Condițiile soțului supraviețuitor pentru a veni la moștenire

Condițiile soțului supraviețuitor pentru a veni la moștenire

1 Condiții generale

Conform Codului civil, pentru a putea mosteni o persoana trebuie sa intruneasca doua conditii: una pozitiva, aceea de a "exista" la data deschiderii mostenirii, adica de a avea capacitate succesorala si una negativa, aceea de a nu fi nedemna. La aceste conditii expres cerute de lege, doctrina a mai adaugat una, si anume aceea a existentei vocatiei la mostenire.

Capacitatea succesorala si vocația la moștenire sunt conditii care trebuie sa fie intrunite atat in cazul mostenirii legale, cat si a celei testamentara, in timp ce conditia inexistentei nedemnitatii este specifica doar mostenirii legale. Ne-demnitatea succesorala are insa un corespondent specific moștenirii testamentare, si anume revocarea judecatoreasca pentru ingratitudine (art. 831 si 930 C. civ.).

a)Capacitatea succesorala

Orice persoana care exista la momentul deschiderii mostenirii are capacitatea de a mosteni, deci de a dobandi succesiunea, iar orice persoana care nu exista la data deschiderii mostenirii nu are capacitatea de a mosteni.

Au capacitate succesorala urmatoarele categorii de persoane: persoanele fizice in viata la data

deschiderii mostenirii persoanele disparute, copilul conceput dar nenascut la data deschiderii succesiunii, persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii.

Nu au capacitate succesorala persoanele fizice care nu sunt in viata si persoanele juridice care

nu sunt in fiinta la deschiderii data succesiunii, precum si comorientii.

Exista insa situatii in care persoane fizice care au vocatie succesorala una fata de alta decedeaza intr-o imprejurare in care nu se poate proba in nici un fel care dintre ele a supravietuit celeilalte, cum ar fi: un accident aviatic, auto sau feroviar, un cutremur, inundatii, prabusirea unei cladiri, naufragiu etc. Pentru a transa intr-un fel problema, art. 21 din Decretul nr. 31/1954 prevede ca "in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare, fara sa se poata stabili daca una a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata". Persoanele decedate in asemenea imprejurari poarta denumirea de comorienti

Consecinta practica imediata a aplicarii prezumtiei mortii concomitente in cazul comorientilor este aceea ca acestia nu se pot mosteni, caci nesupravietuind unul altuia, sunt lipsiti de capacitate succesorala. Pe cale de consecinta, fiecare va fi mostenit de ceilalti succesibili ai sai. De exemplu, daca doi frati casatoriti, A si B, sunt comorienti, fiecare va fi mostenit de sotia sa, niciunul dintre ei neavand capacitatea succesorala de a-l mosteni pe celalalt.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

b)Moștenitorul sa nu fie nedemn

Nedemnitatea (nevrednicia) succesorala consta in decaderea unui succesibil din dreptul de a mosteni o persoana decedata datorita savarsirii unor fapte grave - anume prevazute de lege - fata de defunct sau memoria acestuia, cu toate ca are capacitate succesorala si vocatie efectiva la mostenirea defunctului. Ea opereaza doar in cazul succesiunii legale si inlatura pe cel vinovat de la mostenire in totalitate, chiar daca este mostenitor rezervatar. Nedemnitatea nu functioneaza nici in cazul mostenirii testamentare, nici in cazul instituirii contractuale. Nedemnitatea este o pedeapsa civila, datorita faptului ca il afecteaza doar pe cel vinovat, nu si pe succesorii acestuia care pot veni la mostenire in nume propriu. Desi produce efecte identice cu exheredarea, adica indepartarea de la succesiune, nedemnitatea nu se confunda cu aceasta intrucat in timp ce prima este opera vointei lui de cujus, putand fi revocata pana la data decesului de cel care a dispus-o, cea de a doua este opera vointei legii si nu poate fi inlaturata, chiar daca inainte de a deceda defunctul l-a "iertat" pe nedemn.

Art. 655 C. civ. prevede in mod expres si limitativ urmatoarele cauze de nedemnitate: atentatul la viata celui care lasa mostenirea, acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea, edenuntarea omorului caruia i-a cazut victima cel despre a carui mostenire este vorba.

Nedemnitatea nu poate fi "iertata" sau "confirmata", astfel incat daca cei indreptatiti nu o invoca, trebuie invocata din oficiu de instanta sau de notarul public in fata caruia se dezbate succesiunea.

c) Vocația la moștenire

Vocatia succesorala sau chemarea la mostenire este conferita fie prin vointa legii, fie prin vointa lui de cujus exprimata prin testament sau donatie de bunuri viitoare (instituire contractuala). Determinarea persoanelor cu vocatie la mostenirea unei persoane decedate poarta denumirea de devolutiune succesorala. Dupa cum devolutiunea se face prin lege, prin testament sau prin contract, aceasta poate fi legala, testamentara sau conventionala.

2 Conditii speciale

In Romania, daca soțul supraviețuitor a avut aceasta calitate la data deschiderii succesiunii, nu are importanta durata casatoriei cu defunctul, starea materiala sau sexul soțului supraviețuitor, daca au avut sau nu copii, daca conconviețuiau impreuna sau daca erau separați in fapt, indiferent de vina caruia dintre soți La fel nu influențeaza nici domiciliul separat al soților Conviețuirea a doua persoane de sex diferit, numita concubinaj, oricat de durata ar fi fost, nu confera vocație succesorala legala concubinului supraviețuitor

Potrivit articolului 16 alineat 1 din Codul Familiei, momentul incheieri casatoriei este acela in care ofițerul de stare civila constata ca sunt indeplinite toate condițiile cerute de lege pentru incheierea unei castorii valabile și ii declara pe viitorii soți casatoriți. Inregistrarea casatoriei care urmeaza dupa acest moment nu are valoare constitutiva, ci constituie un element de proba.

Așadar, dovada incheierii casatoriei poate fi facuta numai prin certificatul de casatorie atunci cand se pretind efecte de stare civila. Excepție face situația in care dovada casatoriei este necesara in alte scopuri, aceasta fiind considerata un simplu fapt juridic, și astfel este admisibil orice mijloc de proba.

In cazul divorțului, potrivit articolului 39 alineat 1 din Codul Familiei, casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea judecatoreasca ce a pronunțat divorțul a ramas irevocabila. Daca moartea unului dintre soți intervine inainte de aceasta data,chiar dupa pronunțarea hotararii, dar inainte de ramanerea acesteia ca irevocabila, celalalt soț iși pastreaza aceasta calitate, fiind indreptațit la toate drepturile ce se cuvin soțului supraviețuitor.

In caz de nulitate absoluta sau relativa, casatoria se desființeaza cu efect retroactiv, astfel incat problema unor drepturi succesorale nu se mai pune, chiar daca hotararea judecatoreasca prin care s-a constatat nulitatea sau s-a anulat casatoria a intervenit ulterior decesului unuia dintre soți. Calitatea de soț pe care supraviețuitor o avusese la data deschiderii succesiunii se desființeaza cu efect retroactiv.

O excepție reprezinta insa casatoria putativa. Astfel conform articolului 23 din codul familiei, cel care reglementeaza aceasta instituție, "soțul care a fost de buna-credința la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata pastreaza, pana la data cand hotararea instantei judecatorești ramane definitiva, situația unui soț dintr-o casatorie valabila". Astfel, daca decesul unuia dintre soți s-a produs inainte de ramanerea definitva a hotararii de declarare sau de pronunțare a nulitații, iar soțul supraviețuitor a fost de buna credința, el va putea veni la moștenire, fiindca pastreaza calitatea de soț pe care a avut-o la deschiderea succesiunii .

In situația in care unul dintre soți este declarat judecatorește mort, celalalt soț se recasatorește, iar hotararea judecatoreasca declarativa de moarte este anulata conform articolului 22 din Codul Familiei, cea de-a doua casatorie ramane valabila, iar cea dintai se considera desfacuta la data incheierii celei de-a doua casatorii. In aceste condiții, soțul recasatorit nu-l va putea moșteni pe soțul din prima casatorie, ci numai pe cel din cea de-a doua casatorie.

3 Condițiile pentru a veni la moștenire in dreptul comparat

In aproape toate legislațiile studiate, soțul supraviețuitor trebuie sa indeplineasca condițiile generale, cerute tuturor moștenitorilor, și in plus, o condiție legata de relația lor cu defunctul.

Aceasta condiție este de obicei sa aiba calitatea de soț supraviețuitor la data deschiderii succesiunii. Particularitați exista in cazul separarii de fapt sau a separarilor de corp cu sentința judecatoreasca. Vom vedea care sunt acestea in cateva sisteme de drept.

1 Franța

Legea franceza, prin articolul 731 din Codul Civil, prevede ca "succesiunea este imparțita prin lege rudelor și soțului succesibil". Acesta este definit prin articolul urmator:"Este succesibil soțul supraviețuitor nedivorțat, și impotriva caruia nu exista hotarare de separare de corp avand forța de lucru judecat."

Independent de regimul matrimonial, soțul supraviețuitor va trebui sa indeplineasca condițiile normale, adica sa accepte succesiunea, sa nu fie nedemn și sa nu fie dezmoștenit prin dispozițiile lui de cuius. Astfel, este vorba de o populație majoritar feminina, marcata de marirea duratei medii de viața. Intr-un numar mare de cazuri soția supraviețuitoare este protejata prin adoptarea unei comunitați de bunuri universala cu donația catre ultimul supraviețuitor dintre soți, sau printr-o donație intre soți, și ocupa imobilul cumparat sau inchiriat impreuna cu soțul decedat.[6]

Am vazut ca pentru a avea drepturi succesorale, trebuie sa nu existe o hotarare de separație de corp. Separarea de corp(cunoscuta și sub numele de "divorț catolic") este o situație juridica rezultand dintr-o hotarare judecatoreasca care pune capat obligației de conviețuire. Nu trebuie confundata cu separarea de fapt, care nu are nici o valoare juridica și care se manifesta prin absența conviețuirii intre soți.

2 Italia

Legea italiana prevede situația soților și face distincția intre separarea cu o hotarare definitiva și cea fara o hotarare definitva. Aceasta din urma are, conform articolului 585 din Codul Civil Italian, aceleași drepturi ca și un soț care nu este separat.

In conformitate cu articolul 548 din Codul Civil, articolul la care articolul 585 face trimitere in cazul unei hotarari de separare, soțul separat, care la momentul deschiderii succesiunii a beneficiat de o alocație alimentara, va beneficia de o alocație de subzistența. Calculul acesteia va fi "in raport cu substanța moștenirii și calitatea și numarul moștenitorilor legali".

3 Quebec

Articolul 653 din Codul Civil din Quebec, prevede ca "In afara unor dispoziții testamentare contrare, succesiunea este imparțita soțului supraviețuitor care a fost legat de defunct prin prin casatorie sau uniune civila și rudelor defunctului".

Articolul urmator, 654, prevede ca "Vocația succesorala a soțului supraviețuitor nu este subordonata renunțari la drepturile și avantajele rezultante din casatorie sau din uniunea civila".

Legea canadiana, prin articolului 624 din Codul Civil din Quebec, prevede explicit cazul soțului supraviețuitor de buna credința dintr-o casatorie putativa sau o uniune civila putativa: "Soțul sau partenerul unit civil de buna credința succed partenerului decedat daca nulitatea casatoriei sau uniunii civile este pronunțata dupa deces".

4 Anglia

Partenerii civili, sau partenerii casatoriți sunt moștenitori legali doar daca sunt in realitate casatoriți sau intr-un parteneriat civil cu defunctul. Deci daca suntem divorțați sau parteneriatul s-a sfarșit din punct de vedere legal, nu putem fi moștenitori ab intestat. Dar partenerii care sunt desparțiți intr-o maniera informala pot veni la succesiune.

Exista o situație in care soțul supraviețuitor care a parasit domiciliul conjugal, putand vorbi astfel de un fel de separare, nu are drepturile ce se cuvin soțului supraviețuitor care nu a parasit domiciliul conjugal. Pentru locuințele familiale inchiriate, in care soții sunt locatari, legea face din soțul supraviețuitor titularul automat al contractului de locațiune, dar exclude soțul care a abandonat domiciliul conjugal.

5 Belgia

Codul civil belgian prevede ca pentru a fi moștenitor, soțul trebuie sa fie "nedivorțat și nici separat de corp".

Legea face diferența intre soțul separat de fapt in ceea ce privește drepturile rezervatare. In conformitate cu articolul 915 bis din codul civil "soțul supraviețuitor are dreptul la uzufruct asupra jumatate din succesiune", și "in caz de separație de fapt a soților, acest uzufruct poarta asupra imobilului unde soții au avut ultima rezidența conjugala și asupra mobilelor ce o mobileaza cu condiția ca soțul supraviețuitor sa-și fi menținut reședința, sau sa fi fost impiedicat impotriva voinței sa o faca și ca atribuirea acestui uzufruct sa fie echitabila".