Testele psihologice ca instrumente de psihodiagnoza

TESTELE PSIHOLOGICE CA INSTRUMENTE DE PSIHODIAGNOZA

La finalul acestui curs veti putea:

- Sa operati cu diferite definitii ale testului psihologic;

- Sa intelegeti mai bine specificul, limitele si valoarea acestei metode psihodiagnostice,

Termenul de test are o acceptiune larga in sens de procedura de masurare sau de evaluare. Distingem in sens strict: a)probe creion-hartie, orale si pe aparate care au destinatie psihometrica, b) inventarele de personalitate, chestionare de interese, probele proiective, formele clinice asociate (le-am studiat in cursurile precedente ca ''metode utilizate in vederea psihodiagnozei) si c) testele de cunostinte.

Scurt istoric al testelor psihologice

Radacinile testelor, ca de altfel ale psihodiagnozei in genere, se pierd in antichitate. Du Bois (1966) vorbeste despre sistemul civil de examinare chinez de acum mai bine de 2500 de ani.

In a doua jum. a sec. al XIX-le creste intersul societatii pentru problemele de sanatate mentala, dezvoltare mentala normala si pentru cazurile de retard sau boala mentala. Acestea au creat necesitatea realizarii unor sisteme obiective de clasificare a persoanelor.

In 1838 medicul Esquirol se ocupa de retardul mental stabilind mai multe grade de la normalitate la idiotie. El considera ca modul de utilizare a limbajului exprima cel mai bine nivelul intelectual.

In acceasi perioada medicul francez Seguin se ocupa de antrenarea simturilor si a musculaturii la copii retardati.

In 1884 la expozitia internationala, pt. 3 peny, in laboratorul lui Fr. Galton, se realiza testarea acuitatii auditive, fortei musculare, timpului de reactie simplu (TRS) si a altor functii psihice simple.

Termenul de test a fost introdus prima data de Mc. K. Cattell in 1980.

1905. Scara metrica a inteligentei a lui Binet- Simon.

Definitii

1. Definitia Asociatiei Internationale de Psihotehnica (transformata in 1956 in Asociatia Internationala de psihologie Aplicata), preluata de H. Pieron in al sau '' Vocabulaire de la Psychologie'' : ''Testul este o proba determinata, ce implica o sarcina de efectuat, identica pentru toti subiectii examinati cu instrumente precise pentru aprecierea succesului sau a esecului sau pentru notatia numerica a reusitei''

2. Pierre Pichot considerand ca definitia de mai sus este aplicabila numai testelor de inteligenta, de aptitudini si de cunostinte da urm. definitie: '' Se numeste test mintal o situatie experimentala standardizata, care serveste drept stimul unui comportament. Acest comportament este evaluat printr-o comparare statistica cu acela al unor indivizi plasati in acceasi situatie, ceea ce permite clasarea subiectuluui examinat fie cantitativ, fie tipologic''.

3. Alain Sarton: accentueaza functia de predictie a testelor: proba care permite, plecand de la un comportament observat al unui subiect dat, sa se determine comportamentele uzuale, inclusiv cele viitoare, semnificative ale subiectului considerat.

4. Oleron: testele sunt instrumente fundamentale ale psihologiei aplicate. Ele sunt utile cercetarii datorita posibilitatii de a examina numerosi subiecti in situatii uniformizate.

5. Anastasi A.: Un test psihologic este in mod esential o masura obiectiva si standardizata a unui esantion de comportament. Iata cum explica autoarea citata notiunile introduse in definitie:

Esantionarea corecta si reprezentativa  a comportamentului depinde de calitatea si numarul itemilor. Valoarea predictiva a testului depinde de gradul in care este acoperit comportamentul masurat.

Standardizarea vizeaza uniformitatea procedurii de administrare, notare si interpretare a rezultatelor.

Obiectivitatea masuratorii este asigurata daca administrarea si notarea sunt independente de judecata subiectiva a examinatorului. Obiectivitatea mai depinde si de corecta ordonare a itemilor dupa gradul lor de dificultate care se stabileste functie de procentajul rezolvarilor corecte, pe fiecare item, in esantionul pe care s-a realizat validarea. Obiectivitatea se determina prin determinarea fidelitatii, si validitatii testului respectiv.

Terminologie

Cea mai generala notiune - proba psihologica.

Item- intrebarile sau sarcinile elementare (stimulii) din care se compune o proba.

- Test sau scara- o colectie de itemi care tintesc aceeasi insusire sau aptitudine avand proprietatea omogenitatii.

Proiect: Calificarea unor bunuri ca fiind proprii sau comune. Proiect: Teoria sistemului mondial

-Subteste grupaje de itemi din componenta unor teste.

Baterie- combinatie de teste reunite in vederea predictiei unui criteriu extern sau pentru a realiza o anumita structura.

Specificul metodei testelor psihologice

-Testele reprezinta o rafinare sistematica a observatiei si a metodelor de evaluare.

-Testul materializeaza, traduce intr-un dispozitiv experimental si de analiza psihologica o anumita conceptie sau teorie psihologica dintr-o anumita perioada despre o functie sau despre functionalitatea psihica. In constructia probei se reflecta limitele conceptiei de la care s-a pornit. Aceasta pune in discutie valoarea de cunoastere a unui anumit test.

Se aseamana cu experimentul psihologic dar are o mai mai mare finete in realizarea evaluarilor cu care opereaza. Experimentul se intereseaza de legitate, testul urmareste sesizarea diferentelor dintre oameni.

A. Rey: testele sunt procedee standardizate, concepute pentru a provoca la subiectii investigati reactii inregistrabile sub aspectul intensitatii, formei, duratei, semnificatiei, etc. datele obtinute sunt estimate prin referirea lor la valorile etalon.

- Utilitatea testelor ca metoda de psihodiagnostic este sustinuta de faptul ca permite obtinerea de informatii relativ, precise, obiective, intr-un timp realtiv scurt. Obiectivitatea are aici sens de date independente de subiectivitatea celui ce efectueaza sau suporta testarea.

- In psihodiagnoza nu trebuie sa primeze metoda, testul, ci persoana, testul fiind doar un instrument printre celelalte metode de psihodiagnostic

- Deci testele provoaca comportamente care la randul lor sunt expresia unor caracteristici psihologice. Comportamentul provocat este un esantion din repertoriul comportamental al subiectului. Intre acest comportament cuantificabil si caracteristicile din viata de zi cu zi ale subiectului exista relatii cuantificabile exprimate prin coeficienti de corelatie.

- Conditia incertitunii in utilizarea testelor psihologice ca instrumente de psihodiagnoza este data de functionarea principiilor: dezvoltarii si al involutiei proceselor si functiilor psihice, precum si a principiului determinarii complexe, multifactoriale a comportamentului uman. Astfel, E.L. Thorndike a remarcat in urma unui studiu longitudinal ca dupa 20 de ani progosticurile formulate pentru 1000 de subiecti examinati psihologic au fost slab validate de evolutia acestora. Aceasta situatie pune in discutie durata valabilitatii unui prognostic psihologic. El este valabil la copii mici pe durata de pana la trei luni. La adultii tineri durata se poate intinde pana la doi ani, cu acceptarea caracterului probabil al previziunii.

Exista cazuri de falsi necorespunzatori si falsi corespunzatori. R. Zazzo scria: ''Cati copii, adolescenti, adulti au fost prost consiliati de prestigitatorii testelor''. De asemenea S. Pacaud citeaza cazul unui tanar care promovand examenul psihologic de selectie, a fost angajat ca strungar, dar a trebuit sa fie reorientat spre alta profesie in cursul instruirii de scurta durata deoarece era stangaci, iar strungurile solicitau dominanta lateralitatii drepte.

Cu toate acestea testele isi dovedesc utilitatea prin :

obiectivitate. Anastasi (1976) sugereaza ca ele sunt indiferente (impartiale) la statutul social al subiectului; sunt superioarere aprecierilor profesorilor sau superiorilor pentru ca nu sunt influentate de subiectivitatea evaluatorilor (profesorii au tendinta sa ii evalueze mai bine pe copii simpatici, cuminti, conformisti). Meilli arata ca estimatia empirica este foarte aproximativa si nu se imbunatateste decat foarte putin chiar cand un subiect este cunoscut de-a lungul unui an.

Critici aduse testelor

Pieter Drenth (1975, La contestation des tests. Revue internationale de psychologie appliquee nr1, apud U. Schiopu, 1976 ) clasifica aceste critici in doua grupe:

1) obiectii privind aspectele tehnico-stiintifice; 2) obiectii de ordin etic (abuzul de teste-curentul anti-test din SUA  in deceniul 6 si sapte si in Tarile de jos dupa un deceniu.)

1) Obiectii de natura tehnico-stiintifica:

- testele de cunostinte contin prea multe probleme banale.

- testele cu raspunsuri la alegere produc mai degraba o antrenare a capacitatilor de recunoastere decat a acelora de aprecire sau de alegere creatoare.

- testele servesc un model de om mediu si mediocru si deformeaza personalitatile creatoare, exceptionale (Anastasi, 1976).

- opereaza dupa vechiulmodel experimental behaviorist S-R (V. Ceausu, 1988)

2. Obiectii de natura etica.

-Se refera la: confidentialitatea rezultatelor investigatiei, mascarea intentiilor functionale ale testelor, intruziune in viata privata, discriminarea persoanelor dezavantajate cultural.

Avantajele metodei testelor

- cunoastere sistematizata si condensata a subiectului. Mai mult de 85% din cazuri de psihodianoza a capacitatilor intelectuale sunt investigate cu teste si chiar mai mult in cazul aptitudinilor.

- Succese in determinarea tipului logopatiilor si psihopatiilor usoare.

-Testele si-au dovedit utilitatea in :clinica, justitie, scoala, selectia personalului, armata, consiliere privind linia vocationala sau problemele de viata, in general.

Pe langa domeniul psihodiagnozei, testul permite efectuarea de cercetari stiintifice asupra caracteristicilor grupurilor culturale, profesionale, de varsta, etc, gratie caracterului lor standardizat

Clasificarea testelor psihologice

Se apreciaza ca sunt in circulatie cca 17.000 de teste fapt care justifica aceasta clasificare pentru a ne putea orienata in problema valorii lor de cunoastere si predictie. Asemanarea de criteriu (ca masoara acelasi aspect psihic) nu elimina deosebirile intre teste cu privitre, la natura itemilor, colectarea si cotarea raspunsurilor, prelucrarea si interpretarea rezultatelor.

a) Clasificare dupa obiectivul (criteriu) investigat: teste de inteligenta, de personalitate, de aptitudini, de cunostinte, de sociabilitate, etc.

G. de Lansheere (1965) clasifica testele dupa structura:

1.teste prognostic : teste de maturitate psihica, de maturitate pedagogica, de dezvoltare intelectuala, de aptitudini specifice.

2. teste de randament: teste de aptiduni sau de cunostinte.

3. teste diagnostic (teste analitice)

b) Clasificare dupa strategia de constructie (se refera in special la bateriile de teste): eterogene (itemii sau subtestele nu coreleaza intre ele), omogene (grad variabil de intercorelare).

c) Clasificare dupa materialele utilizate. Exista o mare varietate a materialelor utilizate. Cea mai generala clasificare este in teste verbale si teste non verbale.  De asemenea: teste creion-hartie (verbale, proiectiv-spatiale,etc), teste orale, teste cu materiale (cuburi, rondele, imagini, figuri geometrice, teste pe aparate, etc.- solicita uneori performanta).

Sarcinile cele mai frecvente date in teste sunt: ordonarea, clasificarea sau serierea de obiecte, imagini dupa culoare, volum, forma, greutate, asocieri de cuvinte cu intelesuri similare, opuse, corelate. Se solicita comparatii sau cautare de cuvinte ascunse, rime, descifrarea de coduri verbale, coduri de cifre, etc. Se mai cere definirea unor concepte, notiuni sa se intocmeasca povestiri, rationamente, propozitii.

Teste verbale: implica comprehensiunea (intelegerea) verbala (in testele de capacitate intelectuala). Sunt mai rezistente la deteriorarea psihica si la uzura.

Teste nonverbale: (destinate subiectilor cu handicapuri de vorbire, analfabeti, surzi, afazici, defavorizati cultural, etc). Se fol. si pentru insusiri deosebite de cele care implica vocabularul (inteligenta practica, abilitati specializate, capacitate de combinare in spatiu, memorie topografica, a formelor, viteza perceptiei, etc.)

d) Clasificare d.p.d.v. al tipului de administrare: individuale, colective, cu timp limitat (impus) cu timp nelimitat (liber).

Testele individuale permit un examen mai profund si mai riguros (ex. clinic).

Timpul impus favorizeaza subiectii rapizi.

c) Clasificare dupa tipul de raspunsuri: cu raspuns liber, deschis, si la alegere; Alta clasificare: teste de evaluare, teste de eficienta, teste performanta, teste proiective.

f) Clasificare dupa tipul rezultatelor: teste sintetice, teste analitice.

Testele sintetice se adreseaza unor activitati complexe ce solicita anumite aptitudini. Se finalizeaza intr-o nota de ansamblu care tine seama de reusita la diferite teste sau subteste ale bateriei.

Testele analitice se finalizeaza cu note distincte pentru componentele bateriei. Acestea permit realizarea de profile psihologice (scari gradate, stelare, scatter=indice de abatere a valorii individuale fata de valoarea medie considerata tipica).

Probleme pentru autoevaluare

Explicati sintagma ''masura obiectiva si standardizata a unui esantion de comportament'' introdusa de Anastasi cu privire la testul psihologic.

- Orice colectie de sarcini merita denumirea de test psihologic ?

- Explicati relatia dintre termenii: predictor, proba, test psihologic, subtest, item, baterie de teste.