Stima de sine scazuta prezice depresia in adolescent si la tinerii adulti

Stima de sine scazuta prezice depresia in adolescent si la tinerii adulti

Stima de sine scazuta si depresia sunt puternic corelate in studii transversale dar se cunosc foarte putine despre efectele lor. Modelul vulnerabilitate ipoteza ca stima de sine scazuta serveste ca un factor de risc pentru depresie,intrucat modelul cicatrice ipoteza ca stima de sine scazuta este un rezultat, nu o cauza, de depresie. Pentru a testa aceste modele, autorii au folosit seturi mari de date longitudinale,fiecare cu evaluari repetate cu varste cuprinse intre 15 si 21 de ani si 18 si 21 de ani, respectiv. Cross analize de regresie intarziate a indicat faptul ca stima de sine scazuta a prezis niveluri ulterioare de depresie, dar depresia nu a prezis niveluri ulterioare ale respectului de sine. Aceste constatari detinute atat pentru barbati si femei si dupa control pentru continutul suprapunere intre stima de sine si depresie. Astfel,rezultatele au sprijinit modelul de vulnerabilitate, dar nu modelul cicatrice, de stima de sine si depresie.

Articolul II.

Dezvoltarea stimei de sine de la tinerii adultii la batranete

Autorii au examinat dezvoltarea stimei de sine de la adultul tanar la batranete. Datele au venit de la americani studiul vieti schimbate", care cuprinde evaluari pe o perioada de 16 ani a unui esantion reprezentativ la nivel national de 3617persoane in varsta de 25 ani pana la 104 de ani. Curba de crestere a indicat faptul ca respectul de sine urmeaza o traiectorie patratica intreaga durata de viata adult, crescand in timpul maturitate tineri si de mijloc, atingand un varf la aproximativ varsta de 60 de ani, si apoi in declin in varsta. Nu exista diferente in traiectoria stimei de sine. Femeile au avut mai scazuta stima de sine decat barbatii la maturitate tineri, dar traiectoriile lor convergente invarsta. Albii si negrii au traiectorii similare la varsta adulta tineri si de mijloc, dar respectul de sine scazut de negrii mai puternic la batranete decat a stimei de sine a albilor. Mai multe persoane educate au avut mai mare respect de sine decat indivizi mai putin educati, dar traiectoriile lor au fost similare. Mai mult decat atat, rezultatele au sugerat ca schimbarile in statutul socio-economic si sanatatea fizica pentru declinul in stima de sine apare la o varsta inaintata.

Articolul III.

O stima de sine scazuta

Autorii trage asupra personalitatii sociale, si psihologia sanatatiisa propuna si sa testeze un model de auto si social obligatiuni de sanatate. Modelul sustine ca mai mici stima de sine prezice problemele de sanatate si ca obligatiunile de proasta calitate sociale explica aceasta asociere. In Studiul , mai mici stima de sine a prezis prospectiv rapoartele de probleme de sanatate 2 luni mai tarziu, iar aceasta asociere a fost explicata prin rapoarte subiective de obligatiuni sarace sociale. Studiul 2replicate rezultatele Studiul 1, dar a folosit un design longitudinal cu valuri de colectare a datelor, auto evaluat rapoartele de comportamente concrete legate de sanatate de exemplu,numarul de vizite la medic si clasele de pierdut din cauza unei boli), si masurat atat indicatori subiective si obiective de calitatea obligatiunilor sociale de exemplu, stresul, interpersonale si numarul de prieteni). In plus, Studiul a aratat ca obligatiunile de proasta calitate sociale prezis picaturi acuta in stima de sine a lungul timpului, care, la randul sau, a prezis scaderi acute in calitate de obligatiuni sociale si, in consecinta, cresteri acute in probleme de sanatate. In ambele studii, explicatii alternative la model au fost testate.

Analiza: Concepte privind protectia sociala - rolul protectiei si asigurarilor sociale Eseu: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

Articolul IV.

Stima de sine, locus de control, volumul hipocampusului

Stimei de sine, valoarea o punem pe noi insine, a fost asociat cu efecte asupra sanatatii, speranta de viata, si satisfactia vietii.Corelat cu stima de sine este locus intern de control, perceptia individului de a fi in control al rezultatelor sale. Recent, variatiile in stima de sine si locus intern de control s-au dovedit a prezice raspunsul la stres neuroendocrin cortizol. expunerea cumulativa la un nivel ridicat de cortizol pe durata de viata este cunoscut a fi legate de atrofie hipocampusului. Am examinat, prin urmare, volumul hipocampusului si reglementarea cortizol, pentru a investiga mecanismele potentialul biologic legate de stima de sine. Am investigat 16 tineri sanatosi (interval de varsta 20-26 de ani) si 23 subiecti sanatosi varstnici (cu varste cuprinse intre 60-84 de ani). Subiectii tineri au fost expusi la o sarcina de stres psiho-social, in timp ce subiectii varstnici au fost evaluate pentru reglementarea lor cortizol bazal. Structurale Imagini rezonanta magnetica au fost achizitionate de la toate materiile, si analize volumetrice s-au efectuat pe structuri lobul temporal medial, si materie cenusie intregi gri. evaluari standardizate neuropsihologice la varstnici s-au efectuat pentru a evalua nivelul de performanta cognitive, si pentru a exclude posibilitatea de boli neurodegenerative. Stima de sine si locus intern de control au fost semnificativ corelat cu volumul hipocampusului in ambele subiectii tineri si varstnici. In tineri, raspunsul cortizol la sarcina stresul psiho-social a fost semnificativ corelat cu atat volumul hipocampusului si nivelurile de stima de sine si de locus de control, in timp ce la varstnici, aceste trasaturi de personalitate moderat modele legate de varsta, de declin cognitiv, regulament cortizol, si volumul global declin creier.

Articolul V.

Investigarea stimei de sine la persoanele cu schizofrenie

Studii de investigare stima de sine la persoanele cu boli mintale grave fie ca un scop de tratament rezultatul sau corelate cu alte variabile au crescut in ultimii cativa ani Una dintre principalele dificultati in evaluarea stimei de sine este evaluarea in sine de multe ori la nivel mondial si de masurare stabil stima de sine ca in Self Esteem Rosenberg Scala sau care necesita o formare extinse si interviuri lungi Prezentul articol isi propune sa demonstreze relevanta versiunile in franceza si engleza aformularului Self Esteem Rating Scale scurta cu persoane cu boli mintale grave Fiabilitatea instrumentului si validitatea au fost investigate intr-un esantion de 250 de studenti francezicolegiu canadian elevi britanici, colegiu si trei probe deindivizi engleza sau de limba franceza cu boli mintale grave N N si N Analiza factor de confirmare a aratat ca o versiune mai scurta a instrumentului articole cu unpozitiv si un factor negativ stima de sine a avut o valabilitatemare pentru toate probele studiate Self Esteem Form RatingScale Short, cu scale sale pozitive si negative stima de sine pare a fi o masura valabila si de incredere de sine pentru persoanele cu probleme de sanatate mintala Limitari alea cestui studiu si directii viitoare sunt discutate