Neglijenta in pastrarea secretului de stat

Neglijenta in pastrarea secretului de stat

1. Continutul legal

Potrivit art. 252 C.pen., aceasta infractiune consta in neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce consti­tuie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un ase­menea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific este reprezentat de relatiile refe­ri­toa­re la buna desfasurare a activitatii de serviciu, care este incompatibila cu o com­por­­tare neglijenta a functionarilor publici, precum si a celorlalti functionari in pas­trarea secretului de stat.

b) Obiectul material la aceasta infractiune este reprezentat de un document care constituie secret de stat. Cand fapta functionarului public consta in neglijenta care a dat posibilitatea altei persoane sa afle un asemenea secret, obiectul material lipseste, pentru ca, in concret, activitatea infractionala nu s‑a rasfrant asupra unui obiect sau bun (in cazul de fata nu s‑a rasfrant asupra unui document ce constituie secret de stat).

Notiunea de "secrete de stat" este explicata in art. 150 alin. (1) C.pen. Potrivit acestui text de lege, "secretele de stat" sunt documentele si datele care prezinta in mod vadit acest caracter[1], precum si cele declarate sau calificate astfel prin Hotarare a Guvernului.

Potrivit art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002 prin informatii secrete de stat intele­gem informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot preju­dicia siguranta nationala si apararea tarii.

Potrivit art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002, nivelurile de secretizare se atribuie informatiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:

- strict secret de importanta deosebita - informatiile a caror divulgare neautori­zata este de natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale;

- strict secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa pro­duca daune grave securitatii nationale;

- secrete - informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune securitatii nationale.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 182/2002, informatiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, in functie de importanta valorilor protejate. Nivelurile de secre­tizare atribuite informatiilor din clasa secrete de stat sunt:

- strict secret de importanta deosebita;

- strict secret;

- secret.

B. Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ nemijlocit al infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat nu poate fi decat un functionar public (sau functionar), desi norma de incriminare nu contine o prevedere expresa in aceasta privinta. Argumentul hotarator este ca numai persoanele cu aceasta calitate au accesul la documente constituind secrete de stat si, ca urmare, numai ele ar putea avea o comportare neglijenta in raport cu pas­trarea secretului de stat. De aceea, legiuitorul a cuprins infractiunea de neglijenta in pastrarea secretului de stat printre infractiunile de serviciu.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Fiind vorba de o infractiune omisiva, nu este posibila participatia.

b) Subiect pasiv poate fi oricare dintre unitatile prevazute la art. 145 C.pen. sau alte persoane juridice ale caror interese au fost lezate ca urmare a neglijentei in pastrarea secretului de stat.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material este reprezentat de comportarea negli­jenta a functionarului public sau functionarului in pastrarea secretului de stat, care a avut ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea, sustragerea unui document ce consti­tuie secret de stat sau care a dat prilejul unei alte persoane neindreptatite sa afle conti­nutul unui asemenea document. In ceea ce priveste neglijenta care a avut ca urmare distrugerea sau alterarea unor documente ce constituie secrete de stat, nu este vorba decat de o distrugere din culpa, pe care legiuitorul a vrut s‑o incrimineze distinct, in mod normal fapta neputand fi infractiune decat daca se savarseste prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc.

Asa cum s‑a subliniat in literatura de specialitate, termenul "neglijenta" folosit de legiuitor in textul incriminator are un inteles mai larg decat cel obisnuit[2]. De aceea, prin "neglijenta" trebuie sa intelegem nu numai lipsa de grija, ci si nesocotinta, impru­­denta, nepasarea sau nedibacia functionarului public in pastrarea secretului de stat.

b) Cerinta esentiala. Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat este necesar ca fapta sa fie de natura sa aduca atingere intereselor statului. Aceasta cerinta este indeplinita daca datele si documentele secret de stat au fost de o anumita importanta si, ca urmare, disparitia sau alterarea acestor documente sau aflarea datelor secrete este de natura sa puna in pericol vreun interes de stat. Daca aceasta cerinta esentiala nu este indeplinita, fapta nu va atrage raspun­derea penala, ci, dupa caz, va angaja raspunderea disciplinara sau administrativa a subiectului.

Constatarea indeplinirii cerintei esentiale este un atribut al instantei de judecata, care va avea in vedere importanta documentului ce face obiectul neglijentei, impre­jurarile in care fapta a fost comisa, cat si alte elemente.

c) Urmarea imediata. Comportarea neglijenta a faptuitorului, indiferent de forma de manifestare (actiune, inactiune), trebuie sa aiba ca urmare unele consecinte ara­tate de lege, si anume distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui docu­ment ce constituie secret de stat ori sa fi dat prilejul altei persoane de a afla un astfel de secret.

d) Intre comportarea neglijenta a functionarului public sau functionarului si urma­rea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de neglijenta in pastrarea secretului de stat se savarseste, sub aspectul formei de vinovatie, din culpa, in oricare din modalitatile sale. Functionarul public, chiar daca nu a prevazut posibilitatea pro­du­cerii prin fapta sa a urmarilor cerute de lege, trebuia si putea sa le prevada.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Neglijenta in pastrarea secretului de stat, fiind o infractiune savarsita din culpa, nu poate avea tentativa. Infractiunea se consuma in momentul in care s‑au produs consecintele prevazute de lege, anume distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea documentului ori s‑a creat prilejul aflarii fara drept a datelor secrete, de catre o alta persoana.

B. Modalitati. Din observarea dispozitiilor art. 252 C.pen. rezulta ca infractiunea de neglijenta in pastrarea secretului de stat cuprinde doua modalitati normative. Prima consta in neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sus­tragerea unui document ce constituie secret de stat, iar a doua, in neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat.

In afara acestor modalitati normative, infractiunea de neglijenta in pastrarea secre­tului de stat poate prezenta diferite modalitati faptice, in functie de categoria documentului secret (secret, strict secret), calitatea faptuitorului, circumstantele in care s‑a comis fapta. De aceste modalitati se va tine seama la stabilirea pericolului social concret al faptei si la individualizarea pedepsei.

C. Sanctiuni. Infractiunea de neglijenta in pastrarea secretului de stat, indiferent de modalitatea in care este comisa ori de calitatea faptuitorului, se pedepseste cu inchi­soare de la 3 luni la 3 ani. In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o acti­vitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infrac­tiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoa­nei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen. persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 si 600.000 lei.