Indicatori verbali ai minciunii - comunicarea sociala a emotiilor; limbaj verbal si nonverbal

CAPITOLUL I    : Introducere

Pentru ca minciuna exista, oamenii si-au format si deprinderea de a depista minciunile spuse de altii. Pe langa arta minciunii care exista de atata vreme, s-a constituit si arta detectarii minciunii. Inca din antichitate se foloseau diferite metode de a scoate adevarul de la infractori. Unele metode erau foarte brutale (tortura), altele fiind mai subtile ca de exemplu imbatarea infractorului sau "tragerea de limba".
Au existat multe idei si teorii care sustineau ca anumite comportamente sunt indicatori ai minciunii, unele fiind mai aproape de adevar, altele nu.

In general, oamenii cred ca mincinosii se tradeaza prin ceea ce fac sau prin felul in care fac ceva. De fapt, lucrurile stau exact pe dos - cei mai buni indicatori ai minciuni pot fi reperati in discursul persoanei si nu in comportamentul ei. Albert Vrij de la Universitatea din Portsmouth a sugerat ca atunci cand oamenii incearca sa prinda pe cineva cu minciuna acorda prea multa atentie comportamentului nonverbal si prea putina atentie discursului. Acest lucru, arata el, se reflecta in tendinta de a supraestima sansele lor de a detecta falsul urmarind comportamentul unei persoane si de a subestima capacitatea lor de a sesiza minciuna ascultand discursul interlocutorului.

CAPITOLUL II  : Indicatori verbali ai minciunii

Anumite caracteristici ale discursului pot oferi mai multe tipuri de indicatori ai minciunii. Unii vizeaza contextul verbal al mesajului transmis, iar altii maniera in care sunt comunicate informatiile.

Digresiunile. Mincinosii fac multe digresiuni de la subiect. Tind sa dea explicatii complicate si lungi, deviind deseori de la subiect, dar la intrebari dau raspunsuri scurte .

Trasarea imaginii de ansamblu. Explicatiile mincinosilor sunt fixate pe generalitati si imaginea de ansamblu, acordand foarte putina atentie detaliilor. Rareori mentioneaza coordonate spatiale, temporale sau sentimente ale oamenilor. De exemplu, un mincinos va va spune ca a fost sa manance o pizza, dar nu va va spune unde a fost sau ce fel de pizza a comandat. Cand mincinosii oferp informatii, sunt rareori in pozitia de a le putea dezvolta si a oferi detalii. Asa ca, daca rugati un mincinos sa va dea mai multe amanunte probabil va repeta ceea ce a spus deja. Cand puneti aceeasi intrebare unei persoane sincere, veti primi de obicei o gramada de informatii suplimentare.

Ecranarea. Mincinosii dau deseori raspunsuri care sa starneasca confuzia - suna logic dar nu sunt. Printre cele mai cunoscute exemple de mesaje ecranate care zapacesc se numara faimosul raspuns dat de Bill Clinton in timpul procesului intentat de Paula Jones pentru hartuire sexuala, cind a fost intrebat de relatia sa cu Monica Lewinski. Bill Clinton a raspuns "Depinde ce inteles acordam verbului a fi". Un alt exemplu este explicatia data de David Dinkins, fost primar al New York-ului, cand a fost acuzat ca nu si-a platit taxele: "Nu am comis nici o crima. Ce am facut a fost sa neglijez sa ma conformwez legii".

Negarea. Minciunile politice iau deseori forma negarii - va amintiti dezmintirea data de Bill Clinton in scandalul Lewinski "Nu am intretinut relatii sexuale cu femeia aceea, Monica Lewinski". Cand un om politic neaga ca urmeaza sa introduca un nou articol legislativ, de exemplu marirea taxelor, de cele mai multe ori putem lua acest lucru ca pe un semn ca proiectul de lege urmeaza sa fie propus in curamd.

Dupa cum spunea Otto von Bismarck, "Sa nu va bazati niciodata pe nimic in politica pana cand nu apare negarea oficiala". Mincinosii au tendinta de a folosi mult mai mult propozitiile negative. De exemplu, in timpul scandalului Watergate, presedintele Nixon a afirmat "Nu sunt escroc". Insa nu a spus "Sunt un om cinstit".

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

Alegerea cuvintelor. Mincinosii sunt mult mai inclinati sa nu isi asume patternitatea mesajului, de exemplu, prin fraze ca "Nu o sa-ti vina sa crezi", "Stiu ca suna ciudat, dar" si "Te asigur ca". Aceste expresii de repudiere a mesajului au rolul de a elimina orice banuieli pe care le-ar putea avea interlocutorul si de a le contracara.

Formalismul. Cind oamenii spun adevarul intr-un cadru informal, sunt mai inclinati sa foloseasca eliziunea - de exemplu, sa spuna "nu-mi" in loc de "nu imi". O persoana care minte in aceeasi situatie va fi mai tentata sa spuna "nu imi" in loc de "nu-mi" pentru ca oamenii sunt mai incordati cand mint.

Tensiunea. Fara sa realizeze, mincinosii au tendinta de a mari distanta psihologica dintre ei si evenimentul pe care il descriu. Dupa cum am vazut pot realiza acest lucru prin alegerea cuvintelor. Un alt mod ar fi preferinta pentru timpul trecut in locul prezentului.

Viteza. Pentru a spune o minciuna este nevoie de un efort mental considerabil caci in afara de construirea unei replici credibile, mincinosul trebuie sa tina adevarul si minciuna separate, un lucru destul de solicitant care, in schimb, ii poate incetini ritmul. Din acest motiv oamenii fac o scurta pauza inainte de a spune o minciuna si minciunile sunt spuse intr-un tempo mai lent decat adevarurile - desigur cu exceptia cazului cand minciuna a fost repetata cu grija si cand nu ar trebui sa mai existe o diferenta de viteza.

Pauzele. Mincinosii fac mai multe pauze intre cuvinte si propozitii. Unele din ele sunt umplute cu discontinuitati verbale ca "hm" si "mmm". Efortul cognitiv solicitat de o minciuna spontana genereazia un numar mare de erori de vorbire, "scapari" si straturi false, cand persoana incepe o propozitie si apoi o abandoneaza pentru alta.

Tonul vocii. Tonul vocii unei persoane este deseori un indicator foarte bun al starii ei emotionale, pentru ca atunci cand cineva se supara, tonzl vocii sale incepe sa devina mai ascutit. Emotiile sunt strans legate de ton si schimbarile care se paroduc atunci cand persoanele traiesc o emotie intensa sunt foarte greu de camuflat si de ascuns. Desi cresterea intensitatii sunetului este destul de constanta, uneori schimbarile sunt foarte mici si de obicei este nevoie sa fi auzit persoana vorbind si in alte situatii inainte de a decide daca tomul ei a crescut sau nu.

In ultima vreme s-a discutat foarte mult despre actiunile care sunt considerate a fi asociate cu minciuna - toata lumea spune ca daca o persoana s-a scarpinat la nas sau raspunde la o intrebare privind in stanga, inseamna ca minte. Nici unul din aceste lucruri nu este adevarat - nu exista comportamente concrete care sa arate ca cineva spune o minciuna. Aceste elemente pot arata ca cineva traieste o stare conflictuala, o emotie puternica sau incearca un sentiment de disconfort, dar nu inseamna neaparat ca minte. Dupa cu a observat Paul Ekman, "Nu exista nici un element care sa poata fi considerat un indicator universal al minciuni - nu exista nici gesturi, nici expresii faciale sau tensiuni musculare care in sine, independent de context, sa arate ca persoana minte. O alta autoritate in domeniul detectarii minciunii, Bella DePaulo, repeta aceeasi opinie cand arata ca indicatorii comportamentali si verbali au o "asociere problematca" cu minciuna: "Ei se coreleaza cu minciuna dar nu perfect".

Desi nu exista o metoda garantata pentru detectarea minciunilor, se poate face totusi ceva pentru a mari sansele de a descoperi o minciuna:

• Pentru a detecta cu succes o minciuna, pragul increderii nu trebuie sa fie nici prea sus si nici prea jos. In acest fel veti evita concluziile de tipul "nimeni nu minte niciodata" si "toti mint tot timpul".
• Ori de cate ori este posibil, comparati actiunile unei persoane care banuiti ca minte cu comportamentul ei din momentele cand spune adevarul.
• Pentru a ajunge la performante inalte in detectarea minciunilor trebuie sa urmariti si comportamentele care se afla in afara controlului constient sau cele pe care oamenii sunt inclinati sa le ignore.
• Cand aveti ocazia, concentrati-va pe ceea ce spun oamenii si pe felul in care transmit mesajul, mai putin pe ceea ce fac.
• Este important sa aflam daca minciuna este spontana sau exersata si daca are la baza o miza importanta sau una neimportanta. Daca miza e mica sau minciuna a fost exersata suficient, detectarea ei devine mult mai dificila.
• Pentru a detecta o minciuna trebuie sa va concentrati pe o gama larga de indicatori comportamentali si verbali. Daca aveti impresia ca puteti descoperi un mincinos bazandu-va pe un singur indicator, va pacaliti singur.

Cand vorbim la telefon, impresia pe care o creati depinde in intregime de vocea dumneavoastra. Ascultatorul nu va poate vedea expresia fetei sau gesturile. Nu poate vedea ce faceti in timp ce vorbiti sau cum reactionati la ceea ce auziti. Acest lucru pune un accent foarte mare pe vocea dvs. Ne formam impresii despre alte persoane dupa vocile lor, inchipuindu-ne cum arata si facandu-ne o parere despre unele caracteristici personale. Dupa voce, oamenii pot parea inalti, scunzi, grasi sau slabi. Spunem ca oamenii par prietenosi, calzi, brutali sau reci dupa ceea ce spun, dar, in aceeasi masura, dupa modul in care se exprima. Poate vi s-a intamplat sa va intalniti cu cineva cu care ati vorbit pana atunci doar la telefon si sa va socheze faptul ca nu seamana nici pe departe cu persoana pe care v-ati inchipuit-o dupa voce (Hartley, 2005/2003, 78).

Vocea noastra se schimba in functie de persoana cu care vorbim. Avem moduri diferite de a vorbi cu prietenii, cu familia, cu colegii si cu sefii. Intr-o conversatie cu o persoana pe care o cunoastem bine, de exemplu, tonul vocii noastre este intim si relaxat, pe cand, daca vorbim cu cineva mai putin apropiat, vocea noastra e mai conventionala si mai distanta. Acest lucru se observa cu precadere in conversatiile telefonice, cand putem sa ne adaptam vocea la persoana care suna. Ati observat, poate, schimbari bruste de ton la unele persoane atunci cand isi dau seama ca vorbesc cu un client sau cu seful lor, si nu cu un prieten ori cu un membru al familiei.

CAPITOLUL III :Concluzii

Ideea este ca, pentru a detecta un mincinos, trebuie sa ne concentram pe o gama larga de indicatori, sa putem compara actiunile unei persoane banuita ca minte cu comportamentul ei cand stim sigur ca spune adevarul. Nu exista un element care sa poata fi considerat un indicator universal al minciunii, asa incat trebuie sa ne straduim sa fim fini observatori si sa facem legaturi intre elementele pe care le observam.

BIBLIOGRAFIE :

https://www.despresuflet.ro/forum/comunicare-f40/arta-detectarii-minciunii-t261.html

https://aleintaracuvintelor.wordpress.com/2013/02/05/indicatori-ai-minciunii-psihologie-sociala/

https://psihoshop.ro/carte.php?idb=714

https://www.creeaza.com/referate/psihologie-psihiatrie/index.php