 |
|
 |  |
| Aeronautica | Comunicatii | Drept | Informatica | Nutritie | Sociologie |
| Tehnica mecanica |
Drept
|
Qdidactic » stiinta & tehnica » drept Drept comunitar - test grila |
Drept comunitar - test grila
Drept comunitar - test grila
INTREBARI
1. Debutul actiunilor privind unificarea europeana a fost marcat de declaratia din 09.05.1950, rostita de :
a) Robert Schuman;
b) Winston Churchill;
c) Jean Monnet.
2. Planul de realizare a primei comunitati se referea la :
a) productia de titei si carbune;
b) productia de armament si otel;
c) productia de carbune si otel.
3. Planul de realizare a primei comunitati a fost intocmit de :
a) Winston Churchill si Jean Monnet;
b) Robert Schuman si Marschall;
c) Robert Schuman si Jean Monnet.
4. Actul constitutiv al Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, a fost semnat sub denumirea de :
a) Tratatul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului;
b) Protocolul de colaborare pentru productia de carbune si otel;
c) Acordul de cooperare privind productia de carbune si otel.
5. Statele semnatare si fondatoare a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului au fost:
a) Franta si Germania;
b) Franta, Anglia, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda;
c) Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia.
6. Tratatul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului a fost semnat initial sa aiba valabilitate o perioada de:
a) 50 de ani;
b) 25 de ani;
c) 30 de an.
7. Tratatul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului a fost semnat la data de 18.04.1951 la:
a) Roma;
b) Londra;
c) Paris.
8. Al doilea Tratat comunitar de cooperare intre cele sase state membre, se numea:
a) Tratatul de pace, cooperare si buna vecinatate;
b) Tratatul comunitatii europene a energiei atomice;
c) Tratatul de colaborare , asistenta mutuala si neagresiune.
9. Al treilea Tratat semnat intre cele sase state membre se numea:
a) Tratatul comunitatii economice europene;
b) Tratatul liberei circulatii a persoanelor;
c) Tratatul privind eliminarea controlului vamal.
10. Al doilea si al treilea tratat comunitar sunt cunoscute sub denumirea de :
a) Tratatul de la Roma;
b) Tratatul de la Nisa;
c) Tratatul de la Maastricht.
11. Tratatul comunitatii economice europene avea ca principal scop:
a) limitarea productiei de armament a statelor semnatare;
b) elimeinarea barierelor economice dintre statele semnatare;
c) eliminarea discriminarii pe criterii industraiale.
12. Tratatul CEEA si CEE au fost semnate cu o valabilitate de :
a) 50 de ani;
b) nedeterminata;
c) 100 de ani.
13. Tratatul de la Roma avea ca principal obiectiv pentru statele semnatare:
a) realizarea unei piete comune si armonizarea politicilor economice;
b) realizarea unui pol de putere strategica;
c) industrializarea statelor europene.
14. Tratatul EURATOM avea ca principal obiectiv:
a) producerea de arme nucleare pentru a concura SUA;
b) dezvoltarea cercetarilor pasnice in domeniul nuclear;
c) dezvoltarea nucleara a Frantei si Angliei.
15. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene s-a constituit prin:
a) Tratatul de la Roma;
b) Tratatul de la Nisa;
c) Tratatul de la Maastricht.
16. Institutia abilitata sa se pronunte cu privire la Tratatele constitutive este:
a) Curtea Suprema de Justitie si Casatie din fiecare tara semnatara;
b) Curtea de Justitia a ONU;
c) Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene.
17. Tratatul de fuziune a celor tri comunitati CECO, CEEA si CEE, au dat nastere incepand cu anul 1967:
a) Uniunii Europene;
b) Parlamentului European;
c) Comunitatii Economice Europene.
18. Pe teritoriul statelor semnatare a Tratatelor constitutive, institutiile acestora beneficiaza de
a) tratamentul acordat misiunilor diplomatice;
b) nu au un tratatment preferential;
c) au prioritate la credite fara licitatii.
19. In anul 1972, au mai aderat la structurile comunitatilor:
a) Anglia, Elvetia si Austria;
b) Marea Britanie, Irlanda si Danemarca;
c) Marea Britanie, Norvegia si Danemarca.
20. Odata cu aderararea altor trei state la Comunitati in 1972, s-a mai hotarat:
a) transformarea Comunitatii Europene in Uniune Europeana;
b) transformarea Comunitatii Europene in Consiliul European;
c) transformarea Comunitatii Europene in Parlamentul European.
21. In 1992, a fost semnat Tratatul de la Maastricht care avea ca obiectiv:
a) crearea Comunitatilor Produselor Agroalimentare;
b) crearea Uniunii Europene;
c) crearea Comitetului Economic si Social ECOSOC.
22. In 1993, termenul de Comunitate Economica Europeana, a fost inlocuit cu:
a) Comitetului Economic si Social ECOSOC;
b) Comunitatea Europeana;
c) Consiliul Europei.
23. Temeiul juridic de realizare a ceea ce se numeste Uniunea Europeana a fost creat prin :
a) Tratatul de la Nisa;
b) Tratatul de la Amsterdam;
c) Tratatul de la Maastricht.
24. Uniunea Europeana este conceputa pe o structura avand:
a) trei piloni de baza;
b) trei puncte intr-un tratat;
c) elementele dreptului international.
25. Odata cu aderarea la structurile Uniunii Europene, granitele interne ale statelor membre :
a) dispar definitiv;
b) pot fi trecute de persoanele statelor respective fara control vamal;
c) isi intensifica controlul asupra produselor de consum.
26. Actul Unic European, semnat in anul 1986, a avut ca efect crearea incepand cu 1995 a .
a) monedei unice europene;
b) celei mai mari piete unificate din lume;
c) posibilitatilor aderarii de noi state din estul Europei .
27. Teritoriul Uniunii Europene este delimitat de :
a) granitele continentului Europa;
b) aria de circulatie a monedei Euro;
c) coincide cu teritoriile statelor membre.
28. Primul pilon structural al Uniunii Europene este format din:
a) tarile care au semnat actele Tratatelor constitutive;
b) toate tratatele de cooperare pentru lupta antiterorista;
c) cele trei tratate constitutive.
29. Al doilea pilon structural, al Uniunii Europene este format din:
a) politica industriala si agrara;
b) politica externa si de securitate comuna;
c) politica din domeniul energiei atomice.
30. Al treilea pilon structural al Uniunii Europene, este format din:
a) cooperarea politiei si cea judiciara;
b) politica externa si de securitate comuna;
c) cele trei tratate constitutive.
31. In ceea ce priveste persoana juridica a Uniunii Europene, aceasta a fost stabilita prin:
a) Tratatul de la Maastricht;
b) Tratatul de la Amsterdam;
c) proiectul pentru o Constitutie Europeana.
32. Cetatenia europeana in raport cu cetatenia nationala are capacitatea sa fie:
a) superioara si prioritara;
b) sa o inlocuiasca;
c) sa fie complementara acesteia.
33. Simbolul tuturor institutiilor Uniunii Europene este:
a) drapelul Uniunii Europene;
b) sigla tuturor statelor membre;
c) moneda Uniunii Europene.
34. Deviza Uniunii Europene este :
a) mai sus mai puternic mai repede;
b) unitate in diversitate;
c) impreuna vom fi mai puternici.
35. Dreptul Uniunii Europene este calificat ca fiind :
a) o specie suigeneris a dreptului in general;
b) o ramura de drept international;
c) un summum de drepturi ale statelor membre.
36. Izvoarele primare (principale) ale dreptului comunitar sunt :
a) tratatele constitutive si cele care le-au modificat;
b) tratatele bilaterale dintre statele membre;
c) tratatele UE cu alte tari terte.
37. Dreptul Uniunii Europene mai este cunoscut in limbajul curent sub denumirea de :
a) drepturile si libertatile fundamentale;
b) acquis-ul comunitar;
c) drepturile fundamentale ale omului.
38. Statele care doresc sa adere la structurile Uniunii Europene, trebuie sa indeplineasca prevederile cuprinse in :
a) tratatele constitutive;
b) tratatul de la Roma;
c) acquis-ul comunitar.
39. Din clasificarea izvoarele de drept comunitar rezulta ca acestea au la baza :
a) izvoare primare de drept comunitar;
b) izvoare colaterale de drept comunitar;
c) izvoare adiacente ale dreptului comunitar.
40. Din clasificarea izvoarele de drept comunitar rezulta ca acestea au la baza
a) izvoare cutumiare de drept comunitar;
b) izvoare constitutionale de drept comunitar;
c) izvoare derivate de drept comunitar.
41.Regulamentul este un izvor de drept:
a) primar (principal);
b) derivat;
c) complementar.
42. Regulamentul ca izvor de drept, are caracter:
a) obligatoriu pentru toate statele membre;
b) se adreseaza numai anumitor state;
c) este lasat la aprecierea Curtii Europene de Justitie.
43. Prin regulament, autoritatea comunitara dispune de o putere normativa:
a) partiala;
b) completa;
c) limitata.
44. Izvoarele derivate de drept comunitar sunt:
a) luarile de pozitie din sesiunile Parlamentului European
b) declaratiile si tartatele interstatale
c) regulamentul, directiva, decizia, recomandarile
45. Regula este ca o directiva sa se adreseze.
a) tuturor statelor membre;
b) numai anumitor state membre;
c) acelora care o accepta.
46. O directiva are capacitatea de a asigura:
a) implementarea directiilor stabilite in consens;
b) directionarea normelor de drept comunitar;
c) armonizarea colaborarii dintre sistemul juridic comunitar si cel national.
47. Decizia este un act obligatoriu pentru:
a) toate statele membre;
b) statele destinatare;
c) statele care o accepta.
48. Recomandarile si avizele au rolul :
a) de a stabili prioritatea adoptarii legilor;
b) de a interzice adoptarea unor legi neconstitutionale;
c) de a orienta comportamentul si legislatia statelor.
49. Conventiile comunitare au rolul de a interveni pentru:
a) inlocuirea tratatelor constitutive;
b) a completa tratatele deja existente;
c) a desfinta un tratat deja existent .
50. Dintre izvoarele de drept comunitar nescrise, cel mai important loc il ocupa:
a) declaratiile sefilor statelor membre in Parlamentul European;
b) obiectiile prim-ministrilor la summit-urile europene;
c) jurisprudenta Curtii de Justitie Europene.
51. Interpretarea si aprecierea normelor de drept comunitar, poate fi facuta de :
a) Curtea Suprema de Casatie si Justitie din fiecare stat membru
b) Curtea de Justitie Europeana
c) Curtea Penala Internatinala
52. Conceptul dualist de interpretare a modului de influentare a normelor dreptului international asupra dreptului intern, presupune:
a) inlocuirea normelor de drept intern cu normele de drept international;
b) preluarea normei de drept international si elaborarea unei norme de drept intern;
c) ignorarea normei de drept international.
53. Conform conceptului monist de interpretare a influentelor normelor de drept international asupra normelor de drept intern, aceasta presupune:
a) aplicarea prioritara a normelor de drept international fara nici o transformare
b) ignorarea normei de drept international
c) aplicarea normelor de drept international dupa o prealabila modificare
54. Aplicarea normelor de drept comunitar se face potrivit principiului :
a) dualist;
b) monist;
c) este la latitudinea fiecarui stat membru.
55. Pentru a putea fi aplicate in ordinea de drept a statelor membre, normele de drept comunitar, trebuie:
a) sa fie modificate potrivit conceptiilor de drept din tara respectiva;
b) sa fie acceptate de specialistii in drept din statul respectiv;
c) se aplica asa cum sunt fara nici o modificare.
56. Din punct de vedere al obligativitatii,normele de drept comunitar au fata de instantele judiciare nationale:
a) caracter de obligativitate in aplicare;
b) este la latitudinea instantei daca la aplica sau nu;
c) nu fac obiectul de activitate al instantelor judiciare nationale.
57. In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei, ca urmare a aderarii la U.E., prevederile comunitare au fata de prevederile normelor legale interne:
a) caracter de complementaritate;
b) nu au nici o valoare jurisdictionala;
c) caracter de obligativitate.
58. Caracteristicile normelor de drept comunitar sunt.
a) au aplicabilitate imediata, directa si prioritara;
b) au caracter de inspiratie pentr normele de drept intern;
c) se aplica dupa supunerea dezbaterii publice.
59. Pentru a putea fi aplicate intr-un stat, normele de drept comunitar, trebuie sa:
a) nu au nevoie de nici un alt act, acord sau tratat;
b) sa fie supuse unui referendum national;
c) sa fie aprobate printr-o Ordonanta de Urgenta a Guvernului.
60. Pentru a putea fi aplicate intr-un stat, normele de drept comunitar, trebuie sa:
a) fie supuse discutiilor comisiilor juridice din parlamentul fiecarei tari;
b) fie complete si perfecte din punct de vedere juridic;
c) se aplica oricum ar fi, chiar daca au mici vicii.
61. Aspectele contradictorii ce pot apare intre dreptul comunitar si dreptul national, va fi solutionat de catre:
a) Parlamentul European;
b) Curtea de Justitie Europeana;
c) Consiliul European.
62. In raportul dintre dreptul comunitar si cel national, se va avea in vedere:
a) armonizarea legislatiei interne in raport cu dreptul comunitar;
b) se aplica normele care sunt mai favorabile;
c) se armonizeaza dreptul comunitar in raport de dreptul national.
63. Internationalizarea respectarii drepturilor omului reprezinta.
a) un pretext politic democratic;
b) garantia pacii;
c) asigurarea unor conditii de munca corecte.
64. Conventia europeana asupra drepturilor omului asigura:
a) apararea cetateanului in fata propriului stat;
b) libertatea de miscare a cetateanului in spatiul european;
c) libertatea de exprimare a cetateanului.
65. Conventia europeana asupra drepturilor omului, obliga statele semnatare :
a) sa puna dreptul intern in acord cu prevederile sale;
b) sa asigure libertatea cetatenilor de a se exprima;
c) sa aplice dreptul lor intern.
66. Carta fundamentala a Uniunii Europene, se refera la:
a) apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
b) respectarea principiului de neagresiune intre state;
c) respectarea suveranitatii statelor membre ale UE.
67. Respectarea demnitatii omului presupune printre altele:
a) respectarea dreptului de a alege si a fi ales;
b) respectarea dreptului la libera circulatie a omului;
c) respectarea dreptului la viata si integritate a persoanei.
68. Potrivit Cartei fundamentale a UE, libertatile persoanei se refera la:
a) posibilitatea clonarii fiintei umane;
b) respectarea vietii private si protectia datelor personale;
c) accesul in Parlamentul European.
69. Potrivit Cartei fundamentale a UE, libertatile persoanei se refera la:
|
a) posibilitatea de a se adresa cu petitii organelor abilitate
b) posibilitatea traficului de prsoane
c) asigurarea libertatii si securitatii persoanei, cu unele exceptii
70. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) egalitatea de sanse intre femei si barbati;
b) drepturile copilului;
c) dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie.
71. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) drepturile persoanelor in varsta;
b) drepturile persoanelor cu handicap;
c) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie.
72. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) dreptul la integritatea persoanei;
b) dreptul la educatie si formare profesionala;
c) dreptul la viata al persoanei.
73. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) libertatea de circulatie in statele membre;
b) libertatea profesionala si dreptul la munca;
c) prezumtia de nevinovatie intr-un caz penal.
74. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) viata de familie si viata profesionala;
b) libertatea de circulatie in statele membre;
c) libertatea de a desfasura o activitate comerciala.
75. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) libertatea de circulatie intre statele membre;
b) libertatea de intrunire si asociere;
c) interzicerea muncii copiilor.
76. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) dreptul de a nu fi judecat sau condamnt de doua ori pentru aceiasi fapta;
b) dreptul la proprietate;
c) dreptul la viata.
77. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) dreptul la azil;
b) drepturile persoanelor in varsta;
c) dreptul de acces la serviciile de plasament.
78. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la libertati, se refera la:
a) dreptul de protectie in caz de evacuare, expulzare sau extradare;
b) dreptul persoanelor cu handicap;
c) dreptul de acces la serviciile de plasament.
79. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la egalitate, se refera la:
a) libertatea de exprimare si informare;
b) nediscriminare;
c) securitatea sociala si asistenta sociala.
80. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la egalitate, se refera la
a) diversitatea culturala, religioasa si lingvistica;
b) libertatatea de circulatie inre statele membre;
c) dreptul la casatorie.
81. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la egalitate, se refera la
a) integrarea in Uniunea Europeana;
b) integrarea persoanelor cu handicap;
c) integrarea in credinta crestina.
82. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la egalitate, se refera la
a) egalitatea intre femei si barbati;
b) conditii de munca corecte si echitabile;
c) egalitatea economica intre statele membre.
83. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la egalitate, se refera la
a) dreptul la libera circulatie a persoanelor;
b) dreptul de resedinta in orice stat membru;
c) drepturile persoanelor in varsta la o viata demna.
84. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) dreptul la prprietate;
b) dreptul la serviciile de plasament;
c) dreptul de resedinta in orice stat.
85. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) viata de familie si viata profesionala;
b) egalitatea intre femei si barbati;
c) dreptul la azil.
86. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) drepturile persoanelor in varsta la o viata demna;
b) libertatea de exprimare si informare;
c) securitatea sociala si asistenta sociala.
87. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) protectie in caz de evacuare, expulzare sau extradare;
b) protectie impotriva discriminarii;
c) protectie in cazul concedierii nejustificate.
88. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) dreptul la azil;
b) dreptul la casatorie;
c) dreptul de negociere si de actiune colectiva.
89. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) dreptul muncitorilor la informare si consultare in cadrul intreprinderii;
b) drepturile persoanelor in varsta la o viata demna;
c) dreptul la resedinta in orice stat membru.
90. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) protectia consumatorilor;
b) protectia impotriva torturii sau tratamentelor inumane ;
c) protejarea persoanelor in varsta.
91. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) ocrotirea sanatatii persoanei;
b) ocrotirea dreptului de proprietate;
c) ocrotirea libertatii de gandire.
92. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la solidaritate, se refera la
a) protectia impotriva abuzurilor;
b) protectia impotriva tratatmentelor inumane sau degradante;
c) protectia mediului inconjurator.
93. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la justitie, se refera la
a) dreptul la un proces echitabil si o cale de atac;
b) drepturile copilului discriminat;
c) dreptul de a cere azil.
94. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la justitie, se refera la
a) accesul la serviciile economice de interes general;
b) prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare;
c) conditii de munca corecte si echitabile.
95. Carta fundamentala a Uniunii Europene, in capitolul referitor la justitie, se refera la
a) dreptul muncitorilor la informare si consultare in cadrul intreprinderii;
b) dreptul de negociere si de actiune colectiva;
c) dreptul de a nu fi judecat si condamant de doua ori pentru aceiasi fapta.
96. Cetatenia europeana a fost stabilita prin Tratatul :
a) asupra Uniunii Europene;
b) asupra Carbunelei si Otelului;
c) privind Energia Atomica.
97. Poate fi cetatean al Uniunii Europene:
a) orice cetatean ce locuieste intr-un stat european;
b) orice cetatean al unui stat membru al UE;
c) orice cetatean apatrid.
98. Cetatenia europeana statuand drepturi si obligatii, vizeaza:
a) acordarea de facisitati si privilegii;
b) acordarea dreptului de libera practica;
c) consolidarea imaginii si identitatii UE.
99. Cetatenia europeana statuand drepturi si obligatii, vizeaza:
a) pierderea cetateniei nationale;
b) mentinerea cetateniei nationale;
c) castigarea calitatii de apatrid.
100. Uniunea Europeana, vizeaza persoana in preocuparile sale ca fiind:
a) un accesoriu neimportant al vietii Uniunii;
b) in centrul preocuparilor si actiunilor sale;
c) nu prevede nimic referitor la persoane.
101. Persoanele cu cetatenie europeana au dreptul:
a) de a alege si a fi ales in Parlamentul european;
b) nu au drepturi electorale;
c) la cetatenie americana.
102. In criteriile de aderare se cere unui sat candidat sa asigure:
a) sa aiba relatii bune cu SUA;
b) sa aiba institutii care sa garanteze democratia, statul de drept, drepturile omului;
c) sa isi imbunatateasca relatiile cu Franta.
103. In criteriile de aderare se cere unui sat candidat sa asigure:
a) nu se fac specificari in mod expres;
b) separatiunea pe criterii etnice;
c) capacitatea de a asigura implementarea acquis-ului comunitar.
104. In criteriile de aderare se cere unui sat candidat sa asigure:
a) lichidarea stocurilor dinaintea aderarii;
b) existenta unei economii de piata functionala;
c) desfiintarea economiei nationale.
105. Parteneriatele incheiate cu statele candidate la aderare au in vedere:
a) indeplinirea obiectivelor stabilite la Copenhaga si Madrid;
b) indeplinirea obiectivelor stabilite in CECO;
c) nu prevad sarcini sau obiective deosebite.
106. Termenele stabilite pentru indeplinirea obiectivelor pentru statele candidate sunt:
a) termene de lunga durata;
b) termene scurte sau medii;
c) nu este stabilit nici un termen.
107. Fondurile PHARE au avut ca destinatie initiala urmatoarele state:
a) Portugalia si Olanda;
b) Polonia si Grecia;
c) Polonia si Ungaria.
108. Fondurile PHARE au avut ca obiectiv:
a) asigurarea securitatii frontierelor;
b) restructurarea economiilor si crearea infrastructurii in vederea aderarii;
c) sustinerea campaniilor electorale.
109. Fondurile ISPA au fost destinate a fi folosite pentru:
a) dezvoltarea infrastructurii pentru transporturi si protectie a mediului;
b) dezvolzarea bazelor sportive;
c) pregatirea impotriva agresiunii teroriste.
110. Fondurile SAPARD au avut ca destinatie:
a) dezvolzarea bazelor sportive;
b) asigurarea securitatii frontierelor;
c) dezvoltarea agriculturii si a satelor si comunelor.
111. Scopurile care se au in vedere la negocierile in vederea aderarii sunt legate de :
a) acceptarea si respectarea acqis-ului comunitar;
b) nu sunt niste scopuri prestabilite;
c) asigurarea independentei energetice nationale.
112. Aderarea la structurile UE se poate face:
a) imediat fara nici o cerinta majora;
b) dupa respectarea unor proceduri stabilite;
c) printr-o simpla cerere oficiala.
113. La terminarea negocierilor de aderare, se intocmeste:
a) un tratat de aderare;
b) un pact de neagresiune;
c) un protocol de buna vecinatate.
114. La ce data a primit Adunarea parlamentara numele de "Parlament european"?
a) 30 mai 1963;
b) 20 noiembie 1962;
c) 30 martie 1962;
d) 15 ianuarie 1964.
115. Conform art. 189 CE, Parlamentul este alcatuit din:
a) reprezentantii populatiei Uniunii;
b) reprezentantii populatiei din statele reunite in cadrul Comunitatii;
c) ministrii de externe ai statelor membre ale Uniunii;
d) cate un senator si cate un deputat din fiecare stat membru al Uniunii.
116. Membrii Parlamentului european sunt:
a) alesi prin vot universal direct;
b) alesi prin vot secret;
c) numiti de catre sefii de state sau de guverne din tarile membre ale Uniunii europene.
117. Mandatul unui membru al Parlamentului european este de:
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
d) 6 ani;
e) membrii parlamentului sunt alesi in fiecare an.
118. Calitatea de membru al Parlamentului ueropean este incompatibila cu:
A) calitatea de judecator;
B) calitatea de membru al unui guvern, al Comisiei europene sau al Curtii de conturi;
C) calitatea de avocat general pe langa Curtea de justitie;
D) calitatea de functionar al Comunitatii;
E) calitatea de membru al unui parlament national.
Sunt corecte variantele:
a) A+B+E;
b) A+C;
c) B+C+E;
d) A+B+C+D+E;
e) B+D.
119. In ceea ce priveste sesiunea de sedinte a Parlamentului european, Tratatul de la Maastricht prevede ca acesta:
a) se reuneste se trei ori pe an (trimestrial);
b) se reuneste de doua ori pe an (semestrial);
c) se reuneste numai in sesiune extraordinara si numai la cererea Consiliului european sau a Comisiei;
d) se reuneste in sesiune anuala si in sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor sai, a Consiliului european sau a Comisiei.
120. Pentru ca sedintele Parlamentului european sa se poata desfasura, este nevoie sa fie prezenti:
a) o treime din membrii Parlamentului;
b) jumatate din membrii Parlametului;
c) jumatate plus unu din membrii Parlametului;
d) toti membrii Parlamentului.
121. Cum statueaza, in general, Parlamentul, conform dispozitiilor art. 198 CE?
a) in unanimitate;
b) cu majoritarea relativa a voturilor exprimate;
c) cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate;
d) Parlamentul nu are capacitatea de a statua.
122. Consiliul Europei este format din:
a) presedintii statelor membre ale Uniunii europene;
b) cate un reprezentant la nivel ministerial din fiecare stat membru al Uniunii, abilitat sa reprezinte guvernul statului respectiv;
c) cate un reprezentant la nivel ministerial din fiecare stat european, abilitat sa reprezinte guvernul statului respectiv;
d) consilieri ai prim-ministrilor din statele membre ale Uniunii europene.
123. Care sunt organele de pregatire a deliberarilor Consiliului?
A) Adunarea generala;
B) Comitetul reprezentantilor permanenti (COREPER);
C) Secretariatul general;
D) Banca Centala Europeana (BCE) si Sistemul european de banci centale (SEBC);
E) comitete institutionalizate cum sunt: Comitetul economic si monetar, Comitetul special agricol etc.
Sunt corecte variantele:
a) A+B;
b) B+C+D;
c) A+D+E;
d) B+D+E;
e) B+C+E.
124. In care dintre urmatoarele domenii deciziile trebuie luate de Consilui obligatoriu in unanimitate?
A) securitate sociala;
B) armonizarea fiscalitatii indirecte;
C) vize, azil, imigrare;
D) politica agricola;
a) B+D;
b) A+B+D;
c) A+B+C;
d) B+C.
125.
De cate voturi dispun
a) 39;
b) 29;
c) 27;
d) 20.
125. Ce criterii trebuie sa indeplineasca un proiect de document pentru a fi aprobat de Consiliul european?
A) sa primeasca acordul a minim 55% din membrii Consiliului;
B) sa primeasca acordul a jumatate din numarul membrilor Consiluilui;
C) statele implicate sa fie cel putin in numar de 15;
D) statele care aproba proiectul sa reprezinte minim 65% din populatia Uniunii.
a) A;
b) A+C;
c) C+D;
d) A+C+D.
126. De cate ori pe an se reuneste Consiliul european, conform dispozitiilor art. 4 TUE?
a) de cel putin doua ori pe an;
b) de cel mult doua ori pe an;
c) o data pe an;
d) Consiliul european nu se reuneste decat in situatii exceptionale.
127. Ce vocatie are Consiliului european?
a) de edictare si aplicare a normelor comunitare;
b) de analizare a activitatii institutiilor comunitare;
c) de cadru de elaborare a politicilor de colaborare si de impulsionare a actiunii comunitare;
d) de sanctionare a statelor care nu-si indeplinesc obligatiile asumate.
128. Carei institutii trebuie sa-i prezinte Consiliul european un raport anual privind progresele realizate de Uniune?
a) Comisiei europene;
b) Parlamentului european;
c) Curtii europene a drepturilor omului;
d) Curtii de justitie a Comunitatii europene.
129. Mandatul presedintelui Consiliului european este de:
a) patru ani;
b) trei ani;
c) trei ani si jumatate;
d) doi ani;
e) doi ani si jumatate.
130. Cati membri numara, in prezent, Comisia europeana?
a) 15;
b) 17;
c) 20;
d) 25.
131. In prezent, Comisia europeana este alcatuita din:
a) cate doi reprezentanti din fiecare stat membru al Uniunii europene;
b) cate doi reprezentanti din
c) cate un reprezentant din fiecare stat membru;
132. Mandatul unui membru al Comisiei europene este de:
a) 5 ani;
b) 4 ani;
c) 3 ani;
d) 2 ani si jumatate.
133. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A) comisarii europeni accepta instructiuni de la guvernele statelor membre in executarea sarcinilor lor;
B) comisarii europeni nu pot sa exercite, in timpul mandatului lor, nicio alta activitate profesionala remunerata sau nu;
C) cat timp fac parte din Comisia europeana, comisarii nu pot exercita niciun mandat electiv european sau national
D) comisarii europeni nu depun juramant in momentul luarii in primire a postului.
a) C+D;
b) A+B;
c) B+C+D;
d) B+C;
e) A+B+D.
134. Ce functie isi asuma Comisia?
a) de elaborare a regulamentului de functionare a Parlamentului european;
b) de administrare si participare la luarea deciziilor;
c) de aplicare a legii pe teritoriul Uniunii europene;
d) de asigurare a coeziunii intre institutiile comunitare.
135. Care este frecventa reuniunilor Comisiei"
a) anuala;
b) bianuala;
c) lunara;
d) saptamanala.
136 .Cum sunt luate deciziile in cadrul Comisiei europene?
a) cu majoritatea membrilor ce o compun;
b) cu majoritatea voturilor exprimate;
c) in unanimitate;
d) cu doua treimi din voturile exprimate.
137 .Care sunt organele permanente de uniune monetara create prin Tratatul de la Maastricht?
a) Institutul monetar european si Banca centrala europeana;
b) Institutul monetar europen si Fondul monetar de investitii;
c) Sistemul european de banci centrale si Banca centrala europeana;
d) Sistemul european de banci centrale si Institutul nonetar european;
e) Institutul monetar european, Sistemul european de banci centrale si Banca Centrala europeana.
138 .Sistemul european de banci centrale este compus din:
a) toate bancile statelor membre ale Uniunii europene;
b) Banca centrala europeana si bancile centrale ale statelor care participa la Uniunea economica si monetara;
c) numai din bancile centrale ale statelor care participa la uniunea economica si monetara.
139. Care este organul de conducere al Bancii centrale europene?
a) Consiliul guvernatorilor;
b) Consiliul general al BCE;
c) Organul director.
140. Care este organul de administrare al Bancii centrale europene?
a) Consiliul guvernatorilor;
b) Consiliul general al BCE;
c) Organul director.
141. Mandatul membrilor Organului director al Bancii centrale europene este de:
a) 6 ani;
b) 8 ani;
c) 4 ani;
d) 3 ani.
142. De cate ori pe an se reuneste Consiliul guvernatorilor, organ al Bamcii centrale europene?
a) o singura data;
b) de cel putin patru ori;
c) de cel putin trei ori;
d) de cel putin zece ori.
143. Organul director al Bancii centrale europene este format din:
a) presedinte si vice-presedinte;
b) presedinte, vice-presedinte si sase membri numiti de comun acord de catre guvernatorii statelor membre care participa la Uniunea economica si monetara;
c) presedinte, vice-presedinte si patru membri numiti de comun acord de catre guvernatorii statelor membre care participa la Uniunea economica si monetara;
d) presedinte, vice-presedinte si cate un reprezentant din fiecare stat membru al Uniunii europene.
144. Consiliul general al BCE este compus din:
a) presedintele si vicepresedintele Organului director al BCE si din guvernatorii tuturor bancilor centrale ale statelor membre;
b) guvernatorii tuturor bancilor centrale ale statelor membre;
c) sefii de state si de guverne din statele membre si guvernatorii tuturor bancilor centrale ale statelor membre.
145. Numarul membrilor Comitetului regiunilor este stabilit, prin Tratatul de la Nisa, la:
a) 300;
b) 350;
c) 320;
d) 410.
146. Curtea de conturi a fost creata prin Tratatul din :
a) 25 aprilie 1783;
b) 18 iulie 1965;
c) 22 iulie 1975;
d) 15 septembrie 1996.
147. Desemnare membrilor Curtii de conturi se realizeaza de:
a) Consiliu, care statueaza in unanimitate, dupa consultarea Parlamentului;
b) Comisie, care statueaza in unanimitate dupa consultarea Parlamentului;
c) Consiliu, dupa consultarea Comisiei si a Parlamentului.
148. Mandatul membrilor Curtii de conturi este de:
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
d) 6 ani.
149. Curtea de conturi este insarcinata cu:
A) judecarea regularitatii conturilor;
B) examinarea regularitatii conturilor;
C) controlul modului de executare al bugetului;
D) edictarea normelor juridice in domeniul financiar;
E) aplicarea legislatiei in domeniul financiar-bancar.
a) A+D+E;
b) B+C;
c) B+C+E;
d) nici una dintre variante nu este corecta.
150. Care sunt modalitatile de interventie ale Parlamentului in procesul normativ de decizie?
a) consultare si cooperare;
b) cooperare si codecizie;
c) consultare, codecizie si aviz conform;
d) consultare, cooperare si codecizie;
e) consultare, cooperare, codecizie si aviz conform.
151. In ce domenii consultarea Parlamentului de catre Consiliu este facultativa in procesul de decizie?
a) masuri referitoare la miscarile de capital spre dau dinspre terte tari, politica comerciala comuna, functionarea SEBC, punerea in aplicare de catre partenerii sociali a acordurilor stabilite la nivel comunitar;
b) politica agricola comuna, concurenta, ajutorul de stat, armonizarea legislatiei fiscale;
c) consultarea Parlamentului de catre Consiliu este intotdeauna obligatorie.
152. In ce domenii consultarea Parlamentului de catre Consiliu este obligatorie in procesul de decizie?
a) consultarea Parlamentului de catre Consiliu este doar facultativa;
b) politica agricola comuna, concurenta, ajutorul de stat, armonizarea legislatiei fiscale;
c) masuri referitoare la miscarile de capital spre dau dinspre terte tari, politica comerciala comuna, functionarea SEBC, punerea in aplicare de catre partenerii sociali a acordurilor stabilite la nivel comunitar.
153. Care dintre institutiile Uniunii europene detine, in principal, puterea executiva?
a) Parlamentul european;
b) Comisia europeana;
c) Consiliul european;
d) Banca centala europeana.
154. Care dintre institutiile Uniunii europene exercita, in principal, functia normativa generala?
a) Comisia impreuna cu Consiliul;
b) Comisia in colaborare cu Parlamentul;
c) Parlamentul;
d) Consiliul, fie singur, fie in colaborare cu Parlamentul.
155. Bugetul Comunitatii este finantat prin:
A) prelevari din importul de produse agricole;
B) drepturile vamale comune;
C) un procent din TVA varsat de fiecare stat membru al Uniunii europene;
D) PNB-ul statelor membre ale Uniunii europene.
a) A+B;
b) A+B+C+D;
c) B+C+D;
d) C+D.
156. Bugetul Comunitatilor europene curpinde:
a) cheltuielile obligatorii, cheltuielile non-obligatorii si incasarile celor trei Comunitati;
b) incasarile celor trei Comunitati;
c) cheltuielile obligatorii si incasarile celor trei Comunitati.
157. Nu fac parte din bugetul Comunitatilor europene:
a) incasarile si cheltuielile Fondului european de dezvoltare;
b) operatiunile de luare de imprumut;
c) operatiunile de acordare de imprumut;
d) incasarile si cheltuielile Fondului europea de dezvoltare, operatiunile de luare si acordare de imprumut.
158. Care dintre institutiile comunitare are atributia de a executa bugetul?
a) Parlamentul european;
b) Comisia europeana;
c) Consiliul european.
159. Cand a fost creat Oficiul european de lupta impotriva fraudelor (OLAF)?
a) 15 ianuarie 1990;
b) 23 martie 1994;
c) 25 mai 1999;
d) 10 iunie 1997.
160. Pentru ce categorii de acorduri din domeniul politicii externe se impune avizul conform?
A) acordurile de asociere;
B) acordurile care creeaza un cadru institutional specific pentru organizarea procedurilor de cooperare;
C) acordurile comerciale;
D) acordurile care implica modificarea unui act adoptat dupa procedura de codecizie.
a) A+B+C+D;
b) A+B+C;
c) A+B+D;
d) B+C+D.
161. In politica externa comunitara, ce institutie ia decizia de a incheia un acord?
a) Consiliul;
b) Comisia;
c) Parlamentul;
d) Ministerele de externe ale statelor membre.
162. In ce domeniu al politicii externe Consiliul decide in unanimitate?
a) in domeniul financiar;
b) in ceea ce priveste acordurile de asociere;
c) in domeniul agrar.
163. Ce fel de acorduri are competenta sa incheie Comisia europeana?
a) acorduri administrative;
b) acorduri comerciale;
c) acordri de cooperare economica.
164. Cine exercita controlul politic in cadrul Uniunii europene?
a) Comisia ;
b) Consiliul;
c) Parlamentul.
165. Cine beneficiaza de dreptul de a depune petitie?
a) numai cetatenii Uniunii europene;
b) orice prsoana fizica sau juridica rezidenta sau domiciliata pe teritoriul Uniunii europene;
c) Consiliul si Comisia.
166. De cine este numit Mediatorul?
a) de Comisie;
b) de Consiliu;
c) de Parlament.
167. Impotiva carei institutii europene este indreptat controlul cu sanctiune?
a) impotriva Comisiei;
b) impotriva Curtii de conturi;
c) importiva Parlamentului;
d) importiva Consiliului.
168. Motiunea de cenzura a Parlamentului impotriva Comisiei trebuie sa fie votata cu :
a) majoritatea simpla a voturilor exprimata;
b) doua treimi din voturile exprimate;
c) in unanimitate.
169. Care este intervalul dintre depunerea motiunii de cenzura si votare ei, prevazut de regulamentul interior al Parlamentului?
a) 72 de ore;
b) 48 de ore;
c) 36 de ore.
170.
Cine este desemnat de catre Tratatul de la
a) presedintele Comisiei europene;
b) secretarul general al Consiliului european;
c) presedintele Consiliului european.
171. Pe ce principiu de bazeaza politica externa si de securitate comuna?
a) pe principiul securitatii;
b) pe principiul libertatii;
c) pe principiul cooperarii.
172. Cine ia deciziile in materie de politica externa si de securitate comuna?
a) Consiliul european;
b) Parlamentul european;
c) Comisia europeana.
173. Actele privind politica externa si de securitate comuna sunt adoptate, in general, de catre Consiliu:
a) cu majoritate calificata;
b) in unanimitate;
c) cu majoritatea simpla a voturilor exprimate.
174. Prin ce tratat a fost creata Banca europeana de investitii?
a) prin Tratatul de la Roma;
b) prin Tratatul de la Amstardam;
c) prin Tratatul de la Nisa.
175. Unde isi are sediul Curtea de justitie a Comunitatii europene?
a) la
b) la
c) la Haga.
176. Cati judecatori numara, in prezent, Curtea de justitie?
a) 25;
b) 15;
c) 10;
d) 7.
177. Cat timp dureaza mandatul presedintelui Curtii de justitie?
a) 2 ani;
b) 4 ani;
c) 3 ani;
d) 5 ani.
178. Prin ce este asigurata independenta judecatorilor Curtii de justitie?
A) prin imunitatea de jurisdictie pentru actele realizate in timpul exercitiului functiunii;
B) printr-un regim disciplinar particular;
C) o incompatibilitate absoluta cu orice alta functie politica sau administrativa.
a) A+C;
b) A+B+C;
c) A;
d) C.
179. Care este numarul avocatilor Curtii de justitie?
a) 8 avocati;
b) 15 avocati;
c) 25 de avocati.
180. Cat dureaza mandatul Grefierului Curtii de justitie?
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 6 ani.
181. Ce functii indeplineste Curtea de justitie?
a) o functie consultativa si una executiva;
b) o functie consultativa si una contencioasa;
c) o functie contencioasa si una de cooperare judecatoreasca.
182. Cine poate consulta Curtea de justitie in legatura cu legalitatea unui acord extern?
a) Consiliul si Comisia;
b) Parlamentul si Comisia;
c) Consiliul, Comisia sau un stat membru al Uniunii europene.
183. La ce data a intrat in functiune Tribunalul primei instante?
a) 1 septembrie 1989;
b) 1 aprilie 1989;
c) 24 mai 1992.
184. Tribunalul primei instante are in componenta sa:
a) numai avocati generali;
b) numai judecatori;
c) judecatori si avocati generali.
185. In cazul recusrsului pentru neindeplinirea indatoririlor, sarcina probei cade in sarcina:
a) Comisiei sau a statului reclamant;
b) Consiliului sau a statului reclamant;
c) Parlamentului sau a statului reclamant.
186. Ce efect are constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre Curtea de justitie?
a) efect executoriu;
b) efect sanctionator;
c) efect declarativ.
187. Ce acte pot face obiectul recursului in anulare?
a) toate actele Consiliului si ale Comisiei precum si cele ale Bancii centrale europene;
b) actele Consiliului si ale Comisiei cu exceptia recomandarilor sau avizelor, actele adoptate de Parlament impreuna cu Consiliul, actele Bancii centrale europene cu exceptia recomandarilor si avizelor, actele Parlamentului european destinate se produca efecte juridice fata de terti ;
c) recomandarile si avizele Consiliului si ale Comisiei, ale Bancii centrale europene si actele Parlamentului destinate sa produca efecte juridice feta de terti.
188. Cine poate introduce recursul in anulare?
a) Parlamentul si Comisia;
b) reclamantii privilegiati (Comisia, Comsiliul si statele membre ale Uniunii europene), persoanele fizice sau juridice si Parlamentul;
c) statele membre ale Uniunii europene si persoanele fizice si juridice;
d) reclamantii privilegiati (Comisia, Consiliul si statele membre ale Uniunii europene).
189. Care sunt cazurile pentru care se admite recursul in anularea unui act comunitar?
a) incompetenta, incalcarea formelor substantiale, incalcarea tratatului sau a oricaror reguli de drept relative la aplicarea acestuia, deturnarea puterii;
b) incompetenta, incalcarea formelor substantiale, incalcarea tratatului sau a oricaror reguli de drept relative la aplicarea acestuia;
c) incalcarea formelor substantiale, incalcarea tratatului sau a oricaror reguli de drept relative la aplicarea acestuia.
190. De la ce data retroactiveaza anularea unui act in dreptul comunitar?
a) de la data cand a fost pronuntata hotararea definitiva de anulare a actului;
b) de la data cand a fost introdus recursul in anulare;
c) de la data cand actul anulat a fost emis.
191. Declaratia de nulitate a unui act are, intre parti:
a) autoritate absoluta de lucru judecat;
b) autoritate relativa de lucru judecat;
c) nu are autoritate de lucru judecat.
192. Care este consecinta naturala a declaratiei de nulitate a unui act?
a) abrogarea actului;
b) actul contiunua sa produca efecte juridice;
c) actul devine nul relativ.
193. Recursul in repararea pagubelor produse persoanlor fizice sau juridice este de competenta:
a) Curtii europene a drepturilor omului;
b) Curtii de justitie;
c) Tribunalului primei instante.
194. De cine poate fi introdus recursul in despagubire?
a) de catre statele membre ale Uniunii europene si de orice persoana fizica sau juridica;
b) numai de Comisie sau de Consiliu;
c) de Comisie, Consiliu sau de statele membre ale Uniunii europene.
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
|
|||
Proiecte pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||