Drept administrativ - MULTIPLE CHOICE

Drept administrativ - MULTIPLE CHOICE

1.
Dreptul administrativ reprezinta:
A. acea ramura a dreptului public roman, formata dintr-un grup de norme juridice care, datorita particularitatilor pe care le reprezinta, formeaza o ramura distincta de drept, in cadrul sistemului dreptului;
B. acea ramura a stiintei juridice care cerceteaza normele juridice care formeaza ramura dreptului administrativ;
C. acea ramura a stiintei juridice, care cerceteaza administratia publica si abordeaza fenomenul administrativ prin prisma normelor de drept care reglementeaza organizarea si functionarea administratiei publice.
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

2.
Faptul administrativ:
A. este un fapt social, reprezentand o activitate realizata de un grup de oameni pentru a satisface nevoi si interese ale altor grupuri de oameni;
B. este o activitate care se realizeaza si poate exista numai in cadrul unei grupari sociale, fiind generat fie de diviziunea sociala a muncii, fie de evenimente aparute in viata colectivitatii;
C. este un fenomen administrativ
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

3.
Administratia publica:
A. se identifica cu administratia de stat;
B. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice;
C. este strans legata de puterea executiva si se confunda cu aceasta
a. B
b. A+C
c. B+C


ANS: A

4.
Ca activitate, administratia publica este formata din:
A. ansamblul activitatilor juridice si materiale aflate in responsabilitatea autoritatilor publice care au ca scop satisfacerea interesului general, prin organizarea executarii si executarea in concret a legii;
B. activitati executive cu caracter de dispozitie si activitati executive cu caracter de prestatie;
C. acele actiuni prin care se organizeaza executarea legii stabilindu-se conduita pe care trebuie sa o adopte persoanele fizice si persoanele juridice din cadrul unei comunitati, permitandu-le sau interzicandu-le acestora un anumit comportament social
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

5.
Activitatile executive cu caracter de prestatie se realizeaza:
A. prin acte administrative;
B. prin emiterea de autorizatii, avize, certificate, adeverinte, diplome, atestate, etc., precum si prin fapte materiale si operatiuni administrative, pe baza si in executarea legii.
C. de cele mai multe ori pe baza unor contracte negociate incheiate de autoritatile administrative si beneficiarii prestatiilor.
a. A
b. A+B
c. B+C


ANS: B

6.
Sunt principii ale administratiei publice:
A. principiul legalitatii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
B. principiul ierarhiei autoritatilor si actelor administrativ-fiscale;
C. principiul transparentei decizionale
a. A
b. B
c. C


ANS: C

7.
Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite intre:
A. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale;
B. Guvern si ministere, in cadrul unor raporturi de subordonare;
C. Guvern si autoritati ale administratiei publice, in cadrul unor raporturi de tutela administrativa
a. B+C
b. A+B
c. A+C


ANS: A

8.
Sunt principii ale administratiei publice:
A. principiul continuitatii;
B. principiul operativitatii;
C. principiul oportunitatii;
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

9.
Administratia publica este:
A. activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii;
B. activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii, care se realizeaza prin sistemul organelor administratiei publice si prin organe aflate in alte sisteme de organizare a puterii statului, precum si prin unele organizatii particulare;
C. activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii, prin activitati cu caracter dispozitiv si prestator, activitate care se realizeaza, in principal, prin sistemul organelor administratiei publice, dar, in subsidiar, si prin organe aflate in alte sisteme de organizare a puterii statului, precum si prin unele organizatii particulare care indeplinesc activitati de interes public si care, in aceste imprejurari, dobandesc calitatea de autoritati administrative.
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

10.
Administratia publica:
A. privita ca sistem, este organizata si functioneaza in cadrul unui macrosistem de organizare sociala a societatii globale;
B. este subordonata organizatoric si functional, in principal, puterii legiuitoare si, in subsidiar, puterii executive;
C. manifesta influenta asupra mediului social, prin actiuni cu caracter de dispozitie si prin actiuni cu caracter prestator de servicii
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

11.
Relatia dintre mediul social si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. mediul social manifesta influenta asupra sistemului administratiei publice, care este obligat sa se adapteze permanent la circumstantele in continua transformare din mediul social;
B. intre sistemul administratiei publice si sistemul social global se stabilesc raporturi sociale speciale, care produc o influentare reciproca a sistemului administratiei publice si a mediului social.
C. sociabilitatea sistemului administratiei publice este determinata de permeabilitatea sistemului fata de stimulii transmisi de mediul social
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

12.
Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. mediul politic constituie o dimensiune esentiala a administratiei publice;
B. administratia publica este subordonata, din punct de vedere organizatoric si functional, in principal, puterii legiuitoare si, subsecvent, puterii executive;
C. sistemul administratiei publice actioneaza pe baza si pentru executarea legilor adoptate de Parlament si in care sunt incorporate valorile politice
a. A+B
b. B+D
c. A+C


ANS: C

13.
Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. intre sistemul administratiei publice si partidele politice nu exista relatii speciale;
B. in statele cu sistem de guvernamant bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv;
C. in statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.
a. A
b. B
c. C


ANS: B

14.
Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. functiile de demnitate publica din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare;
B. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante.
C. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra in relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt gruparile sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritatilor nationale
a. A
b. B
c. C


ANS: A

15.
Relatia dintre mediul juridic si sistemul administratiei publice se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. sistemul administratiei publice este instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza dreptul si justitia;
B. toate actiunile care formeaza activitatea administratiei publice se intemeiaza pe lege, fiind expresia si instrumentul acesteia;
C. infiintarea, organizarea si functionarea structurilor din sistemul administratiei ministeriale se face doar in conformitate cu legea.
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

16.
Dreptul administrativ este:
A. o ramura distincta de drept;
B. o ramura a stiintei juridice care cerceteaza normele dreptului administrativ;
C. o ramura a stiintei juridice care cerceteaza normele de drept care se refera si la modalitatile de exercitare a competentei cu care au fost investite organele administratiei publice
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

17.
Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
A. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fata de stiinta administratiei;
B. stiinta administratiei se preocupa la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice;
C. intre dreptul administrativ si stiinta administratiei exista o relatie similara celei existente intre dreptul public si dreptul privat, intre administratia publica si administratia privata.
a. A
b. B
c. C


ANS: B

18.
Principiul fundamental al administratiei publice este:
A. principiul legalitatii;
B. principiul organizarii ierarhice;
C. principiul realizarii programului de Guvernare.
a. A
b. B
c. C


ANS: A

19.
Sunt norme juridice care formeaza ramura dreptului administrativ:
A. norme care reglementeaza statutul functionarilor publici, raspunderea autoritatilor administratiei publice, raspunderea administrativa a persoanei fizice si juridice sau contenciosul administrativ;
B. normele care reglementeaza relatiile sociale care se formeaza in cadrul exercitarii competentei organelor administratiei publice si formele de activitate a acestora: actul administrativ, contractul administrativ, operatiunile administrative si operatiunile materiale prin care se realizeaza executarea in concret a legii;
C. normele care reglementeaza relatiile sociale referitoare la infiintarea si organizarea structurilor care compun sistemul administratiei publice, raporturile dintre aceste structuri, functionarea lor etc
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

20.
Sunt izvoare directe si indirecte ale dreptului administrativ:
A. decretele prezidentiale;
B. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale;
C. doctrina si jurisprudenta
a. A+B
b. A+B+C
c. C


ANS: B

21.
Sunt izvoare ale dreptului administrativ:
A. hotararile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de catre autoritatile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii;
B. Constitutia;
C. contractele administrative
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

22.
Raporturile de drept administrativ sunt:
A. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii si se stabilesc numai in activitatea organelor administratiei publice;
B. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului administrativ, care se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii;
C. acele relatii sociale, supuse reglementarilor normelor dreptului, in general, si a dreptului administrativ, in special, care se formeaza in legatura cu organizarea executarii si executarea in concret a legii.
a. A
b. B
c. C


ANS: B

23.
Raporturile de drept administrativ se stabilesc:
A. numai in activitatea organelor administratiei publice;
B. in activitatea organelor administratiei publice si in domeniul de activitate al altor autoritati publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autoritatii judecatoresti ori in domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public.
C. numai in domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.
a. A
b. B
c. C


ANS: B

24.
Sunt elemente ale raporturilor de drept administrativ:
a) subiectele raportului;
b) obiectul raportului;
c) norma juridica
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

25.
Intotdeauna, unul dintre subiectele raportului de drept administrativ este:
A. fie un organ al administratiei publice;
B. fie un functionar public;
C. fie o persoana fizica sau juridica
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

26.
Competenta organelor administratiei publice:
A. are caracter permanent, legal si obligatoriu;
B. se exercita in mod continuu in perioada de functionare a organului administratiei publice caruia i-a fost conferita;
C. nu reprezinta o facultate, ci o obligatie a carei neindeplinire constituie temeiul tragerii la raspundere a organului administratiei publice.
a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

27.
Competenta generala a organelor administratiei publice este acea competenta:
A. care revine Guvernului;
B. care revine Parlamentului;
C. pe care o autoritate administrativa o are in toate domeniile de activitate ale administratiei publice.
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

28.
Competenta este de trei feluri:
A. competenta materiala, competenta teritoriala si competenta temporala;
B. rationae materiae, rationae loci si rationae temporis;
C. competenta materiala, competenta teritoriala si competenta speciala.
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

29.
Sunt raporturi de drept administrativ:
a) raporturile care se nasc in cadrul sistemului administratiei publice;
b) raporturile de subordonare ierarhica;
c) raporturile de participare.
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

30.
Sunt categorii de raporturi de drept administrativ:
a) raporturile de participare;
b) raporturile de colaborare;
c) raporturile de utilizare a serviciilor publice
a. A+B+C
b. B+C
c. A+C


ANS: A

31.
Cea mai des intalnita categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
a) categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhica;
b) categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice;
c) categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fata de organele administratiei publice.
a. A
b. B
c. C


ANS: C

32.
Pe baza competentei ce le-a fost conferita prin lege, autoritatile administratiei publice:
A. pot stabili, in mod unilateral, drepturi pentru celelalte subiecte ale raportului juridic administrativ, aflate in afara sistemului administratiei publice;
B. pot stabili, in mod unilateral, obligatii pentru celelalte subiecte ale raportului juridic administrativ, aflate in afara sistemului administratiei publice;
C. au facultatea de a aprecia cu privire la oportunitatea indeplinirii atributiilor ce le revin in vederea satisfacerii depline a interesului public
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

33.
Sunt raporturi juridice de drept administrativ:
A. raporturile juridice de folosire a serviciilor publice;
B. raporturile juridice administrative in cadrul carora organele administratiei publice, pe baza si in executarea legii, actioneaza ca servicii publice infiintate pentru a realiza activitati cu caracter de prestatie, iar subiectele pasive au dreptul sa pretinda executarea prestatiilor respective;
C. raporturile juridice de colaborare si participare a organelor administratiei publice la realizarea interesului specific al particularilor
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

34.
Administratia publica inseamna:
A. totalitatea actiunilor de organizare a executarii si de executare in concret a legii in cele mai diverse domenii ale vietii sociale;
B. totalitatea actiunilor de organizare a executarii si de executare in concret a legii in domenii ale vietii sociale a caror reglementare se realizeaza exclusiv prin hotarare a Guvernului;
C. totalitatea organelor si institutiilor administrative, structurate din punct de vedere al competentelor, functional si teritorial;
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

35.
Sunt organe ale administratiei publice:
A. Guvernul;
B. ministerele;
C. organele de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor
a. A+B+C
b. B+C
c. A+C


ANS: A

36.
Notiunea de organ al administratiei publice:
A. in sens restrictiv, este sinonima cu notiunea de organ de conducere si cu aceea de autoritate publica;
B. desemneaza, in sens larg, personalul, mijloacele materiale si financiare si personalitatea juridica, ca structuri componente ale unei structuri administrative;
C. nu desemneaza organele colegiale de conducere a ministerelor si nici colegiul ministerului, ca organ consultativ.
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

37.
Institutia publica:
A. reprezinta o colectivitate umana constituita pe baza si pentru executarea legii, inzestrata cu mijloace materiale si financiare, reprezentand capitalul social al acesteia, precum si cu personalitate juridica si competenta, reprezentand capacitatea sa de folosinta, necesare pentru a putea actiona in vederea organizarii executarii efective a legii;
B. este sinonima cu serviciul public legislativ, serviciul public judiciar sau serviciul public administrativ;
C. are drept scop ca, prin aplicarea legii, sa se obtina satisfacerea cerintelor sociale de interes public.
a. A
b. B
c. C


ANS: C

38.
Institutiile publice:
A. sunt identice, din punct de vedere al notiunii, cu organele administratiei publice;
B. functioneaza nu numai in cadrul administratiei publice, ci si in cadrul puterii legislative si puterii judecatoresti;
C. au resurse umane, care reprezinta elementul cel mai important, indiferent de natura juridica a activitatii pe care o desfasoara;
a. A+B+C
b. B+C
c. A+C


ANS: B

39.
Performantele organelor administratiei publice sunt in directa legatura cu:
A. calitatea oamenilor care formeaza personalul acestora;
B. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de organizare si functionare;
C. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de catre stat.
a. A
b. B
c. C


ANS: A

40.
Din personalul organelor administratiei publice pot face parte:
A. demnitari sau inalti functionari asimilati ai acestora;
B. functionari cu functii publice de decizie si functionari cu funtii publice de executie;
C. personal contractual
a. A+B+C
b. B+C
c. A+C


ANS: A

41.
Sunt mijloace materiale ale organelor administratiei publice:
A. cladirile in care acestea isi au sediile;
B. mijloacele auto;
C. rechizitele, calculatoarele.
a. A+B+C
b. B+C
c. A+C


ANS: A

42.
Mijloacelor materiale ale organelor administratiei publice li se poate aplica, de la caz la caz:
A. regimul juridic de drept public;
B. regimul juridic de drept comun;
C. regimul mixt de drept public-privat specific raporturilor juridice care iau nastere intre administratie si cei administrati.
a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

43. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni:
A. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscarile dispuse in cadrul activitatii lor specifice;
B. de la bugetul de stat, in completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionarii institutiei publice in raport cu domeniul specific de activitate;
C. din prestatiile realizate prin activitati cu caracter economic.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

44. Competenta organelor administratiei publice este:
A. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de autoritate suprema in domeniul specific de activitate;
B. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de drept administrativ, pe baza si in executarea legii;
C. acel element definitoriu, care le da dreptul de a actiona in regim de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

45. Potrivit competentei care le este acordata prin lege, organele administratiei publice, in vederea indeplinirii sarcinilor pentru care au fost infiintate sau care le-au fost repartizate, realizeaza:
A. acte administrative;
B. operatii administrative cu caracter normativ sau individual;
C. operatii materiale.
a. A
b. A+B
c. A+C


ANS: C

46. Competenta organelor administratiei publice este:
A. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii, efectuand acte administrative, operatii administrative si/sau simple operatii materiale;
B. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii, efectuand operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constand in acte administrative si/sau simple operatii materiale;
C. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

47. Atributia publica este definita ca fiind:
A. operatiunea administrativa prin a carei indeplinire se realizeaza competenta organului administratiei publice;
B. investirea legala cu anumite prerogative;
C. dreptul de a lua o anumita decizie si obligatia de a face acest lucru.

a. A
b. B
c. B+C


ANS: B

48. Capacitatea de drept administrativ reprezinta:
A. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si in executarea legii;
B. competenta de a face acte administrative;
C. dreptul pe care il au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ.

a. A+B
b. B+C
c. C


ANS: C

49. Sunt elemente constitutive ale personalitatii juridice a organelor administratiei publice:
A. existenta unui colectiv cu o organizare de sine statatoare, ceea ce inseamna o structura interna, organe de conducere, competenta acestora, modul de reorganizare, etc., care sa-i permita sa participe la raporturile juridice ;
B. un patrimoniu propriu, constand in capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formeaza colectivul a carui expresie este persoana juridica;
C. un anumit scop, in acord cu interesele generale ale partidului de guvernamant, in raport cu care se defineste capacitatea sa juridica.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

50. Sunt persoane juridice:
A. institutiile publice, care au un plan de cheltuieli propriu si dreptul sa dispuna de creditele bugetare acordate exclusiv in vederea satisfacerii interesului general al comunitatii locale;
B. organele centrale si locale ale administratiei, care au un plan de cheltuieli propriu si dreptul sa dispuna independent de creditele bugetare acordate;
C. organele puterii de stat, care au un plan de cheltuieli propriu si dreptul sa dispuna independent de creditele bugetare acordate.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

51. In cazul organelor administratiei publice:
A. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii juridice atat in dreptul constitutional cat si in dreptul administrativ;
B. lipsa calitatii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa capacitatii juridice in dreptul administrativ, dar nu si in dreptul constitutional;
C. lipsa calitatii de subiect de drept civil nu echivaleaza cu lipsa unei capacitati juridice in dreptul constitutional sau in dreptul administrativ.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

52. Poate sa aiba capacitate de drept administrativ:
A. un organ al administratiei lipsit de un buget propriu;
B. un organ al administratiei lipsit de dreptul de a dispune independent de alocatiile bugetare acordate;
C. un organ al administratiei, chiar daca, din punct de vedere civil, nu are calitatea de persoana juridica.

a. A+B+C
b. B+C
c. A+C


ANS: A

53. Poate intra in raporturi juridice de drept civil:
A. un organ al administratiei publice care nu are buget propriu si nici dreptul de a dispune autonom de alocatiile bugetare acordate;
B. un organ al administratiei publice care are personalitate juridica;
C. un organ al administratiei publice care are buget propriu sau, cel putin, dreptul de a dispune autonom de alocatiile bugetare acordate.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

54. Poate intra in raporturi juridice de drept administrativ:
A. un organ al administratiei publice care nu are buget propriu si nici dreptul de a dispune autonom de alocatiile bugetare acordate;
B. un organ al administratiei publice care are buget propriu sau, cel putin, dreptul de a dispune autonom de alocatiile bugetare acordate;
C. un organ al administratiei publice care are personalitate juridica.

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

55. Organele administratiei de stat se infiinteaza prin:
A. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
B. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei;
C. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativa, executiva sau judecatoreasca.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

56. Organele si autoritatile administratiei publice care au capacitate juridica administrativa:
A. au, in mod necesar, si personalitate juridica civila;
B. pot intra in raporturi juridice in functie de atributiile care formeaza competenta lor legala;
C. pot sa participe in proces in legatura cu actele administrative pe care le-au emis ori erau obligate sa le emita si au refuzat in mod nejustificat sa o faca.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: B

57. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice:
A. capacitatea juridica de drept civil;
B. personalitatea juridica;
C. competenta.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

58. Structura organizatorica a unui organ al administratiei publice:
A. reprezinta organigrama acestui organ;
B. este formata din compartimentele acestui organ, care sunt grupuri compacte de persoane unite sub o comanda unica, alcatuite in raport cu competentele acestora in scopul realizarii eficiente a atributiilor stabilite;
C. consta in dispunerea relationala a compartimentelor care formeaza structura interna a acestui organ.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

59. Structura functionala a sistemului administratiei publice:
A. reprezinta organizarea administratiei publice intr-un sistem construit din organe formate in raport cu domeniile si sectoarele de activitate in care isi desfasoara activitatea;
B. exprima numarul de organe distincte carora li s-au incredintat sarcinile administratiei publice;
C. exprima repartizarea sarcinilor administratiei publice pe elementele componente ale acesteia si in raport de subiectele de drept subordonate.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: A

60. Administratia publica in acceptiunea de activitate:
A. este formata din ansamblul actelor juridice si operatiunilor tehnico-materiale realizate de autoritatilor publice centrale si locale;
B. prin activitatile pe care le realizeaza, are drept scop satisfacerea interesului general al colectivitatii, prin organizarea executarii si executarea in concret a legii;
C. este constituita din ansamblul activitatilor executive cu caracter de dispozitie si activitatilor executive cu caracter de prestatie.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

61. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice:
A. criteriul teritorial;
B. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;
C. criteriul functional.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

62. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se impart in:
A. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice;
B. organe centrale si organe locale;
C. Parlament, Guvern, ministere si autoritati ale administratie publice.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

63. Atributiile generale ale Presedintelui Romaniei privesc:
A. legiferarea;
B. domeniul politicii externe;
C. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

64. Atributiile Presedintelui Romaniei ca sef al Executivului privesc:
A. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru;
B. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament;
C. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

65. Atributiile Presedintelui Romaniei ca sef al Executivului privesc:
A. consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita;
B. declararea mobilizarii partiale sau totale, cu aprobarea prealabila sau, in cazuri exceptionale, ulterioara a Parlamentului;
C. infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

a. A+B
b. A+B+C
c. B+C


ANS: B

66. Presedintele Romaniei emite:
A. acte politice si actele juridice;
B. decrete;
C. decrete cu caracter normativ si decrete cu caracter individual.

a. A
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

67. Pot fi atacate in contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romaniei care privesc:
A. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;
B. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului in caz de remaniere;
C. aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al starii de urgenta, in cazul in care au fost emise cu exces de putere.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

68. Guvernul este:
A. o institutie politica;
B. o institutie administrativa;
C. o institutie politica a puterii executive

a. A+B
b. A+B+C
c. C


ANS: B

69. Guvernul indeplineste:
A. sarcini nationale;
B. sarcinile de interes local, in unitatile administrativ-teritoriale;
C. sarcini de conducere si organizare.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

70. Sunt categorii de atributii ale Guvernului:
A. atributiile privind conducerea generala a administratiei publice locale;
B. atributiile privind conducerea generala a administratiei ministeriale subordonata direct sau indirect;
C. realizarea politicii interne si externe a tarii

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

71. Sunt atributii ale Guvernului:
A. poate infiinta, cu avizul Curtii de Constitutionale, organe de specialitate, in subordinea sa, necesare realizarii sarcinilor sale;
B. exercita un control de tutela asupra autoritatilor administratiei publice locale, prin prefecti;
C. contrleaza activitatea organelor administratiei publice centrale autonome.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

72. Limita maxima a mandatului Guvernului este data de:
A. durata mandatului Parlamentului;
B. adoptarea unei motiuni de cenzura;
C. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

73. Guvernul isi exercita mandatul pana la data:
A. validarii mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare camera in parte, moment in care se considera ca Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitutional si regulamentar;
B. constatarii rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat;
C. validarii alegerilor parlamentare generale.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

74. Guvernul este alcatuit din:
A. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica;
B. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organica;
C. primul-ministru si ministri.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

75. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:
A. exercitarea functiei de deputat sau senator;
B. exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;
C. exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

76. Mandatului de membru al Guvernului inceteaza:
A. in urma demisiei;
B. in urma pierderii drepturilor electorale;
C. in urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia, iar Parlamentul si-a exprimat pozitia in sensul retragerii increderii acordate cu ocazia votului de investitura.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

77. Actele Guvernului se adopta:
A. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului;
B. cu majoritate calificata, in cazul participarii la sedinta a Presedintelui Romaniei;
C. cu votul a 2/3 din numarul membrilor Guvernului, in cazul actelor care privesc ordinea publica si siguranta nationala.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

78. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de:
A. majoritatea calificata a membrilor;
B. majoritatea membrilor;
C. toti membrii Guvernului.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

79. Guvernul poate adopta:
A. acte politice;
B. acte juridice;
C. hotarari si ordonante, simple sau de urgenta

a. A+C
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

80. Pe baza si in executarea legii Guvernul adopta:
A. acte normative de reglementare a relatiilor sociale din diverse domenii de activitate;
B. acte administrative cu caracter normativ;
C. acte administrative cu caracter individual.

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

81. Proiectele de hotarari si de ordonante supuse adoptarii Guvernului pot fi initiate de:
A. ministere;
B. prefecturi;
C. consiliile judetene si consiliile locale, in nume propriu.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

82. Organele de specialitate ale administratiei publice centrale se caracterizeaza prin:
A. competenta materiala specializata;
B. personalitate juridica;
C. capacitatea juridica de drept administrativ

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

83. Din structura organizatorica a ministerelor fac parte:
A. compartimentele de specialitate;
B. compartimentele functionale;
C. compartimentele auxiliare.

a. A+B
b. A+B+C
c. A+C


ANS: B

84. Autoritatile administrative autonome se pot infiinta:
A. prin hotarare a Guvernului;
B. prin hotarare a consiliului local sau judetean in raport cu interesul public, local sau judetean;
C. prin lege organica.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

85. Institutiile autonome ale administratiei publice centrale isi desfasoara activitatea:
A. in coordonarea Guvernului,
B. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament ;
C. in afara unui control constitutional reglementat in mod expres, cum este cazul Consiliului Superior al Magistraturii.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

86. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome:
A. sunt sustrase controlului Guvernului;
B. pot fi sustrase, uneori, oricarei forme de control;
C. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioara institutiei administrative autonome emitente.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

87. Sunt autoritati administrative autonome:
A. Avocatul Poporului;
B. Curtea Constitutionala;
C. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

a. A+C
b. A+B
c. B+C


ANS: A

88. Institutia prefectului este:
A. un organ al administratiei publice locale;
B. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, avand competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea;
C. o institutie administrativa autonoma, avand competenta teritoriala limitata la unitatea administrativ-teritoriala in care isi desfasoara activitatea.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

89. Prefectul este numit:
A. de Guvern;
B. la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor;
C. cu consultarea partidelor politice, care formeaza coalitia de guvernare.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

90. Institutia prefectului isi desfasoara activitatea:
A. potrivit principiului subordonarii ierarhice fata de Guvern si Ministerul Administratiei si Internelor;
B. potrivit principiului autonomiei locale, in raport cu autoritatile administratiei publice locale;
C. potrivit principiului legalitatii.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

91. Prefectul si subprefectul fac parte din categoria:
A. inaltilor functionari publici;
B. persoanelor care ocupa functii de demnitate publica;
C. personalului autoritatilor administratiei publice locale.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

92. Pentru a ocupa functia de prefect, o persoana trebuie sa indeplineasca cel putin conditia:
A. sa aiba varsta de cel putin 30 de ani;
B. sa aiba o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani;
C. sa fi absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, din tara sau din strainatate, ori sa fi dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau administrative sau sa fi exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

93. Sunt atributii ale prefectului:
A. verificarea legalitatii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene;
B. stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale si judetene, a prioritatilor de dezvoltare teritoriala;
C. exercitare controlului de tutela administrativa.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

94. Sunt atributii ale prefectului:
A. acordarea unei atentii constante prevenirii tensiunilor sociale;
B. dispunerea masurilor corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;
C. asigurarea realizarii planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe.

a. A+B
b. A+B+C
c. B+C


ANS: B

95. Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite:
A. decizii;
B. instructiuni;
C. ordine.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

96. Actele cu caracter normativ emise de prefect:
A. se publica potrivit legii;
B. devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica;
C. pot fi anulate de Guvern la cererea Ministerului Administratiei si Internelor

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

97. In realizarea atributiilor ce ii revin, prefectul poate:
A. emite acte cu caracter normativ sau individual;
B. incheia contracte de munca pentru personalul contractual, care nu are calitatea de functionar public;
C. incheia acte civile sau/si comerciale, necesare bunei functionari a aparatului prefecturii.

a. A+B
b. A+B+C
c. B+C


ANS: B

98. Sunt principii ale administratiei publice locale:
A. principiul descentralizarii serviciilor publice;
B. principiul deconcentrarii serviciilor publice de interes local;
C. principiul autonomiei locale;

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

99. Sunt principii ale administratiei publice locale:
A. principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;
B. principiul legalitatii;
C. principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit;

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

100. Consiliile locale si judetene sunt:
A. autoritati reprezentative ale administratiei publice locale;
B. autoritati deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ;
C. autoritati cu competenta speciala in limitele unitatii administrativ-teritoriale.

a. A
b. B+C
c. C


ANS: A

101. Consiliile locale si primarii sunt:
A. autoritati administrative autonome;
B. autoritati intre care se stabilesc si raporturi de subordonare;
C. autoritati intre care se stabilesc raporturi de colaborare si participare.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

102. Consiliul judetean este:
A. autoritate a administratiei publice care asigura conducerea activitatii consiliilor locale comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;
B. autoritate a administratiei publice cu competenta generala in limitele unitatii administrativ-teritoriale;
C. autoritate deconcentrata a administratiei publice locale.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

103. Sunt trasaturi caracteristice ale consiliului local si judetean:
A. faptul ca sunt organe cu competenta generala;
B. faptul ca sunt organe colegiale;
C. faptul ca sunt organe deliberative.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

104. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg:
A. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;
B. pe baza scrutinului pe lista;
C. potrivit principiului reprezentarii proportionale.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

105. Mandatul de consilier in consiliul local sau judetean poate inceta inainte de termen:
A. prin revocare;
B. prin pierderea drepturilor electorale;
C. pentru lipsa nemotivata la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

106. Sunt atributii ale consiliului local:
A. stabilirea impozitelor si taxelor locale, precum si a taxelor speciale, cu avizul prefectului;
B. adoptarea hotararilor privind concesionarea serviciilor publice de interes local;
C. infiintarea de institutii si servicii publice de interes local.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

107. Sunt atributii ale consiliului local:
A. adoptarea hotararilor privind infiintarea si reorganizarea regiilor autonome de interes local;
B. exercitarea, in numele unitatii administrativ-teritoriale, a tuturor drepturilor actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat;
C. numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a membrilor consiliilor de administratie ale regiilor autonome care isi desfasoara activitatea in unitatea administrativ-teritoriala.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

108. Sunt atributii ale consiliului local:
A. analizarea activitatii gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila;
B. aprobarea, in limitele competentelor sale, a documentatiilor tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes national realizate in raza unitatii administrativ-teritoriale;
C. adoptarea de hotarari privind acordarea, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, care pot fi acordate si personalului didactic.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

109. Sunt atributii ale consiliului local:
A. infiintarea si organizarea de targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigurarea bunei functionari a acestora;
B. adoptarea de hotarari privind obligarea persoanelor juridice romane sau straine, a organizatiilor neguvernamentale ori a altor parteneri sociali de a se asocia in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
C. asigurarea libertatii comertului si incurajarea liberei initiative, in conditiile legii.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

110. Consiliul local isi desfasoara activitatea in cadrul:
A. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;
B. unor sedinte extraordinare, la cererea primarului;
C. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumatate din numarul consilierilor.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

111. Sedintele consiliului local:
A. sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea calificata a consilierilor in functie, prezenta acestora la sedinta fiind obligatorie;
B. sunt publice;
C. sunt conduse de cel mai varstnic dintre consilieri.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

112. Hotararile consiliului local:
A. se adopta cu votul majoritatii membrilor consiliului;
B. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie;
C. trebuie sa fie semnate de presedintele de sedinta si contrasemnate pentru legalitate de primarul localitatii.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

113. Hotararile adoptate de consiliul local:
A. pot avea caracter normativ;
B. pot avea caracter individual;
C. sunt acte juridice administrative care pot fi atacate pentru nelegalitate in fata instantelor de contencios administrativ, potrivit prevederilor Legii nr.554/2004.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

114. Consiliul local poate fi dizolvat in situatia in care:
A. 3 hotarari, adoptate intr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate in mod irevocabil de instanta de contencios administrativ;
B. nu se intruneste timp de 3 luni in cursul unui an;
C. nu a adoptat nici o hotarare in 3 sedinte ordinare consecutive.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

115. Sunt atributii ale consiliului judetean:
A. coordonarea activitatii consiliilor locale ale comunelor si oraselor in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean;
B. adoptarea de hotarari privind repartizarea pe comune, orase si municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse;
C. adoptarea de hotarari privind concesionarea a serviciilor publice de interes judetean.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

116. Sunt atributii ale consiliului judetean:
A. stabilirea, cu avizul autoritatilor administratiei publice locale comunale si orasenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistica generala a unitatilor administrativ-teritoriale componente;
B. adoptarea de hotarari privind avizarea infiintarii de societatile comerciale in raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale;
C. adoptarea de hotarari privind privatizarea societati comerciale pe care le-a infiintat si la care exercita toate drepturile aferente actiunilor detinute.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

117. Sunt atributii ale consiliului judetean:
A. asigurarea de sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurate de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive;
B. adoptarea de hotarari privind cooperarea cu autoritati ale administratiei publice locale din strainatate in vederea promovarii unor interese comune;
C. adoptarea de hotarari privind asocierea cu persoane juridice straine in vederea finantarii si realizarii in comun a unor lucrari de interes public judetean.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

118. Consiliul judetean isi desfasoara activitatea:
A. in sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui;
B. in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea secretarului general al judetului;
C. in sedinte ordinare o data la doua luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie, atunci cand acesta se afla in imposibilitate temporara de a-si indeplini atributiile.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

119. Consiliul judetean se dizolva de drept in una din urmatoarele situatii:
A. nu se intruneste timp de 3 luni consecutive;
B. nu a adoptat, in 2 sedinte ordinare, nici o hotarare;
C. numarul consilierilor se reduce sub doua treimi si nu se poate completa prin supleanti.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

120. Calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu urmatoarele functii:
A. functia de consilier local;
B. functia de cadru didactic;
C. orice functie in cadrul unei asociatii neguvernamentale.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

121. Calitatea de presedinte sau de vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu urmatoarele functii:
A. functia membru al consiliului de administratie la societatile comerciale;
B. functia membru al consiliului de administratie la regiile autonome de interes local;
C. calitatea de comerciant persoana fizica.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

122. Calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu urmatoarele functii:
A. functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local;
B. functia de membru al adunarii generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala;
C. functia de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati comerciale de interes national.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

123. Mandatul primarului inceteaza inainte de termen:
A. in situatia in care isi schimba domiciliul intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, dar in acelasi judet;
B. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume in acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate;
C. in situatia in care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

124. Sunt atributii ale primarului:
A. asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor in unitatea administrativ-teritoriala;
B. acordarea de sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale;
C. asigurarea aducerii la indeplinire a hotararilor consiliului local.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

125. Sunt atributii ale primarului:
A. aprobarea bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
B. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si in executarea bugetului aprobat de consiliul judetean;
C. luarea de masuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

126. In exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite:
A. dispozitii cu caracter normativ sau individual;
B. ordine si instructiuni;
C. decizii.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

127. Actele emise de primar se contrasemneaza de catre:
A. presedintele de sedinta al consiliului local;
B. secretarul comunei sau orasului;
C. secretarul consiliului local.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

128. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit in functie prin:
A. dispozitie a primarului;
B. hotarare a consiliului local;
C. ordin al prefectului.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

129. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are ca atributii principale:
A. avizarea proiectelor de hotarari ale consiliului local;
B. asumarea raspunderii pentru legalitatea hotararilor consiliului local;
C. contrasemnarea hotararilor consiliului local pe care le considera legale.

a. A+C
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

130. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are ca atributii principale:
A. legalizarea semnaturii primarului de pe hotararile consiliului local;
B. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;
C. pregatirea lucrarilor consiliului local supuse aprobarii consiliului judetean.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

131. Primaria este:
A. o structura functionala cu activitate permanenta, formata din primar, viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localitatii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local;
B. o structura functionala, fara personalitate juridica si fara competenta proprie;
C. o structura functionala care nu emite si nu adopta acte juridice administrative, ci savarseste doar operatiuni administrative si acte materiale.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

132. Definitia functiei publice:
A. este data de din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata;
B. este aceea, potrivit careia functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia centrala si locala;
C. in sens larg, se refera la functia publica exercitata in cadrul oricarui organ al statului;
D. in sens restrans, se refera in mod exclusiv la functia publica administrativa.

a. A+B+D
b. A+B+C+D
c. A+C+D


ANS: B

133. Sunt trasaturi caracteristice ale functiei publice urmatoarele:
A. este o situatie juridica reglementata legal, in sensul ca drepturile si obligatiile care formeaza continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de numire in functie emise de catre organele administratiei publice.
B. reprezinta un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capata un adevarat statut propriu si participa la realizarea competentei intregului sistem al administratiei publice;
C. are caracter continuu in sensul ca existenta drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul sau dureaza atata timp cat dureaza competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizeaza, fara intermitente.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

134. Functia publica se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
A. apartine numai functionarului public, investit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte;
B. exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care formeaza continutul sau reprezinta o facultate la aprecierea titularului functiei;
C. drepturile si obligatiile care formeaza continutul functiei publice sunt exercitate in regim de putere publica.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

135. Sunt principii ale exercitarii functiei publice:
A. principiul transparentei, potrivit caruia exercitarea functiei publice implica furnizarea catre structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor legate de exercitarea functiei;
B. principiul eficientei si eficacitatii, potrivit caruia functia publica trebuie exercitata cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodata, cu urmarirea celui mai bun rezultat social pentru cetatean si/sau colectivitate;
C. principiul impartialitatii, in sensul ca functia publica va trebui sa fie exercitata fata de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intra sub incidenta reglementarii aplicabile.

a. A
b. B
c. C


ANS: B

136. Sunt principii ale exercitarii functiei publice:
A. principiul legalitatii, potrivit caruia sarcinile ce revin functionarului public sunt prevazute de lege;
B. principiul obiectivitatii, potrivit caruia exercitarea functiei publice trebuie facuta cu respectarea adevarului si a prevederilor legale aplicabile in cauza aflata spre solutionare;
C. principiul orientarii catre cetatean, in sensul ca exercitarea functiei publice trebuie sa aiba ca scop satisfacerea drepturilor legale si intereselor legitime ale membrilor colectivitatii.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

137. Functiile publice pot fi clasificate dupa criteriul:
A. gradului de disciplina;
B. nivelul studiilor cerute;
C. gradul de acces.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

138. In raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii lor, functiile publice se impart in trei clase:
A. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
B. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diploma de licenta;
C. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diploma.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

139. Dupa nivelul atributiilor titularului, functiile publice se impart in trei categorii:
A. functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici;
B. functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere;
C. functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici cu competenta specifica.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: A

140. Functiile publice de executie sunt structurate:
A. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;
B. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;
C. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent

a. A
b. B
c. C


ANS: A

141. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica:
A. functionarilor publici din administratia publica;
B. functionarilor publici din cabinetul demnitarului;
C. cadrelor didactice.

a. A
b. B
c. C


ANS: A

142. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici nu se aplica:
A. functionarilor publici din structurile de specialitate ale Parlamentului;
B. functionarilor publici din structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;
C. functionarilor publici din structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

143. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici nu se aplica:
a) functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;
b) functionarilor publici din autoritatea vamala;
c) functionarilor publici din politie.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

144. Functia publica:
A. se exercita numai in baza unei investiri legale si in limitele atributiilor conferite;
B. este o situatie juridica obiectiva si impersonala, reglementata de lege, ce exista independent de titularul sau, care se poate schimba in conditiile legii;
C. nu se poate manifesta in afara unui titular care sa fi fost investit legal cu realizarea ei, cu exceptia functiei publice exercitate prin delegare.

a. A+B
b. A+C
c. A+B+C


ANS: C

145. Pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care isi desfasoara activitatea in cadrul urmatoarelor structuri:
A. aparatul de lucru al Guvernului;
B. structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei;
C. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: B

146. Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre urmatoarele functii:
A. consilier de stat;
B. secretar de stat;
C. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

147. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publice:
A. secretar general al ministerului;
B. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei;
C. sef de serviciu si sef de birou.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

148. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice:
A. sa aiba varsta de minim 21 de ani impliniti;
B. sa aiba exclusiv cetatenia romana;
C. sa cunoasca limba romana, scris si vorbit.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

149. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice:
A. sa indeplineasca conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;
B. sa nu fi fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei;
C. sa nu fi desfasurat activitate de politie politica.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

150. Calitatea de functionar public este incompatibila cu:
A. exercitarea unei functii neremunerate in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;
B. exercitarea unei functii in cadrul cabinetului demnitarului;
C. exercitarea oricarei activitati in calitate de persoana fizica autorizata.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

151. Calitatea de functionar public este incompatibila cu:
A. calitate de membru al unui grup de interes economic;
B. calitatea de reprezentant al institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare;
C. calitatea de mandatar al unei persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

152. Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
A. este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial;
B. participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul IV;
C. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

153. Sunt principii ale organizarii si dezvoltarii carierei in functia publica:
A. principiul competitiei;
B. principiul egalitatii de sanse;
C. principiul motivarii.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

154. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevazute de lege:
A. dreptul la opinie, in virtutea caruia este interzisa orice discriminare pe criterii de apartenenta sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice alta asemenea natura, cu exceptia celor de natura politica;
B. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a carei competenta o realizeaza;
C. dreptul la greva.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

155. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevazute de lege:
A. dreptul la salariu;
B. dreptul la uniforma gratuita;
C. dreptul functionarului publici de a fi despagubit de autoritatea sau institutia publica din culpa careia a suferit un prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.

a. A+B
b. B+C
c. A+B+C


ANS: C

156. Sunt, potrivit legii, indatoririle ale functionarilor publici:
A. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici;
B. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publica sau particulara a convingerilor si preferintelor politice;
C. obligatia de a nu solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

a. A+B
b. B+C
c. A+C


ANS: C

157. Modificarea raportului de serviciu are loc prin:
A. detasare, care reprezinta masura unilaterala dispusa de conducere pe timp nelimitat prin care functionarul public subordonat are obligatia de a indeplini functia publica in interesul unei alte autoritati sau institutii publice, unde urmeaza sa functioneze, de regula intr-o alta localitate;
B. delegare, care reprezinta masura permanenta dispusa de conducerea autoritatii sau institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a indepliniri activitati in interesul, dar in afara organului din care face parte;
C. prin schimbarea definitiva sau temporara a unora dintre atributiile ce revin functionarului public.

a. A
b. B
c. C


ANS: C

158. Delegarea functionarului public se realizeaza:
A. in interesul autoritatii sau institutiei