Scala de anxietate Hamilton - anxietatea

Anxietatea este o teama difuza, fara un obiect bine precizat. Persoana anxioasa traieste o incordare continua, simtindu-se permanent amenintata. Este de foarte multe ori nervoasa si nici nu realizeaza de ce se sperie atat de tare si de obicei, dupa ce scap de un motiv de ingrijoare, gaseste altul imediat.

Anxietatea determina o stare de hipersensibilitate si persoana in cauza nu se simte aproape niciodata in largul ei.

Dintre manifestarile somatice care insotesc anxietatea, cel mai frecvent sunt intalnite: tensiunea in jurul gatului, cefei, umerilor si a partii superioare a spatelui, diaree cronica, insomnii si cosmaruri. Persoanele intr-o stare de anxietate transpira frecvent si prezinta palmele ude. De asemenea, poate apare si hipertensiune arteriala, puls accelerat, tulburari respiratorii sau palpitatii, fara un motiv de natura fiziologica.

Anxietatea se prezinta ca o stare de asteptare ca un eveniment negativ sa se produca, indiferent daca sunt argumente sau nu. De cele mai multe ori, persoanele anxioase nu pot sa se relaxeze si se simt ajunse la "capatul puterilor". 

Elementul central al anxietatii il constituie ingrijorarile. Persoana se concentreaza asupra gandurilor negative si asta ii capteaza o mare parte din energie, care devine indisponibila pentru alte activitati. Dincolo de disconfortul neplacut pe care ingrijorarile in sine il produc, performantele personale devin cu mult sub posibilitatile personale.

Intrucat mintea este ocupata mai mult cu ingrijorarile, lipseste concentrarea pe activitatile utile si esentiale iar rezultatele intarzie sa apara, astfel ca 'auto-profetia' se implineste si subiectul nu scapa exact de ceea ce ii era teama.

Aplicand scala de anxietate Hamilton, incercam sa demonstram cea de-a treia ipoteza a noastra, conform careia anxietatea influenteaza cariera si dezvoltarea profesionala a individului.

Scala de anxietate Hamilton contine 14 itemi. Scorarea se face de la 0 la 4, dupa cum urmeaza:

0 - absent

1- slab

2 - moderat

3- sever

4- foarte sever

Un subiect poate obtine un minim de 0 puncte la acest test, si un maxim de  56 de puncte; punctajul maxim posibil pentru un esantion din cele cu care am lucrat noi este 1680, cel minim este 0.

Numarul de raspunsuri pe care l-am primit si prelucrat in urma aplicarii a fost de 1260, cate 420 de raspunsuri pentru fiecare esantion.

In tabelul urmator vom prezenta, comparativ, punctajul obtinut de fiecare esantion in parte si media per subiect, urmand sa analizam apoi fiecare item:

FIGURA 12

Dupa cum se poate observa, esantionul cu cel mai mare punctaj este cel al pensionarilor, care se apropie foarte mult de punctajul maxim posibil - 1680 (92,30%). Subiectii se afla intr-o stare de anxietate aproape patologica, stare care se datoreaza varstei si problemelor acesteia (boala, insuficiente materiale, teama de a nu deveni dependent de ceilalti, teama de moarte, etc). Surprinzator este procentul obtinut de subiectii de alcatuiesc al doilea esantion: 73,25%. Acest lucru demonstreaza ca subiectii sunt intr-o situatie care se apropie de anxietate. Motivele ce ar putea genera acest lucru sunt de natura materiala (grija zilei de maine, teama de a nu-si putea asigura traiul zilnic) sau spirituala (neimplinirea in cariera, neimplinirile pe plan personal)

Punctajul mic obtinut de adolescenti (33,33%) reliefeaza exact lucrul la care neasteptam, si anume ca aceasta categorie de varsta este mai "senina" decat celelalte doua, ca nu sunt afectati de frecusurile vietii si nici erodati de aceasta

Situatia pe itemi este urmatoarea:

	PUNCTAJ
	Esantion A	Esantion B	Esantion C
Item 1
Item 2
Item 3
Item 4	Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii
Item 5
Item 6
Item 7
Item 8
Item 9
Item 10
Item 11
Item 12
Item 13
Item 14
TOTAL

Punctajul variaza substantial la un esantion la altul. Sa luam, de exemplu, Itemul nr. 9: Simptome cardiovasculare - tahicardie, palpitatii, dureri de piept, senzatii de lesin, oftat, disnee (respiratie grea).

Situatia variantelor alese este urmatoarea:

Un singur subiect din primul esantion a optat pentru varianta "moderat", 14 pentru "slab" iar restul pana la 30 au ales varianta "absent". Este acest lucru un rezultat al starii fizice bune pe care varsta adolescentei o reclama; de cealalta parte se situeaza cei de varsta a treia, care au ales, toti, varianta "foarte grav".

Punctaj maxim s-a mai realizat si in cazul itemului cu nr. 10, si tot de catre esantionul C. Itemul suna astfel: simptome respitatorii-presiune si apasare in piept, senzatii de sufocare, oftat

Este incontestabil ca unul din factorii care influenteaza gradul de intensitate al anxietatii este genul subiectilor. Pentru a verifica si demonstra acest lucru, am realizat o analiza comparativa a rezultatelor din acest punct de vedere. Situatia este urmatoarea:

O reprezentare grafica ne va ajuta la interpretarea rezultatelor:

FIGURA 13

Dupa cum se poate observa, in cazul tuturor celor trei esantioane, rezultatele sunt foarte apropiate daca ne referim la cele doua variabile (masculin si feminin). In cazul primelor doua esantioane, observam ca femeile sunt mai putin anxioase decat barbatii: la adolescenti, din numarul total al punctelor, doar 43,33% sunt "realizate" de femei, restul de 56,67% revenindu-le barbatilor; la esantionul format din subiecti maturi, femeilor le revin 42,25% din totalul punctelor, in timp ce barbatii obtin un procent de 57,75%.

Situatia se schimba la cei de varsta a treia, unde femeile se dovedesc a fi mai anxioase decat barbatii:

femeile: 52,62%

barbati: 47,38%

Diferenta de procente nu este mare, dar dovedeste faptul ca odata cu varsta se schimba si atitudinea oamenilor, in functie de genuri. Astfel, femeile devin mai anxioase si mai tematoare in ultima parte a vietii, sunt mai speriate si mai nesigure de ceea ce se intampla si ceea ce se va intampla.

Vom incerca mai jos o interpretare calitativa a datelor, pe cele trei esantioane cu care am lucrat. Nu avem pretentia ca rezultatele noastre sunt cele mai bune si ca interpretarea nu lasa loc rectificarilor, dar credem ca ideile noastre pot fi un punct de pornire in formarea un imagini despre cum si cat poate influenta anxietatea prezentul si viitorul unui om.

1. Pentru al treilea esantion, cel format din oameni de varsta a treia, pronosticul nostru este de anxietate accentuata.

Acest lucru s-ar caracteriza printr-o ingrijorare excesiva. Cei care se incadreaza in aceasta categorie traiesc cu teama ca oricand se poate intampla ceva care sa le strice echilibrul destul de fragil al universului, fie ca este vorba de succesul profesional, de sanatatea lor si a celor dragi sau de securitatea afectiva. Au senzatia ca evenimentele se succed inafara contolului lor. Le e teama de probleme si de faptul ca nu le vor putea face fata. Gandurile negative ii asalteaza uneori si le afecteaza starea de spirit, linistea sufleteasca, capacitatea de concentrare si de a face fata dificultatilor de zi cu zi. Manifesta o destul de slaba incredere in capacitatile lor. De aceea, sunt dependenti de aprecierea celor din jur, le este teama ca acestia i-ar pot evalua negativ sau ca ar putea manifesta reactii negative fata de ei.

2. Al doilea esantion, cel al oamenilor mature, ar putea fi incadrat, dupa rezltatele testului nostru, in categoria celor cu  anxietate medie. Profilul subiectilor, din acest punct de vedere, ar fi urmatorul: De multe ori, se manifesta ca o persoana calma, linistita, cu o gandire realista. Insa, in situatii de schimbare, de prezenta a unor greutati sau obstacole despre care considera ca ii depasesc, nelinistile isi fac simtita prezenta. Doresc sa obtina succes in tot ceea ce fac si aceasta le poate induce tensiune, in special atunci cand eforturile lor par a nu se materializa sau cand se intampla sa greseasca. Pot deveni nesiguri pe abilitatile lor, incordati, uneori iritabili, mai ales atunci cand se confrunta cu situatii de incertitudine. Relationeaza bine cu ceilalti, atunci cand sunt pusi intr-o astfel de situatie, dar admit ca in relatiile interpersonale ii caracterizeaza mai degraba o anumita rezerva. Prefera sa mentina si sa dezvolte relatiile cu un numar redus de cunostinte sau prieteni. Nu sunt adeptii situatiilor in care toti ochii sunt atintiti asupra lor, insa nu se pierd cu firea daca se afla intr-un astfel de context. Tot ce le trebuie este sa stie bine ce au de facut sau de spus.

3. Pentru primul esantion (adolescentii), interpretarea noastra este urmatoarea:

Subiectii se incadreaza in categoria celor cu anxietate redusa
Reusesc sa-si mentina atitudinea pozitiva chiar si in situatii dificile sau in care se confrunta cu posibilitatea unor esecuri. Considera ca sta in puterea lor sa-si asigure succesul si armonia vietii si ca au abilitatile necesare pentru aceasta. Sunt spontani, au incredere in capacitatea lor de a reactiona adecvat, de aceea nu le este teama de situatii necunoscute, de incertitudine. Relationeaza intr-un mod relaxat cu toate tipurile de oameni, chiar si cu cei mai dificili. Isi sustin ferm punctele de vedere, chiar si in fata unor grupuri mai mari de oameni. Accepta cu seninatate criticile celor din jur, nu le iau  personal si nu le dau mai multa importanta decat merita.

Analiza noastra are in vedere fiecare esantion in parte, dar este de inteles ca in randul acestora fiecare subiect poate fi incadrat, la randul lui, intr-una din cele trei categorii.

Cu certitudine insa anxietatea afecteaza modul de viata al individului, dezvoltarea lui profesionala. In "cantitati" moderate, ea nu are un cuvant hotarator, dar atunci cand se accentueaza efectele ei pot deveni devastatoare.