Teste de personalitate si de adaptare

Unul dintre primele teste considerat ca investigheaza personalitatea este testul R. S. Woodworth (inventarul multifazic de personalitate). A fost intens folosit in timpul primului razboi mondial, in Europa, pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din randul trupelor ce mergeau pe front. Prima data a fost aplicat in 1917. Desi are o vechime considerabila, desi complexitatea schimbarilor in societate, cultura, traditii, atitudini este uriasa, fiind facil de administrat si interpretat, el este in continuare mult utilizat.

Chestionarul Cornell Index a fost alcatuit de un grup de psihologi si psihiatri de la Universitatea Cornell. A fost elaborat in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Itemii chestionarului au fost centrati pe sentimentele de frica, anxietate, modificari anormale de dispozitie, sensibilitate accentuata, neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice etc.

Chestionarul are 101 atemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului cateva intrebari de blocaj. Raspunsurile nefavorabile la intrebarile de blocaj induc (indiferent de modul de completare la celelalte intrebari) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. Metoda este utila, mai ales in situatiile de triere a persoanelor cu tulburari somato-psihice sau psiho-somatice de urgenta. Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru barbati. A fost folosit preferential in Franta.

• Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are functii psihodiagnostice, de asemenea, complexe prin cei 140 itemi pe care ii formuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapiditati in activitatile curente, (V) rigurozitate evidenta si in aspectul corporal general (musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate in luarea si realizarea deciziilor, (D) dominanta, prezenta si prestanta, insusiri active care il impun ca lider, (E) stabilitate emotionala, (S) sociabilitate, R) flexibilitate. Trasaturile de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unui profil psihologic complex al personalitatii.

• Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendinte nevrotice, trasaturi de autosatisfactie, autoeficienta, trasaturi de intra- si extraversie, incredere in sine si sociabilitate. Are 125 de itemi.

• Chestionarul lui C. Rogers, denumit "Money Problem Check list", este foarte mult folosit. Se refera la probleme de adaptare economica mai complexa, privind si cunoasterea valorizarii prin monede a preturilor.

• Scala Guttman L. Scala se refera la analiza atitudinilor fata de rasism si solicita aranjarea in ordine ierarhica si corecta a atitudinilor in astfel de probleme. Problema rasismului incepe sa aiba o tendinta de democratizare in viata sociala moderna, dar si de manifestari sociale violente, nu numai in opinii.

• Scala de atitudini a lui O. Klineberg. Diferentiaza 5 caracteristici ale atitudinilor, precum: directia (exprimata in insusirea de a opta pentru o opinie sau alta), gradul (caracteristicile generalizarii atitudinii respective), intensitatea (priveste nivelul pana la care atitudinea respectiva este importanta), coerenta (se refera la corelatia dintre atitudinea exprimata si conduita de fiecare zi), eficacitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune in evidenta).

• Scala Alain Sarton solicita evaluarea sanatatii, atitudinile fata de satisfactiile imediate, fata de bani, fata de prestigiul social si fata de munca. Subiectul trebuie sa opteze din 3 variante posibile.

• Scala de atitudini Bogardus a fost efectuata de Emery Bogardus, imbunatatita de cateva ori in 10 ani, si din nou restanta dupa 1982. Scala masoara atitudinile fata de diferite grupuri, etnii, religii si popoare.

• Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriile posibilitati si performante. Se prezinta subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secvente care solicita unele performante. Intr-o prima faza, subiectul este solicitat sa priveasca motivele primei secvente a testului ce i se ofera spre rezolvare si sa evalueze daca va putea sa rezolve sarcina si in cat timp. Se noteaza cotatiile subiectului si apoi se cronometreaza rezolvarea si timpul de reactie. I se aduce la cunostinta subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii si al timpului. Urmeaza a doua etapa similara, apoi a treia. De fapt, prin aceasta strategie de testare se sondeaza atat performantele efective, cat si aspiratiile solicitate. Ele reprezinta o evaluare a propriilor performante potentiale si ajustarea lor pe parcursul intregului test. Este un test final care arata mai ales atitudinile fata de sine ale subiectului (apud Ursula Schiopu, 2002).

Mentionam faptul ca in literatura psihodiagnostica exista o multitudine de chestionare de interese, de opinii, de tip emotional. Ele evidentiaza, in fond, atitudini si ajuta specialistul in completarea diagnostica a unui caz.

In Romania a fost tradusa versiunea franceza de catre C. Zahirnic versiune prelucrata. Exista 3 variante, A, B si C, relativ similare. Chestionarul se remarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere.

In testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori de personalitate carora le-a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factori manifesti (constienti) si factori voalati (inconstienti). Aspectul acestui test implica o optica multifazica in care este implicata inteligenta.

Pentru un profil de personalitate normala dar si in cazul celor cu unele tendinte patologice, proba este eficienta. Redam notarea folosita de autor.

Etalon 16 P.F.

Profil 16 P.F. (R. B. Cattell)

• Nu putem ignora din aceste restranse prezentari chestionarul de temperament al lui Gh. Zapan (1897-1976), psiholog roman care a efectuat modele experimentale si chestionare privind aptitudinile si interesele elevilor pentru diferite profesii (sofer, strungar, dactilografa etc.). A publicat, de asemenea, un studiu privind "Sistemul temperamental si diagnosticarea lui" in Revista de psihologie 3, 1974.

• C.P.I. – Inventarul de personalitate California.

Scalele inventarului utilizate initial au fost urmatoarele: 1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy = sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanta de sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE = responsabilitate,42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol; 10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. CM = spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI = realizare prin independenta, 32 itemi; 15. IE = eficienta intelectuala, 52 itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE = feminitate, 38 itemi.

Inventarul conceput initial la Berkeley - California, de catre Gough in 1956 si-a propus folosirea lui in practica diagnostica. Autorul a impartit cele 18 scale in 4 grupe de semnificatii psihologice:

1.    dimensiunile personalitatii,

2.    optiuni valorice si maturitate interrelationala,

3.    nivel motivational,

4.    stilul personal.

Studiul comportamentului si a reactivitatii umane a fost scopul pentru care C.P.I. sondeaza interrelatiile sociale preferate celor anormale. Acest studiu rezulta din cunoasterea unor itemi sistematizati in 26 de rubrici. Acestea sunt urmatoarele: 1. starea generala a sanatatii (9 itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11 itemi); 4. motricitate si coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6. sistemul vaso-motor, tulburari trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi); 7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11 itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11. familia si viata conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13. educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16. politica - lege - ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi); 18. afectivitate - depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 de itemi); 20. tendinte obsesive si constrangere (15 itemi); 21. idei delirante, halucinatii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobii (29 de itemi); 23. tendinte sadice si masochiste (7 itemi); 24. morala (33 de itemi); 25. masculinitate si feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a se arata intr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scale clinice: aspecte hipocondrice, depresii, isterie, personalitate psihopata, masculinitate-feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie. In versiunile din deceniile de dupa 1960 au fost imbunatatite alte scale privind sindroame psihice clinice, care, de fapt, toate poseda o semnificatie si in domeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani, pentru ambele sexe. A fost etalonat initial pe 700 de persoane din populatia Statului Minnesota, dar si pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentru Universitate, grupe sociale de muncitori, dar si bolnavi de TBC si de epilepsie.

• Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12 scale (in total 212 itemi). Exista o serie de variante prescurtate. Scalele au saturatii in diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot structura.

FPI 1. pune in evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 de itemi), dar si tulburari si stari generale proaste, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, nelinisti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici si meteosensibilitate.

FPI 2. pune in evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 de itemi), la care se adauga dispozitii si stari de agresiune corporala, verbala sau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de control, nevoie intensa de schimbare, vulgaritate, glume proaste si tendinte spre exaltare.

FPI 3. Depresie, nesiguranta (228 de itemi), proasta dispozitie generala, momente numeroase de epuizare, nemultumire, anxietate, neliniste, ca si cum ar trebui sa se intample ceva periculos, sentimente de gol interior si apatie, nemultumire, concentrare redusa aproape permanenta.

FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stari de iritabilitate, tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, neliniste, tendinte de iritabilitate urmate de agresivitate si furie, actiuni si stari afective adesea violente.

FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte, cunostinte si prieteni cat mai multi, vioiciune, activism, tendinte de a fi comunicativ, intreprinzator, vorbaret si prompt in replici.

FPI 6. Sange rece, calm, incredere in sine (20 de itemi), iritabilitate, tendinte de a fi deceptionat, susceptibil deceptionat cu usurinta, tendinte de a se simti deranjat si pus in incurcaturi, ingrijorari, preferinte de a ramane in asteptare, cand trebuie sa decida ceva (deci amana), pesimism si descurajare frecvente.

FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate (20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate de a-si impune interesele proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune si de neincredere in ceilalti, conduite si gandire autoritara, conformism, agresivitate sociala.

FPI 8. Inhibitie, tensiune (20 de itemi), timiditate si inhibitie in relatiile curente, mai ales in colectivitate, care poate evolua capacitatea de a relationa sau pana la exprimarea unui comportament anormal. Neplaceri si trac inainte de unele situatii, emotii ce se manifesta fizic si aspecte vegetative. In genere, forta de actiune redusa, nesiguranta in luarea de decizii, incapacitate de a duce la bun sfarsit cele propuse, iritare si teama cand este privit.

FPI 9. Fire  deschisa, autocritica (14 itemi), recunoastere deplina si usoara a unor defecte sau slabiciuni generale umane. Tendinte de autocritica, uneori insotite de atitudini dezinvolte.

FPI E. Extroversie-introversie. Este o scala care are 34 de itemi. Se refera la sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate, placere de divertisment si variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoane intreprinzatoare care dau tonul, dar au si tendinte de a domina, uneori, cu lipsa de stapanire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot o scala suplimentara cu 24 de itemi. Se afirma nu numai dispozitia labila si proasta, dominant agresiva, tristete multa si lipsa de vlaga, iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, tendinte spre meditatii si reverii inutile, plin de griji, cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar si sentimente de a fi fost gresit inteles si chiar nedreptatit, uneori apatic.

FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are comportamente active, constiinta de sine, este optimist, intreprinzator, gata de actiune, cu dispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice si, in genere, nu au trac.

Aceasta Scala FPI a fost tradusa si folosita in Romania, incepand cu 1984, la Universitatea din Cluj, de catre H. Pitariu.

• Printre testele obiective de personalitate semnalam la noi in tara: Metoda aprecierii obiective a personalitatii, elaborata de Gh. Zapan (1933, 1937-1938, 1957) si prezentata la Congresul International de Psihotehnica de la Viena (1937). A implicat un demers original de constructie si validare prin ,,rating-method", cunoscuta in literatura de specialitate anglo-saxona si folosita in tehnicile de scanare. Prin aceasta metodologie, numita intai de Gh. Zapan ,,Foaie de observatie vocationala" (metoda FOV, 1938), apoi ,,Metoda de apreciere obiectiva" (MAO, 1957) se solicita profesorilor si elevilor, ca dupa efectuarea unei probe sau lucrari, teze pe baza cunoasterii competentelor colegilor, sa-i semnaleze pe primii 20% din colectiv. Acestia ar trebui sa fie cei care dupa parerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectiva intr-o ordine clara; apoi sa enumere pe ultimii 20% care au realizat intr-o maniera necorespunzatoare activitatea data. La sfarsit, fiecare elev se va aprecia si pe sine sau nu, dupa situatie - printre cei mai buni sau printre cei mai slabi. Cei medii nu intra in evaluarea nominalizata; in astfel de cazuri, elevul nu va fi in listele de evaluare. Aprecierea de sine are o importanta educativa deosebita, care creste valoarea originalitatii testului. Metoda de apreciere obiectiva prezinta un mare interes stiintific, mai ales, in privinta manifestarii copilului de a-si cunoaste obiectiv semenii si pe sine. Deoarece si profesorii sunt implicati in aceasta evaluare, se vor pune in evidenta caracteristicile perfectionarii obiectivizarii evaluarilor. Testul MAO a fost elaborat inaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (coreleaza partial cu acesta), dar si cu tehnica interaprecierii de grup, elaborata de R. F. Bales (apud Ursula Schiopu, 2002).