Notiuni generale de drept

Inca din primul sau articol, Declaratia universala a drepturilor omului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, la 10 decembrie 1948, stipuleaza ca 'Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi' (Art. 1, Declaratia universala a drepturilor omului, Rezolutia 217 a Adunarii Generale a ONU, din 10 decembrie 1948). Condamnand inegalitatile existente in societatea de tip feudal si promovand egalitatea sanselor de afirmare si dezvoltare a fiintei umane, Revolutia franceza de la 1789 a inscris Libertatea, Egalitatea, Fraternitatea, intre comandamentele sale majore.

Implinirea lor dadea sens si substanta nu numai Revolutiei franceze, ci si celorlalte revolutii ale epocii, care vizau statornicirea unui nou tip de relatii, in masura sa stimuleze initiativa individuala, in conditii de libertate, egalitate, fraternitate.

Aceste comandamente devin principii fundamentale ale dreptului, guvernand amplul proces legislativ din anii care au urmat.

Unul din cei mai mari ganditori ai tuturor timpurilor, Jean Jacques Rousseau atragea atentia ca procesul guvernarii trebuie sa se intemeieze pe norme de drept, stipulate intr-un Contract social, care sa contina drepturi si obligatii, atat pentru guvernanti, cat si pentru guvernati. in optica sa, pentru ca principiile justitiei si echitatii sa se infaptuiasca:

'Nimeni nu trebuie sa fie atat de bogat incat sa-l poata cumpara pe altul' si 'Nimeni atat de sarac, incat sa fie silit sa se vanda'( Jean Jacques Rousseau, Contractul social, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1957, p. 157.).

Aceste comandamente si-au gasit expresia in importante reglementari juridice in anii care au urmat Revolutiei, unele dintre ele dainuind si in zilele noastre.

Se stie, insa, ca intre exigentele normelor de drept si realitatile cotidiene sunt, uneori, diferente atat de mari, incat multi oameni isi exprima indoieli cu privire la eficienta dreptului. In Europa, in America, in Asia si Africa, in cele mai diferite zone ale lumii, decalajele dintre bogati si saraci nu numai ca se mentin, ci se si adancesc. in unele tari din Asia si Africa, 200-300 de familii stapanesc peste 70 % din bogatiile nationale, restul populatiei alcatuita din zeci de milioane, iar in cateva cazuri, din peste 100 de milioane de oameni, detin restul de 20-30 % din aceste bogatii.

Se intelege ca, in aceste conditii, exigentele formulate de Jean Jacques Rousseau intr-un Contract social incheiat in respectul dreptatii si justitiei sunt departe de a se putea infaptui.

Si, totusi, aceste comandamente sunt avute in vedere in continuare, in procesul legiferarii si pe parcursul aplicarii normelor de drept. in toate societatile democratice, normele dreptului nu impiedica, ci, dimpotriva, stimuleaza libera initiativa, activitatea umana menita sa contribuie la dezvoltarea economica si la acumularea de bunuri si de capital.

In temeiul principiilor dreptatii si justitiei, normele dreptului trebuie sa dea societatii acele garantii necesare ca aceasta acumulare de bunuri si de capital sa se realizeze prin munca cinstita, prevenind, descurajand si pedepsind, la nevoie, faptele contrare legii, actele de coruptie si alte asemenea acte potrivnice reglementarilor in vigoare.

Din perspectiva unor asemenea finalitati, dreptul este o garantie majora a realizarii sanselor egale ale fiintei umane.

Revolutiile din Centrul si Estul Europei din anii '89-'9O, au inscris intre dezideratele lor, redobandirea Democratiei, Libertatii si Demnitatii, principii si comandamente fundamentale ale dreptului, ingradite in aceste tari, in timpul regimului totalitar.

Ca si in cazul revolutiilor burghezo-democratice, aceste comandamente au guvernat si continua sa guverneze procesul legiferarii din tarile respective, in efortul de eliminare a metodelor centraliste, sufocante din epoca anterioara si de stimulare a initiativei individuale, in conditiile privatizarii intreprinderilor existente si a incurajarii procesului construirii si dezvoltarii unor unitati economice care sa functioneze la nivelul exigentelor contemporane.