UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA BUCURESTI

SPECIALIZAREA DREPT

CENTRUL TERITORIAL F.R. TIMISORA

CAIET DE PRACTICA

UNITATEA : UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA

BAROUL TIMIS

CABINET INDIVIDUAL AVOCAT '' . . ..''

SANNICOLAU MARE, . . . . , JUD. TIMIS

SUBIECT ANALIZAT

ABANDONUL DE FAMILIE

Abandonul de familie este fapta persoanei care, avand obligatia legala de intretinere fata de o alta persoana o paraseste, o alunga sau o lasa fara ajutor, expunand-o unor suferinte materiale sau morale, sau care, cu rea-credinta, nu-si indeplineste obligatia legala de intretinere ori nu plateste timp de doua luni pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Savarsirea acestei fapte in oricare din variantele sale afecteaza relatiile de familie. Astfel de fapte sunt contrarii celui mai elementar sentiment de solidaritate si ajutor reciproc ce-si datoreaza membrii familiei intre ei. Pericolul social pe care il reprezinta abandonul de familie aduce atingere institutiei familiei care este considerata ca o valoare sociala primordiala in societatea romaneasca. Pentru aceste considerente, aceasta infractiune a fost incriminata si sanctionata de legea penala.

Delictul de abandon de familie este prevazut in art. 228 alin. 1 din noul C. pen.

Din analiza textului incriminator, rezulta ca acest delict constituie o fapta ce are o pluralitate de continuturi alternative. Aceste continuturi alternative exprima formele diferite in care se poate prezenta - cu gradul de pericol social specific unei infractiuni - incalcarea obligatiei de intretinere in raporturile dintre membrii familiei. Diversitatea modalitatilor de comitere a infractiunii de abandon de familie are drept efect o auutonomizare a fiecarui continut, care, in acest mod, caracterizeaza singur existenta delictului.

1. Situatia premisa a acestei infractiuni o constituie existenta unor relatii de familie generatoare de obligatii de intretinere. Conform art. 2 din Codul familiei, relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca dintre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Situatia premisa reprezinta o cerinta esentiala a realizarii infractiunii, deoarece, in lipsa acesteia, nu avem infractiune.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii

a) Obiectul juridic specific al acestui delict il constituie acele relatii de familie ce impun respectarea obligatiilor de sprijin material si moral reciproc.

Nu este vorba de un sprijin moral si material general si abstract, ci de sprijinul concret, constand in furnizarea mijloacelor de intretinere aceluia dintre membrii familiei care se afla in nevoie. Acest sprijin, inscris ca obligatie legala in dispozitiile codului familiei, desi are, obiectiv, o expresie materiala, constituie si un sprijin moral, caci impiedica suferintele morale pe care lipsa mijloacelor de intretinere le poate pricinui.

Obligatia de intretinere are un caracter concret, ea fiind acea indatorire impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului.

b) Obiectul material al infractiunii il constituie bunurile de care este lipsita persoana careia i se datoreaza ajutor sau intretinere (adapost, hrana, imbracaminte etc.). Aceasta parere este impartasita si de prof. Vintila Dongoroz. Prof. Vasile Dobrinoiu considera ca aceasta infractiune este lipsita de obiect material. Acest punct de vedere nu poate fi insusit, deoarece, dupa cum argumenta prof. Vintila Dongoroz, bunurile de care este lipsita persoana care este indreptatita la intretinere formeaza obiectul material al acestui delict deoarece, prin lipsirea victimei de aceste bunuri i se cauzeaza persoanei vatamate suferinte fizice si morale. Pricinuirea acestor suferinte fizice sau morale reprezinta o alta cerinta esentiala a infractiunii. Asa cum s-a statuat in practica judiciara, daca nu s-au produs asemenea consecinte (de exemplu, copiii minori au ramas in grija tatalui care are venituri proprii si a altor doi copii majori, de asemenea cu venituri proprii) nu se poate retine infractiunea prevazuta in art. 228 alin.1 lit. a.

B. Subiectii infractiunii

a) Subiectul activ nemijlocit al acestei infractiuni este calificat, acesta fiind persoana care are obligatia legala de intretinere.

Conform art. 86 C. fam., obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, cel care adopta (adoptatorul) si cel adoptat (adoptatul), bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane prevazute de lege. In ceea ce priveste celelalte persoane care nu sunt cuprinse in enumerarea art. 86 C. fam., acestea sunt prevazute in alte texte ale Codului familiei (art. 24 alin.1, art. 41 alin.2, art. 84 etc.). De exemplu, in cazul fostilor soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, sotul divortat are obligatia de intretinere fata de celalalt sot, numai daca acesta se afla in nevoie din cauza unei incapacitati de munca ivita inainte de casatorie ori in timpul casatoriei sau in termen de un an de la desfacerea casatoriei. In aceasta ultima situatie, obligatia trebuie sa fie consecinta unei imprejurari in legatura cu casatoria.

Uneori, obligatia de intretinere are caracter reciproc, insa, alteori, aceasta obligatie este unilaterala.

b) Participatia penala este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii. La comiterea acestui delict pot participa in calitate de instigatori sau complici cei care nu au fata de persoana vatamata o asemenea obligatie.

c) Subiectul pasiv al acestei infractiuni este calificat, si anume persoana indrituita la intretinere. In ipoteza in care este vorba de copil, acesta este subiectul pasiv, iar, in ipoteza in care sotia a obtinut pensie de intretinere, aceasta este subiectul pasiv al infractiunii. In general, pentru ca o persoana sa aiba dreptul la intretinere si, eventual, sa devina subiect pasiv al infractiunii, se cere o conditie (potrivit dreptului familiei), anume sa se afle ,,in nevoie", si aceasta sa rezulte din incapacitatea de a munci si a avea un castig din munca.

Subiectul pasiv poate deveni subiect activ al abandonului de familie si invers (de exemplu, daca parintele se imbolnaveste grav, obligatia de intretinere o au copiii, de la o anumita varsta).

3. Continutul constitutiv

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

A. Latura obiectiva

a) Elementul material consta, potrivit art. 228 alin. 1 C.pen., din comiterea anumitor actiuni sau inactiuni sin cadrul diferitelor variante normative cu caracter alternativ. Variantele elementului material sunt: actiunea de parasire ori de alungare sau de lasare fara ajutor (art. 228 alin.1, lit.a); inactiunea de neindeplinire cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege (art. 228 alin.1, lit.b); inactiunea de neplata a pensiei de intretinere cu rea-credinta, timp de 2 luni, pensie stabilita judecatoreste (art. 228 alin.1, lit.c). Pentru existenta elementului material al infractiunii, este suficient sa existe una dintre aceste variante.

In cazul primei modalitati (art. 228 lit.a C.pen.), elementul material consta in fapta (actiune sau inactiune) de parasire, alungare sau lasarea fara ajutor a celui indreptatit la intretinere, expunandu-l la suferinte fizice sau morale. Pentru existenta delictului in aceasta modalitate, trebuie ca fapta sa fie comisa prin vreuna din actiunile-inactiunile enumerate alternativ in text. De asemenea, prin fapta comsa, persoana vatamata sa fie expusa la suferinte fizice sau morale (de pilda, lipsa de hrana, imbracaminte, locuinta).

Nu este obligatoriu ca aceste suferinte sa fi intervenit in mod efectiv, dar trebuie sa existe o mare probabilitate de realizare a lor.

Daca legiuitorul ar fi vrut sa conditioneze existenta delictului de producerea efectiva a unor suferinte fizice sau morale, ar fi folosit sintagma ,,producandu-i suferinte fizice sau morale".

Prin parasire se intelege abandonarea celui indreptatit la intretinere. Faptuitorul se muta in alta localitate ori se muta in aceeasi localitate unde locuieste victima, dar in alt domiciliu, cu scopul de a se sustrage de la indatoririle sale de intretinere.

Actiunea de alungare presupune izgonirea, indepartarea de la domiciliu, de la locuinta a victimei, faptuitorul folosind diverse mijloace, ca, de exemplu, prin constrangere morala sau fizica, in acest fel urmarind sa se sustraga de la obligatiile stabilite.

Lasarea fara ajutor inseamna adoptarea unei atitudini de pasivitate, de inactiune din partea faptuitorului. Victima, in aceasta situatie, nu este parasita sau alungata; subiectul activ si cel pasiv raman la acelasi domiciliu, dar subiectul pasiv nu primeste ajutorul necesar, desi se gaseste la acelasi domiciliu.

Elementul material in cazul celei de-a doua modalitati mormative consta in neineplinirea (inactiunea) cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege (art.228 lit.b C.pen.).

Este vorba de acele cazuri in care obligatia de intretinere opereaza in virtutea legii (ope legis), nu implica o determinare baneasca sub forma unei pensii, ci prestarea directa a celor necesare traiului cotidian - alimente, imbracaminte, medicamente, fara de care nu pot fi concepute viata de familie si relatiile dintre membrii acesteia.

Dreptul la intretinere il are cel ce se afla in nevoie, neavand posibilitatea unui castig obtinut din munca datorita incapacitatii de a munci ori ce nu are alte venituri. In practica judiciara s-a decis ca faptul de a avea un venit lunar in calitate de pensionar, nu exonereaza pe fiu de obligatia legala de intretinere, daca venitul este insuficient pentru acoperirea nevoilor celui aflat in incapacitatea de a munci.

Daca obligatia de intretinere exista, aceasta are intotdeauna un caracter de continuitate, adica trebuie indeplinita in orice moment. De aici rezulta ca, neindeplinirea obligatiei de intretinere va avea tot un caracter de continuitate, abandonul de familie, in aceasta forma, fiind o infractiune continua.

Cea de a treia modalitate de realizare a elementului material al delictului (art.228 lit.c C.pen.), cea mai frecventa, consta dintr-o inactiune, respectiv neplata cu rea-credinta timp de 2 luni a pensiei de intretinere, stabilita pe cale judecatoreasca. In dispozitia art.228 lit.c sunt prevazute doua cerinte esentiale, si anume: sa fie vorba de o pensie de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca si sa nu se fi facut plata acesteia timp de 2 luni. O asemenea situatie si obligatie poate sa apara, bunaoara, in caz de divort, cand, pentru copii, unul din soti este obligat la plata unei pensii de intretinere, pensie lunara.

Infractiunea de abandon de familie constand in neplata cu rea-credinta, timp de cel putin 2 luni, a pensiei de intretinere, are caracterul unei infractiuni continue omisive care dureaza pana cand faptuitorul plateste pensia de intretinere sau se pronunta hotararea de condamnare.

Termenul de 2 luni curge de la data cand hotararea a ramas definitiva sau cu executie provizorie privind pensia de intretinere. Daca s-au platit unele sume si apoi au incetat, termenul curge de la data ultimei plati. O plata partiala echivaleaza tot cu o neplata, deoarece o asemenea plata nu reprezinta pensia fixata pe cale judecatoreasca. In practica judiciara s-a statuat ca imprejurarea ca minorul s-a angajat ca muncitor si realizeaza venituri proprii nu face sa inceteze automat obligatia parintelui de a-i plati pensia de intretinere la care fusese obligat. Minorul care realizeaza venituri proprii este indreptatit, in continuare, la intretinere, in masura in care acele venituri nu sunt indestulatoare pentru a-i asigura conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala. De aceea, neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere, in conditiile art. 228 lit.c constituie, in acest caz, infractiunea de abandon de familie.

Tot in practica judiciara s-a decis ca nu se datoreaza relei-credinte neplata timp de peste doua luni, in intregime, a pensiei de intretinere pentru copiii minori, in situatia in care cel obligat la intretinere este somer, mai are o persoana de intretinut, a achitat o parte din pensie, iar unul dintre cei doi copii a fost in cea mai mare parte din perioada in ingrijirea sa exclusiva; in consecinta, elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie prevazuta in art. 228 alin.1 lit.c C.pen. nu sunt intrunite intr-un atare caz.

b) Urmarea imediata in cazul acestui delict consta in lipsirea de intretinere la care are dreptul o persoana in raport cu care subiectul activ era obligat sa acorde aceasta intretinere. Lipsirea de mijloace de intretinere, dupa cum s-a mai aratat, inseamna lipsirea de mijloace de sprijin moral (lipsirea de locuinta, alimente, medicamente, imbracaminte, asistenta etc.). Aceasta situatie se concretizeaza intr-o situatie care produce suferinte fizice ori morale. Urmarea imediata exista si in cazul in care asemenea consecinbte pot, in mod obiectiv sa se produca (de exemplu, victima este in situatia de a putea fi evacuata din casa, a consumat alimentele etc.).

c) Legatura de cauzalitate. Intre activitatea infractionala (actiune sau inactiune) si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

Daca starea de lipsa a mijloacelor de intretinere materiala sau morala se datoreaza altor cauze, bunaoara refuzului de a le primi de la cel ce este obligat a le oferi sau a disparitiei fara urma a celui care avea dreptul la intretinere, urmata de ajungerea sa in stare de nevoie, in astfel de cazuri legatura de cauzalitate nu exista, implicit nu exista nici elementul material al delictului.

B. Latura subiectiva. Sub acest aspect, delictul de abandon de familie se comite cu intentie. Din textul incriminator rezulta si unele deosebiri intre cele trei forme ale delictului.

In acest sens, in ceea ce priveste prima modalitate normativa - parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor - , exista intentie, fie directa, fie indirecta.

In cazul celorlalte doua modalitati normative, sub aspect subiectiv, ne aflam in prezenta unei omisiuni cu rea-credinta. In practica judiciara s-a sustinut ca infractiunea de abandon de familie exista si in cazul in care faptuitorul, obligat la plata pensiei de intretinere, desi apt de munca, refuza cu intentie sa presteze o activitate eficienta pentru a dobandi venituri din care sa achite obligatia de intretinere, ori, sustinand ca este somer, refuza sa plateasca pensia de intretinere, desi primeste in continuare ajutor de somaj.

Tot in practica judiciara s-a statuat ca imprejurarea ca inculpatul este apt de munca nu echivaleaza cu stabilirea relei-credinte, element al infractiunii de abandon de familie, daca a prezentat documente din care rezulta ca nu are venituri si ca este inscris la Oficiul de Munca si Protectie Sociala, fara a beneficia de ajutor de somaj.

Nu este realizat continutul delictului de abandon de familie nici in situatia in care neplata pensiei de intretinere, stabilita pe cale judecatoreasca este urmarea starii de arestare (in alta cauza) a celui obligat la intretinere ori este militar in termen, internat in spital etc., deoarece aceasta exclude conditia impusa de textul incriminator ca neplata sa fie urmarea relei-credinte. De asemenea, nu exista rea-credinta atunci cand cel obligat la plata pensiei de intretinere, desi nu a platit-o, aceasta s-a datorat faptului ca incuplatul a mandatat unitatea unde lucra ca inginer sa-i retina de pe statul de plata pensia de intretinere si sa o remita partii vatamate, dar unitatea nu a executat mandatul, incuplatul neavand cunostinta despre aceasta omisiune; nu exista rea-credinta nici in situatia in care, stabilirea pe cale judecatoreasca a unei contributii de 20% din venitul lunar al inculpatului, adica a unei creante incerte atat pentru aceasta, cat si pentru partea vatamata, a avut drept urmare refuzul sistematic al partii vatamate de a primi sumele trimise de inculpat, cu motivarea ca suma este incorect stabilita.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Atat actele preparatorii, cat si tentativa sunt posibile, dar neincriminate de textul legal si, in consecinta, nepedepsite.

Abandonul de familie, in modalitatea normativa de la lit.a, este o infractiune momentana, consumarea acesteia avand loc in momentul in care cel indreptatit la intretinere este parasit, alungat sau lasat fara ajutor.

In modalitatea normativa prevazuta la lit.b, infractiunea este continua, consumarea avand loc in momentul neindeplinirii obligatiei de intretinere, epuizandu-se in momentul incetarii activitatii ilicite. In situatia celei de a treia modalitati normative prevazute in art.228 lit.c C.pen., obligatia de plata este cu termen, fapta consumandu-se la data la care expira termenul de plata si, deci, in acest caz, infractiunea este momentana; obligatia de plata avand un caracter periodic, fapta se savarseste in mod repetat prin neplata la termenele succesive. In practica judiciara s-a statuat ca infractiunea de abandon de familie, prevazuta in art.228 alin.1 lit.c C.pen., fiind o infractiune continua omisiva, rezulta ca, daca in hotararea judecatoreasca prin care s-a fixat pensia de intretinere s-a stabilit ca ea trebuie platita pana la majoratul minorului, aceasta infractiune a luat sfarsit la data cand minorul, pentru care trebuia platita pensia, a implinit varsta de 18 ani, adica la data incetarii obligatiei de plata a pensiei de intretinere.

B. Modalitati. Potrivit art. 228 alin.1 lit.a,b si c C.pen., delictul de abandon de familie prezinta mai multe modalitati normative redate in textul incriminator, acestora, in functie de diferite date concrete, pot sa le corespunda o serie de modalitati de fapt (faptice) de care judecatorul va tine seama la individualizarea pedepsei.

In cuprinsul art. 228 C.pen. nu se prevede nici o modalitate agravata a infractiunii. In fapt, pot sa apara asemenea modalitati; de exemplu, intre persoanele ramase in nevoie, in lipsuri materiale sau morale, se gasesc mai multi copii sau este vorba de o sotie bolnava, sau faptuitorul face sa i se piarda urma pentru a nu fi executat silit etc. Judecatorul va tine seama de aceasta la aplicarea pedepsei.                                                

C. Sanctiuni. Delictul de abandon de familie se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani sau cu zile-amenda.

5. Aspecte procesuale

Potrivit art.228 alin.2 C.pen., actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. S-a admis o asemenea inlaturare pe considerentul ca aceasta ofera o posibilitate de refacere a familiei, o posibilitate ca faptuitorul sa revina asupra conduitei sale si, astfel, sa-si reia indeplinirea obligatiilor sale de intretinere.

6. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

Potrivit art. 228 alin.3 C.pen., daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul stabilirii vinovatiei, pronunta impotriva incuplatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt intrunite conditiile prevazute in art. 95. Potrivit art. 95 alin.1 C.pen., Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o anumita durata daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata pentru delict este inchisoarea stricta sau inchisoarea de cel mult 5 ani sau amenda;

b) faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa privativa de libertate;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Legiuitorul a prevazut, asadar, in materia abandonului de familie un caz special de suspendare conditionata a executarii pedepsei.

Ca atare, conform textului, in cazul in care partile nu s-au impacat, instanta de judecata trebuie sa verifice daca inculpatul si-a indeplinit obligatiile in cursul judecatii si, in caz afirmativ, stabilind vinovatia acestuia, sa pronunte impotriva sa o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile din partea generala a Codului penal referitoare la suspendarea conditionata.

In practica judiciara s-a decis ca, in cazul in care executarea pedepsei aplicate inculpatului pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie este suspendata conditionat in temeiul art.228 alin.3 C.pen, inculpatul indeplinindu-si obligatiile in cursul judecatii, nu se mai poate dispune revocarea suspendarii executarii unei pedepse anterioare aplicate tot pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie.

Intrucat legiuitorul, prevazand acest caz special de suspendare conditionata a executarii pedepsei, a avut in vedere interesele celui indreptatit la intretinere, instanta de judecata, in virtutea rolului sau activ, trebuie sa staruie in incercarea de a-l determina pe inculpat sa-si indeplineasca obligatiile in cursul judecatii, pentru a putea face aplicabile prevederile referitoare la suspendarea conditionata.

In cazul savarsirii infractiunii prin neplata cu rea-credinta a pensiei de intretinere, stabilita pe cale judecatoreasca, timp de doua luni, conditia indeplinirii obligatiilor in cursul judecatii este realizata daca in recurs inculpatul face dovada ca a platit pensia de intretinere datorata pana la data pronuntarii sentintei de condamnare.

In practica judiciara s-a statuat ca, in conditiile in care plata pensiei de intretinere se face dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si nu in timpul judecatii, asa cum prevede art. 228 alin.3 C.pen., se exclude posibilitatea aplicarii condamnarii cu suspendarea executarii pedepsei.

Potrivit art. 228 alin.4 C.pen., revocarea suspendarii conditionate nu are loc decat in cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie.

Asadar, aceasta suspendare poate fi revocata numai intr-o singura situatie, respectiv, atunci cand condamnatul comite, in cursul termenului de incercare din nou infractiunea de abandon de familie.

Conform art.228 alin.5, dispozitiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei in cazul infractiunii de abandon de familie se aplica numai in cazul primei condamnari a faptuitorului pentru acest delict.

Bibliografie

1. Codul familiei 2. Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu,

Constantin Bulai, Rodica Stanoiu, Victor Rosca, Explicatii teoretice ale Codului

penal roman. Volumul IV. Partea speciala , Editura Academiei, Bucuresti, 1972                                                                                              3. Vasile Papadopol, Mihai Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in

materie penala pe anii 1969-1975, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,

1977 4. Teodor Vasiliu si colaboratorii, Codul penal comentat si adnotat. Partea speciala.

Volumul II, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977

5. Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1977, Editura Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti, 1978 6. Vasile Papadopol, Mihai Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in

materie penala pe anii 1976-1980, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,

7. George Antoniu, Constantin Bulai (coordonatori), Practica judiciara penala.

Volumul III. Partea speciala, Editura Academiei , Bucuresti, 1992      8. Constantin Crisu, Nicorina Crisu Magraon, Stefan Crisu, Repertoriu de doctrina si

jurisprudenta romana 1989-1994. Volumul I, Editura Argessis, Curtea de Arges, 1995                            9. De la Curtea Suprema de Justitie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Buletinul

jurisprudentei 1990-2003, Editura All Beck, Bucuresti, 2004 10. Vasile Dobrinoiu, Drept penal. Partea speciala. Volumul I. Curs universitar, Editura

Lumina Lex, Bucuresti, 2004 11. Adrian Pricopi, Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004 12. Codul penal adoptat prin Legea nr. 301/2004 publicata in Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 575 din 29 iunie 2004

S T A R E A D E F A P T

Subsemnata POPESCU IOANA, domiciliata in com. Teremia Mare, nr.212, judetul Timis, identificata prin C.I. seria TM nr. 125247 si CNP 27525115654, formulez prezenta:

PLANGERE PENALA

-impotriva numitului GEORGESCU MARIAN, domicilit in com. Comlosu Mare, nr. 985 pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie, fapta prevazuta de art.305 lit. c din Cod Penal.

De asemenea ma constitui parte civila pentru suma de 3400 lei.

In fapt, prin sentinta civila nr.2014/11.06.2004 s-a desfacut casatoria dintre mine si parat,mi-au fost incredintate minorele GEORGESCU DANA nascuta la data de 19.02.2001 si GEORGESCU MARIA, nascuta la data de 20.04.2004, spre crestere si educare si obligarea paratului la plata pensiei de intretinere in cuantum de 33% din salarul net lunar pe economia nationala, cate 16,5% pentru fiecare minora.

Mentionez ca paratul, de la data desfacerii casatoriei, nu a achitat pensia de intretinere la care a fost obligat,pentru niciuna dintre minore, desi acesta are un loc de munca stabil si nu are alte persoane in intretinere.

In drept, imi intemeiez actiunea pe dispozitiile art.305 lit. c din C.P.

Dovada plangerii inteleg sa o fac prin proba cu acte si cu minori.

Anexez: sentinta civila nr. 2014/11.06.2004 si incheierea din data de 20.02.2007.

Petenta POPESCU IOANA s-a prezentat la Postul de Politie Teremia Mare, jud. Timis, unde a depus in data de 04.05.2007 plangerea penala impotriva fostului concubin, GEORGESCU MARIAN, pentru savarsirea de catre acesta a infractiunii de abandon de familie.

Fiind invitat la Postul de Politie Teremia Mare pentru cercetari, faptuitorul GEORGESCU MARIAN, a fost audiat cu privire la cele reclamate, declarand faptul ca, nu a achitat contributia lunara de intretinere in favoarea minorelor intrucat a avut alte cheltuieli si rate bancare, declarand totodata faptul ca va achita restanta acumulata pana la data de 04.05.2007.

In data de 08.05.2007, la sediul Postului de Politie Teremia Mare s-a prezentat petenta POPESCU IOANA, care a prezenta mandatu postal nr. 4671 prin care reiese ca a primit de la reclamantul GEORGESCU MARIAN suma de 3400 lei, suma ce reprezinta restanta acumulata de acesta la contributia lunara de intretinere si isi retrage plangerea depusa intrucat s-a impacat cu acesta si nu mai are pretentii.

Avand in vedere faptul ca, din cuprinsul actelor existente la dosar, reiese ca in cauza exista situatia prevazuta de art. 10, alin.1,lit h, din C.P.P., in baza art.228,alin.4, din C.P.P., lucratorii Postului de Politie Periam care au instrumentat dosarul au propus a nu se inceope urmarirea penala fata de numitul GEORGESCU MARIAN, pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie, fapta prevazuta si pedepsita de art.305,alin.1, lit.c, din Cod Penal, intrucat petenta POPESCU IOANA si-a retras plangerea.