii in vigoare a unei legi penale?
c.
|
la 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial;
|
34. Care este momentul
initial al unei legi penale?
c.
|
momentul intrarii in vigoare.
|
35. Ce se intelege prin
retroactivitatea legii penale?
c.
|
aplicarea prevederilor unei legi penale, a efectelor ei
asupra unor fapte comise inainte de intrarea in vigoare a legii respective.
|
36. Care sunt situatiile
prevazute de doctrina in care legea penala retroactiveaza?
a.
|
poate fi retroactiva legea penala de dezincriminare
care prevede ca o anumita fapta sau anumite fapte nu mai constituie
infractiuni;
|
37. Ce efecte produce
legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?
b.
|
se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala
|
38. Ce efecte produce
legea de dezincriminare daca ea intervine dupa condamnarea definitiva?
a.
|
pedeapsa nu se mai pune in aplicare sau, daca a inceput
executarea, aceasta va inceta;
|
39. Ce efecte produce
legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?
c.
|
se va pronunta achitarea;
|
40. Ce efecte produce
legea de dezincriminare daca ea intervine dupa executarea pedepsei principale
si complementare?
c.
|
inceteaza toate consecintele ce decurg din condamare,
in aceasta situatie aparand o veritabila reabilitare;
|
41. In cazul caror legi
se aplica principiul ultraactivitatii legii penale, consacrat de art. 16
C.penal?
c.
|
legilor penale temporare;
|
42. Care sunt criteriile
dupa care se poate determina legea penala mai favorabila?
a.
|
dupa conditiile de tragere
la raspundere penala;
|
43. Ce conditii se cer
intrunite pentru aplicarea principiului personalitatii legii penale?
a.
|
faptuitorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara
cetatenie dar cu domiciliul in Romania;
|
44. Ce conditii trebuie
indeplinite in mod obligatoriu pentru aplicarea principiului realitatii legii
penale?
c.
|
infractorul sa fie cetatean strain sau persoana fara
cetatenie, domiciliata in strainatate.
|
45. Ce conditii trebuie
indeplinite pentru aplicarea principiului universalitatii legii penale?
a.
|
fapta sa fie prevazuta ca infractiune si de legea
penala a tarii unde a fost savarsita;
|
46. Ce fel de act este
extradarea?
c.
|
politic, juridic, bilateral;
|
47. Cum poate fi
extradarea in functie de pozitia pe care o are statul in realizarea acesteia?
b.
|
extradare activa si extradare pasiva;
|
48. Care sunt trasaturile
raportului juridic penal?
b.
|
raporturile juridice penale iau nastere prin impunerea
vointei statului si nu prin acord de vointa;
|
49. Care sunt subiectii
raportului juridic penal?
c.
|
statul, persoanele fizice si juridice, ca destinatari
ai normei penale;
|
50. Intre ce parti se naste raportul juridic penal
adiacent?
b.
|
intre persoana vatamata si infractor;
|
51. Care drepturi si
obligatii intra in continutul raportului juridic penal?
b.
|
obligatia destinatarului normei penale de a-si conforma
conduita cu exigentele cerute de norma penala;
|
52. Cand se naste raportul
juridic penal de conformare?
a.
|
din momentul intrarii in vigoare a normei cu caracter
penal;
|
53. Cand se naste raportul juridic penal de conflict ?
c.
|
prin si numai prin savarsirea infractiunii.
|
54. In ce situatii se poate produce stingerea
raportului juridic penal de conflict?
a.
|
prin cauze intervenite dupa pronuntarea unei hotarari
judecatoresti penale definitive: decesul faptuitorului, prescriptia
executarii pedepsei, gratierea, amnistia, etc.;
|
55. In ce situatii se
poate produce stingerea raportului juridic penal de conformare?
b.
|
prin savarsirea faptei interzise, care da nastere
raportului juridic de conflict;
|
56. Care sunt cele doua
tipuri de raporturi juridice penale?
a.
|
raporturi juridice penale de conformare si
raporturi juridice penale de conflict;
|
57. Ce alcatuiesc totalitatea raporturilor juridice
penale?
b.
|
ordinea de drept penal efectiva;
|
58. Cui revine constatarea
raportului juridic penal?
c.
|
instantelor de judecata;
|
59. Ce pozitie are statul
in cadrul raportului juridic penal ?
60. Care este intelesul
juridic al notiunii de "fapte"?
b.
|
un act, o actiune sau inactiune care, prin natura lor
sau prin urmarile produse, este susceptibila de a fi perceputa de simturile
omului;
|
61. Care sunt factorii in
functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a.
|
valoarea sociala careia i se aduce atingere;
|
62. Care sunt factorii in
functie de care pericolul social al infractiunii este apreciat de legiuitor?
a.
|
persoana infractorului;
|
63. Care sunt cele doua
forme sub care este cunoscut in stiinta dreptului penal si in practica
legislativa pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii?
c.
|
pericol social generic sau abstract si pericol social
concret.
|
64. Cine face evaluarea
pericolului social generic sau abstract?
a.
|
legiuitorul, in momentul in care fapta periculoasa este
incriminata in legea penala ca infractiune;
|
65. Cine face evaluarea
pericolului social concret?
b.
|
instanta judecatoreasca, cu prilejul judecarii faptei;
|
66. Care sunt conditiile
esentiale ce trebuie indeplinite pentru existenta faptei care nu prezinta
pericolul social al unei infractiuni?
a.
|
fapta savarsita sa aduca o atingere minima a valorilor
sociale aparate de legea penala, adica sa nu se afecteze substantial
existenta, fiinta si functionalitatea valorilor sociale ocrotite prin
incriminarea faptei;
|
67. Care sunt criteriile
de care trebuie sa tina seama organele judiciare atunci cand se pronunta cu
privire la evaluarea pericolului social concret al faptei?
c.
|
scopul urmarit de faptuitor;
|
68. Care sunt cei doi
factori ai vinovatiei, ca trasatura esentiala a infractiunii?
69. Care sunt formele pe
care le imbraca vinovatia, ca trasatura esentiala a infractiunii?
a.
|
intentia, culpa, intentia depasita;
|
70. Care sunt cele doua
forme ale intentiei, ca forma a vinovatiei?
c.
|
intentia directa si intentia indirecta.
|
71. Ce este intentia
supravenita?
c.
|
intentia care se naste in momentul comiterii faptei, in
sensul ca infractorul prevede si urmareste un alt rezultat decat cel initial.
|
72. Care sunt cele doua
modalitati principale sub care este cunoscuta, in doctrina si in legislatia
penala, culpa?
a.
|
culpa cu prevedere sau usurinta si culpa simpla sau
neglijenta;
|
73. Ce cuprinde
praeterintentia?
b.
|
intentia si culpa, reunite;
|
74.
Care sunt formele pe care le imbraca obiectul
infractiunii?
c.
|
obiectul juridic generic sau de grup, obiectul juridic
specific, obiectul material sau obiectul direct ;
|
75. La ce serveste
obiectul juridic specific?
c.
|
determinarea individualitatii unei infractiuni in
cadrul unui grup de infractiuni.
|
76. Din ce este constituit
obiectul juridic complex al infractiunii ?
a.
|
obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar
sau adiacent;
|
77. Care sunt, potrivit
doctrinei penale, cele doua categorii de subiecti ai infractiunii?
b.
|
subiect juridic activ si subiect juridic pasiv;
|
78. Care sunt conditiile
pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea deveni subiect
activ al infractiunii?
a.
|
sa aiba implinita varsta de 14 ani, sa fie responsabila
din punct de vedere juridic, sa aiba
libertate de vointa si actiune
|
79. Care sunt persoanele
juridice care nu raspund penal?
b.
|
statul, autoritatile publice, institutiile publice
|
80. Care sunt termenii sau
conditiile preexistente infractiunii?
a.
|
obiectul infractiunii, subiectii infractiunii, locul
infractiunii, timpul infractiunii;
|
81. Care sunt subiectii
infractiunii?
c.
|
subiectul activ si subiectul pasiv;
|
82. Care sunt trasaturile
esentiale ale infractiunii?
c.
|
pericolul social al faptei, vinovatia si prevederea
faptei in legea penala;
|
83. Unde sunt prevazute
faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor?
84. Ce conditii trebuie sa
indeplineasca fapta care prezinta pericol social, pentru a constitui
infractiune?
b.
|
sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce
atingere uneia din valorile mentionate in art. 1 Cp. si pentru sanctionarea
carora este necesara aplicarea unei pedepse;
|
85. Cine face evaluarea
concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni savarsite:
a.
|
instanta de judecata atunci cand solutioneaza cauza
penala;
|
86. Ce fapta nu prezinta
gradul de pericol social al unei infractiuni?
c.
|
fapta savarsita prin care se produce o atingere minima
valorii sociale impotriva careia a fost indreptata, este lipsita in mod vadit
de importanta iar prin continutul ei concret este
lipsita de pericol social;
|
87. Ce factori cuprinde
vinovatia?
c.
|
doi factori, respectiv factorul volitiv si factorul
intelectiv;
|
88. Cand exista vinovatie?
a.
|
cand actiunea sau inactiunea care prezinta pericol
social este savarsita cu intentie sau din culpa;
|
89. Cand exista intentie
directa, ca forma a vinovatiei?
b.
|
faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si
urmareste producerea lui, prin
savarsirea acelei fapte;
|
90. Cand exista intentie
indirecta ca forma a vinovatiei?
b.
|
faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-1
urmareste, accepta producerea lui;
|
91. Cand exista culpa cu
prevedere ca forma a vinovatiei?
c.
|
faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu
urmareste producerea lui si socoteste fara temei, ca acest rezultat nu se va
produce;
|
92. Cand xista culpa simpla
sau greseala ca forma a vinovatiei?
a.
|
faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-1 prevada;
|
93. Cand exista praeterintentia ca forma a vinovatiei?
c.
|
in situatia in care faptuitorul doreste si urmareste
ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa in realitate se produc,
din culpa, urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut, dar a socotit fara
temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevazut, desi putea si trebuia sa le
prevada);
|
94. Ce constitutie obiect
juridic al unei infractiuni?
b.
|
valorile sociale vatamate sau periclitate prin
savarsirea faptei;
|
95. Care sunt conditiile
pe care trebuie sa le indeplineasca persoana fizica pentru a fi subiect activ al unei infractiuni?
c.
|
sa aiba varsta minima ceruta de lege, sa fie
responsabila si sa aiba posibilitatea de a
decide libera si neconstransa asupra savarsirii
infractiunii;
|
96. Cand este persoana juridica subiect activ al
infractiunii?
a.
|
infractiunea a fost savarsita in realizarea obiectului
ei de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice si cu
forma de vinovatie prevazuta de legea penala;
|
97. Cine este subiect
pasiv general al unei infractiuni?
98. Din ce este format
continutul legal sau abstract al infractiunii?
a.
|
totalitatea elementelor, care, potrivit legii, ii
atribuie unei fapte caracter penal;
|
99. Ce cuprinde continutul
constitutiv al oricarei infractiuni?
c.
|
latura obiectiva si latura subiectiva a infractiunii;
|
100. Sub ce forma se poate manifesta elementul material al laturii obiective?
b.
|
unei actiuni sau inactiuni;
|
101. In ce consta actiunea?
a.
|
intr-o interventie activa a infractorului;
|
102. In ce consta inactiunea sau abstentiunea?
c.
|
intr-o atitudine a faptuitorului care nu face ceva ce
legea penala impune sa faca.
|
103. Ce fel de infractiuni sunt acelea care au in
continutul lor referiri la rezultatul produs?
a.
|
infractiuni materiale sau de
rezultat;
|
104. Care sunt elementele raportului de cauzalitate?
105. Din ce este formata cauza, ca element al
raportului de cauzalitate?
c.
|
actiunea sau inactiunea constienta a persoanei.
|
106. In ce se concretizeaza efectul, ca element al
raportului de cauzalitate?
a.
|
urmarile ce s-au produs prin activitatea infractionala
desfasurata;
|
107. In doctrina penala sunt cunoscute doua mari curente cu privire la raportul
de cauzalitate. Ce teorie a fost formulata in cadrul celui de-al doilea curent,
cunoscut sub denumirea de teza pluralista?
c.
|
teoria echivalentei
conditiilor sau teoria conditiei sine qua non;
|
108. Care este elementul esential al laturii subiective?
109. Ce intelegeti prin latura subiectiva a unei infractiuni?
c.
|
atitudinea psihica a faptuitorului, alcatuita din
elemente intelective, volitive si afective, care determina si insotesc actul
fizic de executare.
|
110. Ce intelegeti prin latura obiectiva a unei infractiuni?
a.
|
activitatea persoanei fizice care, prin urmarile ei
periculoase, vatama sau pune in pericol anumite relatii sociale aparate de
normele dreptului penal;
|
111. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat?
b.
|
pe langa conditiile necesare pentru existenta ei in
configuratia tipica, cuprinde si
alte circumstante de agravare;
|
112. Ce cuprinde latura obiectiva a unei infractiuni?
b.
|
elementul material, urmarea imediata si raportul de
cauzalitate;
|
113. Ce se intelege prin "verbum regens'?
c.
|
elementul material al laturii obiective a infractiunii;
|
114. Cum se materializeaza urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei
infractiuni?
a.
|
fie intr-un rezultat, fie intr-o stare de pericol;
|
115. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de
cauzalitate in dreptul penal?
c.
|
infractiunilor de
rezultat;
|
116. Ce desemneaza mobilul unei infractiuni?
a.
|
desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune)
care conduce la nasterea in mintea faptuitorului a ideii savarsirii unei
infractiuni si care il determina sa o comita;
|
117. Ce desemneaza scopul savarsirii unei infractiuni?
b.
|
desemneaza finalitatea urmarita prin savarsirea faptei;
|
118. Care sunt cele doua perioade in care se desfasoara activitatea
infractionala?
c.
|
perioada interna si perioada externa.
|
119. Care sunt principalele forme ale infractiunii intentionate?
a.
|
actele pregatitoare (preparatorii), tentativa, fapta
consumata ;
|
120. Care sunt principalele modalitati prin care se realizeaza actele
premergatoare in cazul savarsirii unei infractiuni?
b.
|
procurarea instrumentelor ce vor fi folosite la
comiterea faptei;
|
121. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile
desfasurate pentru a putea fi considerate acte premergatoare?
a.
|
sa se concretizeze printr-o activitate obiectiva,
capabila sa creeze conditii favorabile pentru savarsirea infractiunii;
|
122. Cum pot fi actele pregatitoare?
123. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
b.
|
la infractiunile omisive;
|
124. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca tentativa pentru a
se diferentia de actele premergatoare si de infractiunea consumata?
b.
|
punerea in executare a hotararii infractionale;
|
125. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita
specificului elementului material?
a.
|
infractiunile continue, infractiunile omisive,
infractiunile de obicei;
|
126. Care sunt infractiunile la care tentativa nu este posibila datorita
elementului subiectiv?
a.
|
infractiunile savarsite din culpa, infractiunile
savarsite cu intentie depasita, infractiunile savarsite cu praeterintentie ;
|
127. Care sunt principalele forme ale tentativei?
b.
|
tentativa perfecta, tentativa intrerupta, tentativa
improprie;
|
128. Care sunt conditiile desistarii?
b.
|
renuntarea la comiterea infractiunii sa se bazeze pe
vointa libera a faptuitorului deci, din proprie initiativa;
|
129. Care sunt conditiile impiedicarii producerii rezultatului in cazul
comiterii unei infractiuni?
a.
|
impiedicarea producerii rezultatului sa fie voluntara,
sa fie expresia vointei libere a faptuitorului;
|
130. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal?
c.
|
numai atunci cand Codul penal prevede expres acest
lucru;
|
131. Ce faze cuprinde perioada externa a savarsirii unei infractiuni
intentionate?
b.
|
faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si
faza urmarilor;
|
132. Care este teza adoptata de Codul penal roman in legatura cu regimul actelor
preparatorii?
b.
|
teza neincriminarii actelor preparatorii;
|
133. La ce infractiuni nu este posibila tentativa?
a.
|
la infractiunile savarsite cu praeterintentie;
|
134. Cand se realizeaza tentativa perfecta?
a.
|
atunci cand faptuitorul executa in intregime elementul
material al laturii obiective a
infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu
se produce;
|
135. Cand se realizeaza tentativa imperfecta?
b.
|
atunci cand
faptuitorul incepe executarea elementului material al laturii obiective a
infractiunii, insa pe parcursul desfasurarii executarea este intrerupta si nu
poate fi dusa pana la capat;
|
136. Cand se realizeaza tentativa improprie?
c.
|
atunci cand
infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita
faptului ca obiectul material lipsea din locul unde acesta credea ca se afla;
|
137. Cand se realizeaza tentativa relativ improprie?
a.
|
atunci cand prin natura lui mijlocul folosit de
faptuitor pentru savarsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar
in cazul concret, in raport de conditiile existente, s-a
dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori in situatia
cand obiectul material al infractiunii
lipsea in mod accidental din locul unde acesta stia ca
se afla;
|
138. Cand se realizeaza tentativa absolut improprie?
b.
|
atunci cand mijlocul folosit prin natura lui nu era apt
in nici o imprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor;
|
139. La ce infractiuni nu poate exista tentativa?
c.
|
la infractiunile de executare prompta;
|
140. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?
b.
|
in cazul infractiunii de obicei;
|
141. Cum se pedepseste tentativa?
b.
|
cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si
jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea consumata, fara ca
minimul sa fie mai mic decat minimul
general al pedepsei;
|
142. Ce categorii de infractiuni sunt
susceptibile de forma fapt epuizat?
c.
|
infractiunile continue;
|
143. Ce categorii de infractiuni sunt
susceptibile de forma fapt epuizat?
b.
|
infractiunile continuate;
|
144. Cand nu se pedepseste tentativa?
c.
|
atunci cand faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a
impiedicat producerea rezultatului mai inainte de descoperirea faptei;
|
145. Cum este incriminata tentativa in actuala reglementare a Codului penal,
c.
|
numai atunci cand Codul penal prevede expres acest
lucru;
|
146. Cand nu este posibila tentativa?
c.
|
la infractiunile savarsite din culpa;
|
147. Care sunt cele trei
tipuri de infractiuni din cadrul unitatii naturale de infractiune in raport de natura
actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii?
a.
|
infractiunea
simpla, infractiunea continua, infractiunea deviata
|
148. Care sunt cele
patru tipuri de infractiuni dn cadrul unitatii legale de infractiune?
a.
|
infractiunea continuata, infractiunea complexa,
infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
149. In ce moduri poate fi savarsita infractiunea deviata?
b.
|
aberatio ictus si error in personam (greseala
faptuitorului sau eroarea faptuitorului)
|
150. Care sunt cele doua categorii de unitate de infractiune?
c.
|
unitate naturala si unitate legala de infractiune;
|
151. Cu ce forma de vinovatie pot fi savarsite
infractiunile continuate:
152. Care este data savarsirii infractiunii continuate?
b.
|
data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni;
|
153. Ce este infractiunea complexa?
c.
|
infractiunea in al carei continut intra, ca element
constitutiv sau ca element circumstantial agravant, o actiune sau inactiune
care constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea penala.
|
154. Ce este infractiunea continuata ?
a.
|
infractiunea prin care o persoana savarseste, la
diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii
infractionale, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte,
continutul aceleiasi infractiuni;
|
155. Cand se consuma infractiunea de obicei?
b.
|
in momentul ultimei repetari a faptei incriminate;
|
156. Care sunt conditiile necesare pentru existenta infractiunii continuate?
a.
|
existenta unei pluralitati de actiuni sau inactiuni
savarsite la diferite intervale de timp;
|
157. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune?
c.
|
infractiunea simpla,
infractiunea continua si infractiunea deviata;
|
158. Ce fel de infractiune este infractiunea de lipsire de libertate in mod
ilegal?
a.
|
o infractiune continua;
|
159. Care este data savarsirii unei infractiuni continue?
b.
|
momentul la care a
incetat actiunea/inactiunea infractionala;
|
160. Cand se epuizeaza o infractiune continua?
b.
|
in momentul incetarii actiunii/inactiunii
infractionale;
|
161. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii in
cazul savarsirii unei infractiuni continue?
b.
|
momentul epuizarii activitatii infractionale;
|
162. Care sunt formele unitatii legale de infractiune?
c.
|
infractiunea complexa, infractiunea continuata,
infractiunea progresiva si infractiunea de obicei;
|
163. Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?
c.
|
atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale
de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care
prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni;
|
164. Care este data la care se considera savarsita infractiunea continuata?
c.
|
aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din
componenta infractiunii continuate;
|
165. In raport cu care moment al infractiunii continuate se calculeaza termenul
de prescriptie a raspunderii penale?
a.
|
data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
|
166. Care este momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei in
cazul savarsiriiunei infractiuni continuate?
b.
|
data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni;
|
167. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?
a.
|
momentul epuizarii rezultatului;
|
168. Care este momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de
recidiva in cazul savarsirii unei infractiuni continuate?
a.
|
momentul consumarii infractiunii;
|
169. Cand se considera ca o infractiune este infractiune complexa?
b.
|
cand in continutul sau intra ca element constitutiv sau
ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi o
fapta prevazuta de legea penala;
|
170. Care este obiectul juridic al infractiunii complexe?
c.
|
un obiect juridic principal si un obiect juridic
secundar;
|
171. Carei infractiuni ii este data denumirea de infractiune progresiva?
a.
|
acelei infractiuni a carei latura obiectiva dupa ce a
atins momentul consumarii,. corespunzator unei anumite infractiuni, se
amplifica fara interventia faptuitorului, fie prin
agravarea urmarii produse, fie prin producerea de noi
urmari vatamatoare corespunzatoare unei infractiuni mai grave;
|
172. Ce fel de infractiune este jocul de noroc, infractiune prevazuta de art.
330 alin.2 Cp?
c.
|
o infractiune de obicei;
|
173. Care sunt formele sub care se poate prezenta
concursul de infractiuni?
b.
|
concursul real si concursul formal;
|
174. Care sunt sistemele sanctionatorii cunoscute pentru concursul de
infractiuni?
b.
|
sistemul cumulului aritmetic, sistemul absorbtiei,
sistemul cumulului juridic;
|
175. Care este sistemul sanctionator pentru concursul de infractiuni consacrat
si admis de Codul penal roman?
c.
|
sistemul cumulului juridic sau sistemul contopirii
pedepselor.
|
176. Care sunt formele sau modalitatile recidivei?
c.
|
recidiva dupa condamnare si recidiva dupa executare,
recidiva generala si recidiva speciala, recidiva mare si recidiva mica
|
177. Sub ce forme sau modalitati apare recidiva?
a.
|
recidiva temporara si recidiva perpetua, recidiva
relativa si recidiva absoluta, recidiva teritoriala si recidiva
internationala;
|
178. Ce presupune pluralitatea intermediara de infractiuni?
a.
|
sa existe o condamnare definitiva a infractorului
pentru o infractiune savarsita anterior;
|
179. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni?
b.
|
concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea
intermediara;
|
180. Cand exista concurs de infractiuni?
c.
|
atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost
savarsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni
distincte, inainte ca autorul acestora sa fi fost condamnat definitiv pentru
vreuna dintre ele;
|
181. Cand exista concurs real de infractiuni?
c.
|
atunci cand mai multe infractiuni au fost savarsite de
aceeasi persoana inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din
ele;
|
182. Cand exista concurs ideal de infractiuni:
b.
|
atunci cand o actiune sau inactiune savarsita de
aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe
care le-a produs intruneste elementele constitutive a mai
multor infractiuni;
|
183. Cum se va aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni
atunci cand instanta a stabilit numai pedepse cu inchisoare?
b.
|
se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi sporita
pana la maximul ei special, iar cand acest maxim nu este indestulator se
poate adauga un spor de pana la 5 ani inchisoare;
|
184. Cum se aplica pedeapsa principala in caz de concurs de infractiuni, atunci
cand instanta a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda?
a.
|
se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga
amenda in totul sau in parte;
|
185. Cand trebuie savarsita infractiunea ce constituie al doilea termen al
recidivei postcondamnatorie pentru a exista recidiva?
c.
|
atat inainte de inceperea executarii pedepsei, in
timpul executarii acesteia cat si in stare de evadare;
|
186. Cand exista recidiva postcondamnatorie?
a.
|
atunci cand dupa ramanerea definitiva a unei hotarari
de condamnare la pedeapsa
inchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat
savarseste din nou o infractiune cu
intentie, inainte de inceperea executarii pedepsei, in
timpul executarii acesteia, sau in
stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru
a doua infractiune este
inchisoarea mai mare de un an;
|
187. Cand exista recidiva postexecutorie?
a.
|
cand dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai
mare de 6 luni, cel condamnat savarseste din nou o infractiune cu intentie
pentru care legea prevede pedeapsa
inchisorii mai mare de un an;
|
188. Pentru existenta recidivei mari postcondamnatorii este necesar ca cel de al
doilea termen sa-1 reprezinte o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de
un an, rezultata din:
c.
|
savarsirea unei infractiuni fie cu intentie fie cu
praeterintentie;
|
189. Din ce este compus primul termen in cazul micii recidive postcondamnatorie?
c.
|
din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa
inchisorii de pana la sase luni, pentru savarsirea unor infractiuni
intentionate,
|
190. Ce este infractorul ?
c.
|
persoana care are calitatea de subiect de drept si care
raspunde penal.
|
191. Care sunt formele pluralitatii de infractori?
a.
|
pluralitatea naturala (necesara), pluralitatea
constituita (legala), pluralitatea ocazionala (participatia penala);
|
192. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru realizarea pluralitatii
constituite sau legale?
a.
|
existenta unei grupari de doua sau mai multe persoane,
in functie de natura si numarul infractiunilor planuite;
|
193. Care sunt felurile participatiei penale?
a.
|
participatia proprie si
participatia improprie;
|
194. Care sunt conditiile necesare pentru existenta participatiei penale?
b.
|
sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;
|
195. Care sunt formele participatiei penale propriu-zise sau perfecte?
a.
|
autoratul sau coautoratul, instigarea, complicitatea;
|
196. Care sunt infractiunile ce nu pot fi savarsite in coautorat?
a.
|
infractiunile omisive, infractiunile cu autor unic,
infractiunile ce presupun un subiect calificat;
|
197. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta instigarii ca
forma a participatiei penale?
a.
|
sa existe cel putin doi subiecti ai infractiunii
(instigatorul si instigatul);
|
198. Care sunt principalele forme ale complicitatii?
b.
|
complicitatea anterioara si
complicitatea concomitenta;
|
199. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru impiedicarea consumarii
unei infractiuni de catre participanti, astfel incat aceasta sa poata constitui
cauza de nepedepsire?
a.
|
sa se fi inceput executia faptei de catre autor;
|
200. Care sunt cele doua modalitati de realizare a participatiei improprii
reglemetate de Codul penal roman?
a.
|
modalitatea intentie si culpa si modalitatea intentie
si lipsa de vinovatie;
|
201. Cui ii este specifica contributia directa si nemijlocita la savarsirea
faptei prevazuta de legea penala?
202. Ce constituie fapta persoanei care promite inainte de savarsirea
infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savarsirea
ei, nu-si mai tine promisiunea?
203. Ce constituie fapta persoanei care inainte de savarsirea infractiunii
promite faptuitorului ca il va favoriza?
204. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei
prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu aceeasi forma de
vinovatie?
c.
|
participatiei proprii (propriu-zise);
|
205. Carei forme de participatie penala ii este specifica savarsirea faptei
prevazute de legea penala de catre mai multi participanti cu forme de vinovatie
diferite?
b.
|
participatiei improprii;
|
206. Cum trebuie sa fie atacul in cazul legitimei aparari prevazute de art. 44
alin. 2 C. pen.?
b.
|
material, direct, imediat si injust;
|
207. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari?
c.
|
celui care se apara, altei persoane sau impotriva unui
interes obstesc;
|
208. Ce pune in pericol atacul in cazul legitimei aparari?
b.
|
pune in pericol grav persoana sau drepturile celui
atacat ori interesul obstesc;
|
209. Ce este legitima aparare?
c.
|
o cauza care
inlatura in mod direct caracterul penal al faptei;
|
210. Ce este starea de necesitate?
a.
|
este o cauza care in mod direct inlatura caracterul
penal al faptei;
|
211. Cine se afla in stare de necesitate?
b.
|
acela care savarseste fapta prevazuta de legea penala
pentru a salva de la un pericol
iminent care nu putea fi inlaturat altfel, viata,
integritatea corporala sau sanatatea sa, a
altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un
interes public;
|
212. Cum trebuie sa fie pericolul pentru existenta starii de necesitate?
a.
|
iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile
aratate in art. 45 alin.2 Cp.;
|
213. In ce consta temeiul admiterii starii de necesitate ca o cauza care
inlatura caracterul penal al faptei?
c.
|
n aceea ca fapta
nu este savarsita cu vinovatie;
|
214. De ce fapta prevazuta de legea penala savarsita in stare de necesitate nu
constituie infractiune?
b.
|
nu este savarsita cu vinovatie;
|
215. Ce se inlatura prin constrangerea morala?
a.
|
caracterul penal al faptei;
|
216. Cum trebuie sa fie pericolul cu care se ameninta in cazul constrangerii
morale?
217. Cum trebuie sa fie fapta prevazuta de legea penala pentru a exista cazul
fortuit?
b.
|
consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta
de acesta;
|
218. Cum trebuie sa fie faptuitorul in momentul savarsirii faptei pentru ca
iresponsabilitatea sa inlature caracterul penal al faptei?
c.
|
faptuitorul trebuie sa fie alienat mintal;
|
219. Cui trebuie sa se datoreze starea de incapacitate psihica in cazul
iresponsabilitatii (cauza care inlatura caracterul penal al faptei)?
c.
|
alienatiei mintale ori altei cauze;
|
220. Cum trebuie sa fie betia pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal
al faptei savarsite in aceasta stare?
b.
|
accidentala si completa;
|
221. Ce este starea de betie completa si accidentala?
c.
|
o cauza care inlatura caracterul penal al faptei;
|
222. Ce constituie starea de betie accidentala, incompleta?
c.
|
de regula, o circumstanta atenuanta;
|
223. Care sunt categoriile de minori care nu raspund niciodata penal pentru
savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?
a.
|
minorii care nu au implinit varsta de 14 ani;
|
224. In ce conditii minorii ce au depasit varsta de 14 ani, dar nu au implinit
16 ani, care savarsesc fapte prevazute de legea penala, raspund penal?
c.
|
raspund penal numai daca au savarsit faptele cu
discernamant;
|
225. Cand exista eroarea de fapt?
c.
|
faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut
existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul
penal al faptei;
|
226. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea
fizica si constrangerea morala;
|
227. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia accidentala
(fortuita);
|
228. Care sunt cauzele care inlatura caracterul penal al faptei?
c.
|
minoritatea faptuitorului, betia accidentala
(fortuita), eroarea de fapt;
|
229. Cum se clasifica cauzele care inlatura caracterul penal al faptei dupa
criteriul trasaturilor esentiale ale infractiunii asupra carora exercita o
influenta preponderenta?
b.
|
cauzele care privesc pericolul social, cauzele care
privesc prevederea in legea penala a faptei, cauzele care privesc vinovatia;
|
230. Care sunt conditiile privitoare la atac ce trebuie indeplinite pentru
existenta legitimei aparari?
a.
|
atacul sa fie direct, material, imediat;
|
231. Cum trebuie sa fie atacul iminent sau imediat ?
a.
|
real, obiectiv si pe cale sa se desfasoare;
|
232. Cine se afla in stare de necesitate?
c.
|
acela care savarseste fapta pentru a salva de la un
pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea
corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau al
altuia ori un interes general;
|
233. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta constrangerii
fizice?
a.
|
sa se comita o fapta prevazuta de legea penala;
|
234. Cum mai este denumita constrangerea fizica?
235. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite
pentru existenta constrangerii morale?
a.
|
sa existe o actiune de constrangere savarsita de o
persoana asupra psihicului unei alte persoane ;
|
236. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru existenta cazului
fortuit?
b.
|
fapta savarsita sa se datoreze unei actiuni sau
inactiuni peste care s-a suprapus o anumita imprejurare care a produs
rezultatul periculos;
|
237. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
238. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentu existenta starii de
minoritate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei?
a.
|
fapta sa fie
savarsita de un minor care nu indeplinieste conditiile legale pentru a
raspunde penal;
|
239. Cum poate fi starea de betie, in functie de atitudinea persoanei care a
dorit sau nu sa ajunga in stare de betie?
c.
|
betia fortuita, betia accidentala, betia voluntara;
|
240. Cum poate fi betia dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante?
b.
|
betia completa si betia
incompleta;
|
241. Cum trebuie sa fie betia, pentru ca starea de betie sa constituie o cauza
care inlatura caracterul penal al faptei?
c.
|
betie accidentala si completa;
|
242. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de obiectul asupra caruia poarta?
a.
|
eroare de fapt principala si eroare de fapt secundara;
|
243. Cum poate fi eroarea de fapt dupa factorii care o determina?
b.
|
eroare prin ignoranta si inducerea in eroare sau
amagirea;
|
244. Cum poate fi eroarea de fapt in functie de posibilitatea de evitare a
erorii?
c.
|
eroare vincibila (inlaturabila) si eroare invincibila
(neinlaturabila);
|
245. Eroarea de drept inlatura caracterul penal al faptei?
246. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca eroarea de fapt
pentru inlaturarea caracterului penal al faptei?
b.
|
in momentul comiterii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut
sau sa fi cunoscut gresit existenta vreunei stari, situatii sau imprejurari
de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta
agravanta;
|
247. Care sunt conditiile privitoare la actiunea de salvare ce trebuie
indeplinite pentru existenta starii de necesitate?
a.
|
actiunea de salvare sa fie necesara pentru salvarea de
la pericol a vietii, integritatii corporalesau sanatatii unei persoane, a
unui bun important ori a unui interes general;
|
248. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite
pentru existenta starii de betie?
c.
|
starea de betie
sa fie accidentala si completa, adica provocata independent de vointa
faptuitorului;
|
249. Care este sursa imprejurarilor fortuite?
a.
|
starea maladiva a unei persoane;
|