Transformarile
afective
Noile fenomene afective proprii
adolescentei si care se pregatesc incepand cu faza de 12 -
15 ani au fost mult timp considerate ca legate in primul rand de
mecanisme innascute si cvasiinstinctive, ceea ce mai
admit inca adesea psihanalistii, atunci cand isi
centreaza interpretarile referitoare la aceste nivele pe ipoteza unei
"reeditari a complexului Oedip". In realitate, rolul factorilor
sociali ( in sensul dublu al socializarii si al transmiterilor
culturale) este mult mai important si este favorizat, intr-o
masura mai mare decat s-a banuit, de transformarile
intelectuale despre care am vorbit mai sus.
Intr-adevar,
diferenta esentiala dintre gandirea formala si
operatiile concrete consta in faptul ca acestea sunt
centrate pe real, in timp ce gandirea formala atinge
transformarile posibile si nu asimileaza realul decat in
functie de aceste desfasurari imaginate sau deduse. Or,
aceasta schimbare de perspectiva este tot atat de fundamentala
din punct de vedere afectiv cat si din punct de vedere cognitiv, deoarece
lumea valorilor poate sa ramana si ea interioara
frontierelor realitatii concrete si perceptibile sau,
dimpotriva, poate sa se deschida spre toate
posibilitatile interindividuale sau sociale.
Adolescenta (15 - 18 ani), fiind mai ales
varsta intrarii individului in societatea celor varstnici intr-o
masura mai mare decat varsta pubertatii (astazi, la
aproximativ 12 ani la fete si 15 ani la baieti),
preadolescenta este caracterizata in acelasi timp printr-o
accelerare a cresterii fiziologice si somatice si prin acea
sensibilitate la valori deschise intre noile posibilitati pentru
care subiectul se pregateste deja, deoarece parvine sa le
anticipeze datorita noilor sale instrumente deductive.
Este
important, intr-adevar, sa remarcam ca fiecare
structura mintala noua, integrand structurile precedente,
reuseste in acelasi timp sa elibereze in parte
individul de trecutul sau si sa inaugureze activitati
noi, care, la nivelul de care vorbim, sunt ele insele orientate
esentialmente spre viitor. Or, psihologia clinica si mai ales
psihanaliza care este la moda acum, nu vad adesea in
afectivitate decat un joc de repetari sau de analogii cu trecutul
(reeditarea complexului Oedip sau a narcisismului etc.).
A.
Freud
si E. Erikson au
insistat asupra "identificarilor succesive" cu adultii luati
drept model, care eliberandu-i de alegerile infantile, prezinta de altfel
pericolul unei "difuziuni de identitate" (Erikson), dar ceea ce au vazut
intr-o masura redusa este rolul autonomiei concrete dobandite in
timpul celei de-a doua copilarii (cap. IV, § V) si mai ales rolul constructiilor cognitive, care permit
aceasta anticipare a viitorului si aceasta orientare spre
valorile noi despre care am vorbit ceva mai inainte.
Autonomia morala, care apare pe plan
interindividual la nivelul varstei de 7 ani la 12 ani,
dobandeste intr-adevar, o data cu gandirea formala, o
dimensiune in plus in manuirea a ceea ce s-ar putea numi valorile
ideale sau supraindividuale. Unul dintre noi, studiind mai de mult, cu A. M.
Weil
dezvoltarea ideii de patrie a constatat ca ea nu capata o
valoare afectiva adecvata decat de la 12 ani in sus.
Acelasi lucru se poate spune despre ideea de justitie sociala,
sau despre idealurile rationale, estetice sau sociale. In
functie de asemenea valori, deciziile care trebuie luate in
opozitie sau in acord cu adultul si in special in
viata scolara, au o anvergura cu totul alta decat in
micile grupuri sociale la nivelul operatiilor concrete.
Cat
despre posibilitatile pe care le deschid aceste valori noi, ele sunt
clare la adolescent, care, in comparatie cu copilul, prezinta
dubla diferenta, de a fi capabil sa construiasca
teorii si sa se preocupe de alegerea unei cariere care sa
corespunda unei vocatii si care sa-i permita
sa-si satisfaca nevoile de reformare sociala si de
creare de idei noi. Preadolescentul nu atinge acest nivel, dar numeroase
indicii arata in aceasta faza de tranzitie
aparitia acelui joc al constructiilor de idei sau al structurii
valorilor legate de proiecte de viitor. Din pacate asupra acestui subiect
exista putine studii
