Bigamia

Bigamia

1. Continutul legal

Constituie infractiunea de bigamie potrivit art. 303 C.pen., incheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita. Persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoana pe care o stie casatorita este sanctionata cu o pedeapsa mai redusa.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referi­toare la familie si a caror existenta si dezvoltare implica respectarea caracterului mo­nogam al casatoriei.

Infractiunea nu are obiect material deoarece actiunea subiectului nu se rasfrange asupra unui asemenea obiect.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi numai persoana (barbat sau femeie) care are calitatea de persoana casatorita. Infractiunea se savar­seste in coautorat daca ambii soti sunt bigami (fiecare are calitatea de persoana ca­satorita). Daca numai unul din soti este bigam, celalalt va fi complice nemijlocit la infractiune. Instigator sau complice mijlocit poate fi orice persoana.

b) Subiect pasiv este sotul persoanei care incheie o noua casatorie.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de incheiere a unei noi casatorii de catre o persoana care este casatorita. Noua casatorie trebuie sa‑si gaseasca concretizarea intr‑un act de casatorie valabil intocmit (daca noua casatorie nu este valabila, nu va exista bigamie), adica de catre ofiterul de stare civila, in urma luarii consimtamantului viitorilor soti care semneaza impreuna cu el actul pe care acesta il inscrie in registrul de stare civila.

In alin. (2) al art. 303 C.pen. nu se incrimineaza o infractiune de sine statatoare, ci se prevede numai un mod de pedepsire mai bland al complicelui nemijlocit la infrac­tiune, adica a persoanei cu care sotul bigam incheie casatoria[1].

Intrucat casatoria consta in alianta dintre un barbat si o femeie, infractiunea de bigamie nu poate fi savarsita fara concursul a doua persoane de sex opus. Daca ambele persoane sunt casatorite, ele savarsesc infractiunea in calitate de coautori. Daca numai una dintre aceste persoane este casatorita, ea raspunde pentru bigamie in calitate de autor, iar persoana necasatorita, in ipoteza ca a stiut ca cealalta persoana este casatorita, raspunde pentru aceeasi infractiune in calitate de complice ne­mijlocit. Tot in calitate de complice, insa mijlocit, raspunde si ofiterul de stare civila care a cunoscut in momentul incheierii casatoriei ca una din parti este casatorita.

Exista infractiunea de bigamie si atunci cand faptasul, desi era casatorit, sotii traiau despartiti in fapt, de un timp indelungat[2].

b) Urmarea imediata consta intr‑o atingere grava a relatiilor de convietuire sociala.

c) Pentru existenta laturii obiective a infractiunii de bigamie se cere ca intre ac­tiu­nea de incheiere a unei noi casatorii de o persoana casatorita si urmarea imediata sa existe o legatura de cauzalitate. Daca casatoria anterioara este anulata dintr‑o alta cauza decat bigamia, nu va exista legatura de cauzalitate si nici infractiunea de bi­gamie.

Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva se caracterizeaza prin intentie, care poate fi directa sau indi­recta. Aceeasi forma de vinovatie se cere si la complicele nemijlocit.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi infractiunea de bigamie este susceptibila atat de acte preparatorii, cat si de tentativa, aceste forme imperfecte de infractiune nu se pedepsesc.

Fiind o infractiune instantanee, bigamia se consuma in momentul incheierii noii casatorii.

B. Modalitati. Infractiunea nu are decat o singura modalitate normativa. Bigamia poate avea insa multiple modalitati faptice, de exemplu din prima casatorie faptui­torul are copii sau are obligatii de intretinere a unor persoane; faptuitorul a indus in eroare pe complice etc.

C. Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani, in varian­ta prevazuta in alin. (1) si cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, in varianta prevazuta in alin. (2).

Sanctiunea este mai usoara in alin. (2), deoarece participantul necasatorit, desi contribuie nemijlocit la savarsirea faptei, nu incalca vreo obligatie legala privind re­latiile de familie; acesta nu este bigam, iar fapta sa nu constituie o modalitate atenua­ta a infractiunii de bigamie.

Potrivit alin. (3) al art. 303 C.pen., fapta de bigamie nu se sanctioneaza daca pri­ma sau cea de‑a doua casatorie este declarata nula pentru alt motiv decat bigamia.