Psihologia judiciara ca stiinta

I. Conceptul de psihologie generala:

Notiune

Psihologia este definita ca stiinta proceselor psihice a insusirilor si relatiilor interumane.

Dominanta caracteristica a existentei umane decurge din procesele cognitive, volitionale si afective rezultate din faptele produse de om, precum si din insusirile, trasaturile si reflectarea psihica a relatiilor interumane.

In procesul reflectarii psihice a realitatii, a sistemului complex de relatii interumane, a proceselor naturale, sociale si economice, un rol distinct revine caracterului, temperamentului si aptitudinilor individului.

Originile psihologiei

a)    Personalitati straine

In conceptia lui Platon elementele psihologice consacra principiul participarii simturilor la formarea ideilor despre realitate care a fost intalnita de catre suflet intr-o existenta anterioara.

Conceptia lui Aristotel impune concordanta intereselor individuale cu cele sociale, reflectarea acestui raport determinand capacitatea de adaptare a individului la mediul inconjurator.

Sf.Augustin justifica influenta perceptiei asupra trairilor interioare prin reactiile exterioare fiintei umane.

Conceptia lui Descartes pune rezultatul comparatiilor dintre elementele esentiale ale unei masini si elementele corpului uman, caracterizand si conditionand existenta de reactiile fata de stimulii externi. Raportul dintre minte si corp se bazeaza pe interactiune.

Conceptia psihologica a lui Hobbes propune ca in viata omului - care poate fi considerata un vis - sa se aprecieze independenta dintre capacitatea de a rationa si cuvintele care o exprima.

Leinitz clarifica originea divina si impune principiul ereditatii castigate, functia creand organul, ceea ce determina variabilitatea speciilor si comportamentelor.

Conceptia psihologica a lui Spencer indica principiul potrivit caruia toate fenomenele fizice sau sufletesti sunt supuse unor legi fizice; evolutia sociala fiind asemanatoare celei omenesti.

Conceptia psihologica a lui Lange releva caracterul subiectiv al cunoasterii fiind rezultatul factorilor de natura psiho-fiziologica.

Cohen - in uniune cu membrii Scolii de la Marburg - propune psihologia ca stiinta subiectului a reconstituirii Eu-lui, a constiintei acestuia.

Windelband - alaturi de membrii Scolii de la Berlin - a impus ideea ca viata are ca scop unic implinirea personalitatii care creeaza cultura si etica, devenind astfel o filozofie a culturii.

Kulpe intemeiaza realismul psihologic constand in presupunerea ipotetica a realitatii si nu demonstrarea sau trairea acesteia.

Kant a stabilit ca ratiunea conduce pasiunile, iar actiunile individului isi au sorgintea intr-un principiu subiectiv care trebuie sa fie integrat in imperativele normelor morale si a celor derivate din lege.

Gall continua teoria psihologiei facultatii privind mostenirea trasaturilor psihice - el intemeiaza frenologia, prin care propune localizarea trasaturilor psihice in creierul uman.

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

Conceptia psihologica a lui Wundt are la baza metoda introspectiei - prin care se observa propriile trairi psihice raportate la experientele individuale, cercetarile fiind aprofundate prin infiintarea primului laborator de psihologie.

Darwin invoca teoria evolutionista a psihicului uman, producand o influenta deosebita asupra cercetarilor existente la acea data.

Galton impune ideea transmiterii ereditare a caracterelor psihice la fiintele umane.

b)    Personalitati romane

In conceptia psihologica a lui Radulescu-Motru, constiinta este definita ca produsul necesar al evolutiei realitatii, personalitatea avandu-si originea in structura intregii omeniri.

P.P. Negulescu stabileste ca exista raporturi fixe intre senzatii si raporturi de existenta si de succesiune pentru experienta omeneasca.

Zeletin considera ca procesul de nastere a sufletului cunoaste 3 faze:

simtirea (teza);

intelingenta (antiteza);

vointa de sinteza a acestora.

In conceptia lui Rosca se afirma ca sentimentul tragic apare doar in situatia in care fiinta devine constienta de solitudinea sa in fata misterului existentei.

STRUCTURALISMUL

Structuralismul, ca miscare, a aparut in Franta si impune ideea ca fenomenele umane devin inteligibile doar prin identificarea legaturilor dintre acestea si a structurilor abstracte existente.

Un rol esential revine introspectiei - prin analizarea vietii psihice proprii - adica a autoobservarii.

BEHAVIORISMUL

Behaviorismul consta in metoda prin care se identifica sursele actiunii, se manipuleaza stimulii actionali pentru influentarea comportamentului individual.

Sunt descrise aspectele mentale ale unei actiuni prin identificarea dispozitiilor individuale de realizare ale acesteia (ex.: credinte, dorinte, intentii, planuri) prin controlul si manipularea stimulilor.

Dispozitiile mentale concrete ale individului corespund dispozitiilor comportamentale pe care acesta le poseda, astfel ca prin pastrarea obiceiurilor si fixatilor comportamentale, a rezultatelor conditionarii impuse de mediu, se formeaza atitudini specifice stabile.

In acest sens, actiunea oricarui stimul extern este urmata de un raspuns concret si chiar conditionat.

FUNCTIONALISMUL

Ca sistem de gandire, functionalismul impune definirea starilor mentale prin raportarea la cauzele care determina aceste stari, efectele fata de alte stari mentale si asupra comportamentului individual.

GESTALTISMUL

Gestaltismul - ca scoala de psihologie - a urmarit organizarea proceselor psihice umane, ordinea si pozitia stimulilor in determinarea efectului si a experientei dobandite de individ.

Gestaltistii au exagerat rolul proceselor perceptuale, care influenteaza procesele cognitive manifestate prin recurgerea la experienta, la exprimarea verbala, contestand atomismul psihologic al lui Hume.

PSIHANALIZA

Ca si scoala psihologica, psihanaliza are la baza expunerea libera a individului asupra unei motivatii din care vor rezulta ideile dominante manifestate prin recurgerea la exprimare.