Dreptul de proprietate industriala - protectia inventiilor

1. Creatia intelectuala tehnica si dreptul de inventator

Protectia juridica a inventiilor se face prin eliberarea unor titluri sau documente acordate cu respectarea conditiilor stabilite prin lege.

Potrivit art.1, alin.4 din Conventia de la Paris din 1883, notiunea de brevet de inventie cuprinde toate formele de brevete industriale admise de legislatia tarilor Uniunii; astfel de titluri sunt si urmatoarele:

brevetul de inventie, care este un titlu de protectie ce asigura titularului dreptul exclusiv de exploatare a creatiei sale;

brevetul complementar, ce se acorda pentru inventii care completeaza sau perfectioneaza o inventie principala. Conditiile de eliberare a brevetului complementar sunt aceleasi ca si pentru brevetul principal;

certificatul aditional, care se acorda in Franta titularului unui brevet principal pentru o inventie complementara, in aceleasi conditii ca pentru brevetul  principal. Certificatul aditional produce efecte de la data crearii depozitului reglementar. Deoarece este legat de brevetul principal, certificatul aditional nu este supus platii taxelor; el expira impreuna cu brevetul principal (chiar daca a fost obtinut ulterior);

brevetul european, care se elibereaza printr-o procedura unica de catre Oficiul European de Brevete (creat prin Conventia de la Munchen din 1973);

brevetul de import (utilizat in Chile, Turcia, Iran, Tunisia, etc. si cunoscut in alte state sub alte denumiri ca brevet de introducere, brevet de confirmare, brevet de garantie, brevet de revalidare, certificat de inregistrare), care se acorda pentru o inventie brevetata intr-o alta tara. Cererea de brevet poate sa aiba acelasi obiect ca si brevetul strain si inventia sa nu fie exploatata in tara in care se solicita protectia;

certificatul de utilitate, care asigura protectia inventiilor care nu sunt supuse procedurii avizului documentar. Consacrat tot in Franta (ca si certificatul aditional), el se elibereaza pe o perioada de 6 ani. Certificatul de utilitate se solicita printr-o cerere speciala, iar dupa constituirea depozitului, cererea de brevet se poate transforma in cerere de certificat de utilitate, daca deponentul admite inlocuirea avizului documentar. Certificatul de utilitate produce aceleasi efecte ca si brevetul de inventie;

certificatul de autor, admis in unele sisteme de drept (Bulgaria, Rusia) in care autorul unei inventii are un drept de optiune intre brevet si certificatul de autor. In unele situatii dreptul de optiune inceteaza si autorul poate obtine numai un certificat de autor. Prin Conventia de la Paris din 1883, cererea de certificat de autor este asimilata cu cererea de brevet. Din punct de vedere al dreptului de prioritate unionista, ambele cereri produc aceleasi efecte. Durata de validitate a certificatului de autor este nelimitata din in timp;

brevetul economic, consacrat de sistemul german de drept (unde sunt reglementate doua titluri de protectie pentru inventii). Autorul unei inventii beneficiaza de un drept de optiune intre brevetul exclusiv (brevetul traditional) si brevetul economic (ca si in situatia certificatului de autor, in anumite cazuri, inventatorul nu poate primi decat brevetul economic).

2. Sistemele de acordare a titlurilor de protectie

In legislatiile tarilor lumii exista mai multe sisteme de acordare a titlurilor de protectie, dintre care vom retine:

sistemul verificarii conditiilor de forma;

sistemul examenului conditiilor de forma si de fond.

In cadrul sistemului verificarii conditiilor de forma, organismele de brevetare verifica doar existenta conditiilor de forma obligatorii cererii de brevet si a documentatiei necesare brevetarii. Brevetul se acorda fara examinarea noutatii, pe riscul inventatorului. Aceste brevete sunt insotite de formula "fara garantie guvernamentala", tocmai pentru ca nu au fost verificate conditiile de fond. Sistemul se aplica intr-o serie de tari precum: Franta, Italia, Grecia, Maroc, etc.

Sistemul examinarii conditiilor de forma si fond cerute pentru brevetarea inventiei, este cel in care se incadreaza si procedura stabilita in legislatia romana prin Legea nr.64/1991 privind brevetul de inventie.

Sistemul presupune verificarea noutatii inventiei (a conditiilor cerute de lege ca aceasta sa fie brevetabila - conditii de fond). Sunt, de asemenea, verificate conditiile pentru constituirea depozitului reglementar (conditii de forma). Acest control este realizat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (O.S.I.M.) ca organ specializat in materia proprietatii industriale, precum si de academiile de stiinta sau institutiile de cercetare, care datorita profilului lor sunt cele mai competente sa aprecieze noutatea si caracterul progresist al inventiei.

Inconvenientul sistemului consta in faptul ca, datorita complexitatii verificarilor, el necesita timp indelungat de la depunerea cererii pana la emiterea brevetului, ceea ce poate afecta negativ noutatea unei inventii prin uzura sa morala. Sistemul examinarii de fond este practicat in: Canada, Danemarca, Argentina, s.a.

3. Durata de valabilitate a titlurilor de protectie

Titlurile de protectie, in legislatiile statelor, au o durata diferita. Cu caracter derogatoriu, perioada de valabilitate a certificatului de autor nu este limitata in timp. In Romania, durata este de 20 de ani.

In raport de reglementarile existente, protectia inventiilor incepe:

de la data depozitului cererii de brevet sau a certificatului de autor;

de la data depozitului descrierii definitive a inventiei;

de la data publicarii oficiale a cererii de brevet;

de la data incheierii procesului verbal care constata depozitul cererii de brevet;

din prima zi a lunii urmatoare datei depozitului cererii de brevet;

de la data acordarii brevetului; sau

de la data publicarii oficiale a brevetului acordat.

Durata de valabilitate a brevetului de inventie nu poate fi prelungita sau redusa de autoritatea de stat. Perioada protectiei poate fi redusa numai de titularul brevetului, prin renuntare sau neplata taxelor. In unele state, cu caracter de exceptie, durata legala a brevetului poate fi prelungita daca titularul nu realizeaza suficiente beneficii.

In legislatiile nationale perioada de valabilitate a brevetului inceteaza in urmatoarele cazuri:

implinirea termenului stabilit;

renuntarea titularului;

decaderea din drepturi a titularului;

anularea brevetului.

4. Brevetul de inventie

Brevetul este un act oficial prin care se instituie protectia juridica a unei inventii (art.1 din Legea nr.64/1991 privind brevetele de inventie). Art.32 din nu defineste brevetul dar arata ca acesta confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare a inventiei pe intreaga sa durata.

Notiunea de brevet cuprinde doua acceptiuni:

de diploma (inscris, act, document) si

de descriere a inventiei.

Diploma si descrierea inventiei formeaza un tot unitar. Diploma se acorda de organul de stat competent in materie de proprietate industriala - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Descrierea inventiei se anexeaza la brevet si are rolul de publicitate a acesteia.

Brevetul de inventie se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

reprezinta un titlu care atesta protectia unei inventii;

se acorda de autoritatea de stat competenta;

protectia instituita este limitata in timp  si spatiu;

dupa incetarea protectiei, inventia trece in domeniul public (in sensul ca orice persoana poate exploata inventia).

5. Procedura de brevetare a inventiilor

5.1. Etapele procedurii de brevetare

Referat: Contract de leasing financiar Lucrare: Contract de inchiriere - model

Legea nr.64/4991 enunta patru activitati principale desfasurate de O.S.I.M. in cadrul procedurii de brevetare a inventiilor:

inregistrarea cererii de brevet;

publicarea cererii de brevet;

examinarea cererii de brevet; si

eliberarea brevetului de inventie.

Anvergura si durata acestor activitati sunt foarte diferite, iar unele dintre ele se suprapun partial, se intrepatrund, astfel incat, pentru claritate, vom face o enumerare a principalelor etape ale procedurii, etape care includ fie elemente ele acestor patru mari activitati mentionate de lege, fie si alte activitati conexe, strict necesare bunei desfasurari si realizarii finalitatii procedurii de brevetare. Aceste etape principale sunt:

inregistrarea cererii de brevet;

constituirea depozitului national reglementar;

examinarea preliminara a cererii;

publicarea cererii de brevet;

cererea documentara;

publicarea raportului de documentare;

examinarea in fond a cererii de brevet;

publicarea brevetului procedurile de revizuire a hotararilor privind rezolvarea cererilor de brevet;

eliberarea brevetului.

5.2. Variantele procedurii de brevetare

Examinarea cererii de brevet se poate solicita intr-un interval de 30 de luni de la data depozitului national reglementar, iar hotararea privind rezolvarea cererii de brevet se ia in termen de 18 luni de la data la care s-a solicitat examinarea.

Se considera ca procedura standard de examinare acea procedura care presupune:

publicarea cererii de brevet imediat dupa expirarea a 18 luni de la data depozitului national reglementar (a prioritatii);

solicitarea examinarii si plata taxei de examinare in termen de 30 de luni, urmata de examinarea cererii in 18 luni de la data platii taxei de examinare.

Fata de procedura de baza solicitantul are posibilitatea de a introduce, conform interesului sau, urmatoarele modificari, din care se nasc variante procedurale corespunzatoare:

accelerarea publicarii cererii de brevet;

amanarea publicarii cererii prin mentinerea inventiei in regim nepublic sau introducerea ei in regim secret;

solicitarea, in primele 3 luni de la data depozitului (sau o data cu depunerea cererii de brevet), a examinarii;

solicitarea efectuarii in avans a cererii documentare, urmata de publicarea raportului de documentare.

Nu este exclus ca examinarea unei cereri de brevet sa fie solicitata (si taxele platite) de catre o persoana interesata, alta decat solicitantul brevetului. Acest lucru este posibil numai dupa ce O.S.I.M. a publicat cererea de brevet, in conditiile legii. In astfel de cazuri O.S.I.M. notifica solicitantului faptul ca o terta persoana a cerut examinarea cererii sale de brevet si comunica hotararea luata dupa examinarea cererii celor doua persoane interesate: solicitantului brevetului si persoanei care a cerut examinarea.

5.3. Examinarea preliminara

Prima etapa a examinarii cererilor de brevet are ca obiect analiza depozitului national reglementar al cererii de brevet si se numeste examinare preliminara. Constituirea depozitului national reglementar si, prin aceasta, acordarea prioritatii are loc de la data la care au fost inregistrate la O.S.I.M. urmatoarele:

a)      o indicatie explicita sau implicita ca se solicita acordarea unui brevet de inventie;

b)      indicatii care sa permita stabilirea identitatii solicitantului sau care sa permita contactarea acestuia de catre OSIM; si

c)      o parte care, la prima vedere, sa para a fi o descriere a inventiei.

Importanta constituirii acestui depozit reglementar este stabilita de art.17: orice persoana care a depus o cerere de brevet la O.S.I.M. sau succesorul sau in drepturi beneficiaza de un drept de prioritate, cu incepere de la data depozitului cererii fata de orice alt depozit, privind aceeasi inventie, avand o data ulterioara.

In aceasta etapa, documentatia depusa de solicitant la O.S.I.M este examinata sub urmatoarele aspecte:

documentele depuse sunt redactate in limba romana si au forma de redactare prescrisa;

solicitantul este indreptatit la eliberarea brevetului de inventie;

sunt declarati inventatorii;

descrierea, desenele si revendicarile dezvaluie inventia si evidentiaza elementele ei de noutate;

obiectul cererii de brevet nu este nebrevetabil;

cererea este unitara;

prioritatile invocate sunt sustinute cu documente de prioritate, respecta termenul de invocare si celelalte conditii legale si sunt platite taxele legale aferente;

sunt platite taxele legale.

Lipsurile constatate in urma examinarii sunt notificate, in scris, solicitantului, pentru a fi inlaturate in termenele stabilite de Lege si Regulamentul de aplicare.

Dupa definitivarea depozitului, fiecare cerere de brevet se clasifica, conform Clasificarii internationale a brevetelor si, in functie de indicii de clasificare stabiliti si inscrisi pe coperta dosarului cererii de brevet, se repartizeaza examinatorului de stat de specialitate, care urmeaza sa efectueze examinarea in fond a cererii.

5.4. Publicare cererii de brevet

Cererile de brevet pentru care nu s-a solicitat o procedura speciala de examinare se fac publice de catre O.S.I.M., imediat dupa implinirea termenului de 18 luni de la data de depozit / prioritate recunoscuta (art.23).

Publicarea cuprinde descrierea, desenele, revendicarile si rezumatul, precedate de o parte editata de O.S.I.M. care contine datele informationale necesare oricarei cercetari documentare (datele bibliografice): numarul cererii, data de depozit reglementar, prioritati invocate (nr., data, tara), solicitant, inventatori, titlul inventiei, indici de clasificare.

In functie de posibilitatile materiale, O.S.I.M. publica cererea fie prin depunerea materialelor mentionate la sala de lectura a O.S.I.M., accesibila publicului, fie prin editarea lor intr-o fascicula tiparita, accesibila atat pentru cumparare, cat si pentru consultare la sala de lectura.

Daca s-a solicitat publicarea raportului de documentare, cererea este transferata la examinarea de fond, unde se efectueaza cercetarea documentara. Documentele considerate pertinente pentru definirea stadiului tehnicii, retinute de examinator, sunt citate in raportul de documentare, fiind indicat, la fiecare, gradul de relevanta in legatura cu indeplinirea criteriilor de brevetabilitate.

Raportul de documentare se publica si este transmis solicitantului, impreuna cu copii ale documentelor celor mai relevante. Daca aceste copii depasesc 20 de pagini, solicitantul trebuie sa plateasca paginile in plus peste alt numar.

Cunoasterea din timp a stadiului tehnicii si, indeosebi, a solutiilor care pot infirma partial sau total noutatea sau activitatea inventiva a obiectului cererii de brevet este foarte utila solicitantului care are, in acest fel, posibilitatea de a-si evalua sansele reale de obtinere a protectiei si, in functie de aceasta evaluare, sa decida asupra caii de urmat: modificarea revendicarilor, adaugarea unor noi revendicari, renuntarea la unele revendicari, reformularea completa a revendicarilor sau renuntarea la continuarea procedurii de examinare (atunci cand este evidenta lipsa de noutate sau de activitate inventiva). Tot publicarea raportului de documentare poate servi si ca argument in convingerea virtualilor beneficiari ai transferului de drepturi asupra inventiei ca sunt sanse reale de obtinere a protectiei, care justifica inceperea din aceasta etapa a tranzactiilor.

5.5. Examinarea in fond a cererilor de brevet

Constituie partea a doua si cea mai complexa a examinarii cererilor de brevet si are ca obiect examinarea indeplinirii conditiilor de existenta a inventiei brevetabile (art.26-27).

Examinarea in fond cuprinde urmatoarele etape principale: 

verificarea documentatiei pentru a constata indeplinirea conditiile examinarii de fond;

examinarea obiectului inventiei din punct de vedere al: dezvaluirii complete a inventiei, corectitudinii inventiei, unitatii cererii de brevet, neincadrarii in categoria obiectelor nebrevetabile;

examinarea indeplinirii conditiei de aplicabilitate industriala;

cererea documentara pentru stabilirea stadiului tehnicii si redactarea raportului de documentare (daca acestea nu au fost deja efectuate anticipat, la cererea solicitantului, in vederea publicarii);

examinarea indeplinirii conditiei de activitate inventiva;

redactarea raportului de examinare.

Examinarea in fond are cateva prime etape in care se bazeaza numai pe documentatia din dosarul cererii de brevet, dupa care urmeaza cercetarea documentara si etapele care se bazeaza pe cunoasterea stadiului tehnicii relevat de cercetarea documentara. Aceasta explica faptul ca cele trei criterii de brevetare se examineaza in ordinea:

aplicabilitate industriala (care nu necesita cunoasterea stadiului tehnicii);

noutate;

activitate inventiva.

Avand in vedere ca aceste criterii trebuie sa fie satisfacute cumulativ, rezulta ca daca unul dintre ele nu este indeplinit examinarea se intrerupe, nemaifiind necesara examinarea criteriului urmator. Astfel, de exemplu, daca inventia nu are aplicabilitate industriala, nu se mai efectueaza cercetarea documentara pentru stabilirea stadiului tehnicii, intrucat celelalte criterii nu vor mai fi examinate, deci nu mai este necesara cunoasterea stadiului tehnicii; in mod analog, daca  s-a constat lipsa noutatii nu se mai face examinarea sub aspectul existentei activitatii inventive.

Ca urmare a examinarii noutatii se poate constata, in unele cazuri, ca inventia nu prezinta noutate in ceea ce priveste conceptia de ansamblu, iar doua sau mai multe din principalele subansambluri care o alcatuiesc pot constitui, fiecare, luat separat, o inventie. In aceste situatii cererea de brevet este neunitara si solicitantul poate, la  alegere, sa o divizeze sau sa opteze pentru una singura dintre inventii.

5.6. Solutionarea impedimentelor

Constatarea oricarui impediment ivit in calea rezolvarii favorabile a cererii de brevet, conform cu cererea solicitantului, este notificata de examinator solicitantului, in scris sau pe cale orala (daca solicitantul se prezinta la sediul O.S.I.M.).

In notificarile scrise, examinatorul evidentiaza lipsurile constatate, impedimentele aparute si, totodata:

indica ce prevedere legala este incalcata sau care cerinta nu este indeplinita;

indica urmarile posibile ale celor notificate si temeiul legal al acestor urmari;

indica, dupa caz, calea legala de urmat sau modalitatile de rezolvare a situatiei create;

solicita raspuns, acordand termen pentru acesta.

Daca exista unul sau mai multe documente care releva solutii ce distrug noutatea sau activitatea inventiva a inventiei - denumite uzual materiale opozabile - acestea se anexeaza la notificare, in copie, partial sau integral (dupa caz).

In cazul audientelor la sediul O.S.I.M. examinatorul prezinta solicitantului (sau mandatarului) aceleasi aspecte, oferindu-i posibilitatea de a-si expune punctul de vedere pe loc sau de a-l prezenta, ulterior, in scris, in termenul acordat de examinator.

Documentarea se poate intrerupe ori de cate ori au fost relevate materiale care infirma (partial sau total) noutatea sau activitatea inventiva.

Daca raspunsul solicitantului la notificare este de natura sa infirme sau sa modifice opinia exprimata de examinator, in sensul ca solutia opusa nu distruge total noutatea sau activitatea inventiva, ori sunt formulate revendicari care nu mai sunt afectate de solutia opusa, examinatorul va relua documentarea si o va continua pana la epuizarea fondului documentar sau, dupa caz, pana la gasirea unui alt material care poate afecta brevetabilitatea inventiei.

Daca descrierea, desenele sau revendicarile sunt redactate necorespunzator sau, in urma examinarii, rezulta ca este necesara divizarea cererii de brevet, refacerea descrierii (de exemplu: modificarea domeniului de aplicare, a stadiului tehnicii, a avantajelor etc.), a desenelor sau a revendicarilor, solicitantul este obligat sa efectueze aceste modificari sau sa refaca documentele respective, tinand seama de cerintele si de eventualele indicatii sau sugestii facute de examinator.

Daca documentele nu sunt refacute in conformitate cu cele cerute de examinator, in functie de situatie, se admit limitarile propuse de examinator, cu rectificarile minime necesare ale documentelor facute de acesta, sau cererea poate fi respinsa, pentru neindeplinirea unei conditii de existenta a inventiei brevetabile, pentru nesustinerea revendicarilor de catre descriere si desene sau din oricare alt considerent legal aplicabil in speta.

Examinatorul redacteaza un raport de examinare cu concluziile puse de el in ceea ce priveste indeplinirea sau neindeplinirea cerintelor legale pentru acordarea brevetului de inventie, bazate pe analiza documentatiei din dosarul cererii de brevet, examinarea indeplinirii conditiilor de existenta a inventiei brevetabile si, dupa caz, rezultatele dialogului cu solicitantul, raport care sta la baza hotararii de rezolvare a cererii de brevet.

5.7. Hotararile privind rezolvarea cererilor de brevet

Hotararea cu care se incheie examinarea nu se limiteaza numai la stabilirea modului de rezolvare a cererii de brevet (acordarea brevetului, respingerea cererii, retragerea cererii), ci ea contine si confirmarea elementelor pe baza carora s-a luat hotararea. Hotararea consfinteste acordarea brevetului de inventie sau respingerea cererii de brevet ori faptul ca se ia act de retragerea cererii de brevet si se emite dupa urmatoarele:

luarea hotararii asupra rezolvarii cererii de brevet;

comunicarea hotararii persoanelor interesate;

publicarea hotararii de acordare a brevetului si a brevetului acordat;

eliberarea brevetului de inventie titularului.

Pe parcursul examinarii cererii de brevet examinatorul este pus in situatia de a lua mai multe decizii in legatura cu elementele pe baza carora urmeaza sa se ia hotararea de rezolvare a cererii, decizii care se refera la:

recunoasterea sau nerecunoasterea prioritatilor invocate;

modificarea denumirii obiectului cererii, motivata de continutul descrierii, desenelor si revendicarilor;

stabilirea inventiei care ramane ca obiect al depozitului constituit pentru o cerere neunitara;

limitarea domeniului de aplicare a inventiei, determinata de indeplinirea criteriului de aplicabilitate industriala;

acceptarea sau neacceptarea modificarilor si completarilor aduse descrierii, desenelor si revendicarilor; etc.

Toate aceste decizii sunt determinate in ceea ce priveste fondul hotararii cu care se incheie procesul de examinare. Astfel:

recunoasterea sau nerecunoasterea prioritatii determina data de referinta fata de care se examineaza noutatea si activitatea inventiva;

modificarea obiectului cererii de brevet inseamna modificarea obiectului drepturilor ce vor fi conferite prin brevet;

domeniul de aplicare defineste limitele informationale in care se stabileste stadiul tehnicii, dar si limitele domeniului practic in care va fi definita exploatarea brevetului;

descrierea, desenele si revendicarile sunt parti integrante ale brevetului de inventie si continutul lor defineste obiectul si intinderea protectiei;

statutul de inventie de perfectionare determina durata protectiei, cuantumul taxelor anuale, dependenta brevetului;

modificarile de statut juridic al cererii privesc persoana indreptatita la eliberarea brevetului, recunoasterea calitatii de inventator, dialogul cu mandatarul, ca reprezentant al solicitantului in fata O.S.I.M., care contribuie in mod direct, prin actiunile sale, la stabilirea punctului de vedere al examinarii.

Hotararea de acordare a brevetului include, prin urmare, confirmarea datei depozitului national reglementar, a datelor de prioritate, a persoanei titularului, a persoanelor inventatorilor, a unitatii inventiei, a statutului de inventie de perfectionare (inclusiv stabilirea perioadei de protectie), precum si aprobarea redactarii finale a documentatiei pe baza careia s-a acordat protectia prin brevet (descriere, desene, revendicari), documentatie care, tiparita in fascicula, va constitui parte integranta a brevetului care va fi eliberat.

5.8. Cai de atac privind  hotararile O.S.I.M.

Sistemul actual de brevetare din Romania ofera multiple posibilitati de aparare a drepturilor de proprietate industriala, incepand din momentul depunerii cererii de brevet, si ofera cai de atac de la momentul in care O.S.I.M. ia prima hotarare privind rezolvarea cererii si continuand pe toata durata de valabilitate a brevetului. Prin intermediul cailor de atac se pot contesta hotararile O.S.I.M. si se poate solicita revocarea si anularea brevetului de inventie.

Aceste cai de atac sunt deschise oricarei persoane interesate si, in primul rand, solicitantului brevetului. Etapele parcurse sunt urmatoarele:

prima etapa este cea administrativa. Toate hotararile privind rezolvarea cererilor de brevet, luate in serviciile de examinare din O.S.I.M., pot fi contestate, tot la O.S.I.M., de catre persoanele interesate, in termen de 3 luni de la comunicare (art.51). Atat contestatiile, cat si cererile de revocare a hotararilor de acordare a brevetului de inventie sunt judecate de Comisia de reexaminare din O.S.I.M. (art.53);

hotararile Comisiei de reexaminare pot fi atacate cu recurs la Tribunalul Bucuresti, in termen de treizeci de zile de la comunicare, aceasta fiind cea de a doua etapa (art.57).

In urma judecarii cererilor, dosarul cererii de brevet poate fi trimis inapoi la serviciul de examinare pentru reluarea examinarii, iar, noua hotarare ce va fi luata aici va putea fi, si ea, supusa cailor de atac.

Contestatia (art.51). Se poate introduce de catre persoana interesata, care a fost instiintata despre hotararea privind rezolvarea cererii de brevet si care este nemultumita de aceasta hotarare. Daca examinarea a fost ceruta de catre o alta persoana decat solicitantul brevetului, O.S.I.M. comunica hotararea de rezolvare a cererii de brevet atat solicitantului, cat si persoanei care a cerut examinarea, astfel ca oricare din aceste persoane poate introduce contestatie in termenul de 3 luni de la comunicarea hotararii.

Contestatia se poate referi la natura hotararii (acordare a brevetului, respingerea cererii de brevet, retragerea cererii) sau la fondul acesteia. De regula, este contestata natura unei hotarari atunci cand aceasta este de respingere a cererii de brevet, dar motivatia contestatiei priveste, in majoritatea cazurilor, fondul hotararii atacate.

Contestatiile pot avea ca obiect orice aspect care priveste protectia prin brevet, aspect considerat ca tratat sau judecat gresit, fie prin fondul hotararii, fie datorita unei omisiuni sau modificari. Dintre probleme exemplificam cu:

respingerea cererii de brevet pentru motivul ca obiectul cererii este nebrevetabil prin natura lui sau datorita efectelor aplicarii sale;

respingerea cererii de brevet pentru neindeplinirea conditiilor de existenta a inventiei brevetabile;

reducerea sferei protectiei prin neadmiterea tuturor revendicarilor formulate de solicitant sau prin modificarea continutului revendicator;

modificarea sau limitarea domeniului (domeniilor) de aplicare a inventiei (de exemplu pentru motivul ca nu se realizeaza reproductibilitatea caracteristicilor inventiei, ceruta pentru indeplinirea criteriului de aplicabilitate industriala); etc.

Daca hotararea contine erori materiale sau omisiuni, care chiar cand sunt de natura sa afecteze fondul protectiei, nu privesc continutul hotararii in sine, cererea solicitantului ca aceste erori sau omisiuni sa fie indreptate nu constituie o contestare a hotararii (nici a naturii, nici a fondului acesteia) si in aceste situatii O.S.I.M. are obligatia sa rectifice hotararea si sa o trimita solicitantului, retragand exemplarul transmis anterior, care contine erorile sau omisiunile.

2. Cererea de revocare a brevetului (art.52). Se refera numai la hotararile de acordare a brevetului si ea poate fi depusa de orice persoana care, in urma publicarii hotararii si a documentelor care o sustin (descriere, desene, revendicari), se considera interesata in a obtine revocarea hotararii de acordare a brevetului. Termenul de depunere este de 6 luni de la publicarea mentiunii acordarii brevetului.

Revocarea poate fi facuta in tot sau in parte (art.52, alin.2). In cazul revocarii in parte se realizeaza o limitare a sferei protectiei, concretizata in anularea unei revendicari sau in reducerea continutului partii caracteristice a uneia sau mai multor revendicari.

Revocarea se poate obtine numai pentru motivul neindeplinirii conditiilor de existenta a unei inventii brevetabile (obiect nebrevetabil sau obiect neclar) sau daca obiectul brevetului depaseste continutul cererii. Nu se poate cere revocarea unei hotarari de acordare a brevetului pentru motivul ca solicitantul nu este indreptatit, conform legii, la eliberarea brevetului.

Daca in urma judecarii cererii de revocare sau, dupa caz, in urma judecarii recursului la hotararea Comisiei de reexaminare privind o cerere de revocare, s-a dat o hotarare definitiva conform careia revendicarile au fost modificate, O.S.I.M. publica hotararea definitiva si noile revendicari, ramase definitive, impreuna cu descrierea si desenele, daca si acestea au suferit modificari.

3. Revocarea din oficiu (art.29). Legea prevede si posibilitatea ca O.S.I.M. sa-si revoce, din oficiu, hotararile proprii, pana la comunicarea acestora. Faptul este justificat de posibilitatea de a se strecura erori sau de a interveni, pe parcursul procedurii de examinare, factori perturbatori independenti de vointa examinatorului sau a solicitantului, care pot sa afecteze fondul hotarator.

Astfel, de exemplu, este posibil ca raspunsul la o notificare sa intarzie dintr-o eroare de distribuire a postei sau din alt motiv, independent de vointa solicitantului, si continutul acestui raspuns sa fie in masura sa determine modificarea fondului hotararii; daca acest raspuns este primit dupa luarea hotararii, dar inainte de comunicarea ei, examinatorul are posibilitatea sa procedeze la rejudecarea cererii si revocarea hotararii luate, urmata de luarea unei hotarari juste, evitand in acest fel comiterea unei nedreptati, cu toate urmarile ei (contestatie, cheltuieli pentru solicitant, timp pierdut inutil de solicitant si comisia de reexaminare).

4. Anularea brevetului (art.54-55). Un brevet de inventie acordat de O.S.I.M., precum si un brevet european cu efecte in Romania pot fi anulate, la cerere, daca se constata ca:

obiectul brevetului nu este brevetabil;

obiectul brevetului nu dezvaluie inventia suficient de clar si complet, astfel incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza;

obiectul brevetului depaseste continutul cererii, asa cum a fost depusa;

protectia conferita de brevet a fost extinsa;

titularul de brevet nu era indreptatit la acordarea brevetului.

Si anularea brevetului, ca si revocarea sa, se poate referi numai la o parte a brevetului, iar anularea brevetului are efect retroactiv, incepand cu data de depozit.

Corelatia cu cererea de revocare este urmatoarea: cererea de anulare se poate face dupa implinirea termenului de 6 luni in care poate fi formulata o cerere de revocare, pe toata durata de valabilitate a brevetului. Cererea de anulare poate fi formulata si inainte in ultimele doua cazuri aratate mai sus.

De asemenea, spre deosebire de celelalte cai de atac, cererea de anulare nu parcurge etapa administrativa ci se adreseaza direct instantei. Hotararea de anulare definitiva si irevocabila se inregistreaza la O.S.I.M. de catre persoana interesata, iar mentiunea hotararii de anulare se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de 60 de zile de la inregistrarea hotararii la O.S.I.M.