Psihologie

Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Psihologie experimentala - grile

Psihologie experimentala - grile

PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA - GRILE

TRUE/FALSE

1. In conditii de liniste sensibilitatea auditiva creste.

ANS: T

2. Distributia atentiei se refera la capacitatea individului de a trece cu usurinta de la o activitate la alta.

ANS: F

3. Pentru a fi eficiente, sarcinile de vigilenta trebuie sa fie discontinue si de scurta durata.

ANS: F

4. Mnemometrul este un aparat utilizat in studiul memoriei.

ANS: T

5. Metoda ajutorului in cercetarea memoriei este o varianta a metodei economiei.

ANS: F

6. Iluzia de verticalitate se refera la tendinta omului de a supraestima figurile in dimensiunile lor orizontale si de a le subestima in plan vertical.

ANS: F

7. Amplitudinea undelor sonore determina taria sunetului numita intensitate.

ANS: T

8. Metoda timpului de achizitie este o metoda folosita in studiul perceptiei timpului.

ANS: F

9. Pragul de audibilitate (pragul liminar) se exprima prin nivelul de intensitate al unui sunet de frecventa standard de 1000 Hz, echivalent ca tarie.

ANS: T

10. Nivelul maxim de tarie al unui sunet dupa care devine algic se situaza la 120-130 dB.

ANS: T

11. Oscilatiile sonore pot fi in faza daca sinusoidele lor nu coincid in timp si spatiu.

ANS: F

12. Sinfazajul apare atunci cand sunetele pleaca de la doua surse sonore in acelasi timp, cu aceeasi intensitate si radiatie de directivitate.

ANS: T

13. Acumetria fonica se refera la examenul auzului cu vocea soptita.

ANS: T

14. Banda de frecvente percepute de urechea omeneasca este cuprinsa aproximativ intre 16 - 20000Hz.

ANS: T

15. Vibratiile membranei bazilare sunt datorate compresiunii si decompresiunii succesive a lichidului endolimfei.

ANS: T

16. Un zgomot asociat cu o intamplare neplacuta provoaca aversiune fata de el (un zgomot care te-a trezit din somn devine antipatic).

ANS: T

17. Valoarea prosexigena a unui obiect sau eveniment nu depinde de factorii motivationali.

ANS: F

18. Fluctuatiile atentiei nu afecteaza performantele din activitatile intelectuale si motorii.

ANS: F

19. Pentru a putea desfasura simultan doua sau mai multe activitati, e necesar ca cel putin una dintre ele sa fie automatizata si sa nu mai solicite controlul permenent al constiintei.

ANS: T

20. Reprezentantii introspectiei experimentale cereau subiectilor sa relateze tot ce le-au trecut prin cap in timpul rezolvarii sarcinii date.

ANS: T

21. In iluzia optica de orizontalitate a lui Wundt, linia orizontala pare mai lunga decat cea verticala.

ANS: F

22. Aproximativ catre varsta de 13 ani, constanta perceptiva de marime se apropie de cea a adultilor.

ANS: F

23. Reprezentantii scolii configurationiste (M. Wertheimer, K. Duncker) au adus numeroase contributii la intelegerea procesului de rezolvare a problemelor.

ANS: T

24. Tehnica de asociatie restransa simpla se mai numeste si tehnica de asociatie controlata.

ANS: T

25. Tehnica asociatiilor repetate cere subiectului sa-si reaminteasca raspunsurile date anterior.

ANS: T

26. In tehnica asociatei fortate subiectul raspunde "spontan".

ANS: F

27. In tehnica asociatiei prin semnificatie (incheierea de fraze) subiectul trebuie sa gaseasca cuvantul omis.

ANS: T

28. Procedeul fluiditatii dirijate cere subiectului ca din cateva cuvinte date sa construiasca o fraza.

ANS: T

29. Initiatorul cercetarilor experimentale asupra memoriei a fost germanul G.Th. Fechner.

ANS: F

30. Erorile perceptive (iluziile) apar doar in sistemul vizual.

ANS: F

31. Iluzia de greutate se mai numeste iluzia Charpentier.

ANS: T

Analiza: Efectele consumului de alcool

Analiza: Identitatea de secui

32. Iluzia de volum apare in sistemul haptic (de apucare) si consta in compararea simultana sau succesiva a marimii unor bile.

ANS: T

33. Pot fi generate iluzii si in stimul auditiv.

ANS: T

34. Un punct luminos stationar in intuneric pare ca se misca (efect autokinetic).

ANS: T

35. Aprinderea succesiva a doua beculete da senzatia de stationar indiferent de frecventa iluminarii.

ANS: F

36. Forma unui obiect poate fi deformata de miscare.

ANS: T

37. Un stimul cu intensitate mai mica poate atrage atentia mai mult decat altul mai intens.

ANS: T

38. Modificarile atentiei nu au importanta pentru reclama comerciala.

ANS: F

39. Un stimul este prosexigen in masura in care se schimba.

ANS: T

40. Stimulii mai neobisnuiti si neasteptati au si o valoare prosexigena mai mica.

ANS: F

41. Focalizarea variabila a perceptivitatii face ca subiectul sa fie mai sensibil fata de anumiti stimuli si indiferent fata de altii.

ANS: T

42. Volumul atentiei este identic la toti oamenii.

ANS: F

43. Un rol important in deplasarea atentiei la om il au semnalele verbale sub forma cerintelor si indicatiilor date.

ANS: T

44. Performanta in activitate poate fi un indicator al concentrarii stabilitatii atentiei.

ANS: T

45. Exista o legatura cauzala intre fluctuatiile atentiei si miscarile globilor oculari.

ANS: F

46. Scaderea performantelor se poate datora oboselii.

ANS: T

47. Modelul testului de vigilenta clock test a fost propus de Mackworth.

ANS: T

48. Testul ceasului incearca sa identifice factorii de degradare a atentiei in sarcinile de supraveghere.

ANS: T

49. Sarcinile (testele) de perspicacitate si rationament logico-matematic nu sunt utile in cercetarea demersurilor gandirii.

ANS: F

50. Uneori, experienta anterioara poate influenta negativ rezolvarea unor probleme.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Cu cat pragul absolut este mai mare, cu atat sensibilitatea auditiva este:

a. mai mica;

b. mai mare;

c. neschimbata.

ANS: A

2. Daca durata de actiune a excitantului sonor este mare, atunci sensibilitatea auditiva a unui individ:

a. creste;

b. scade.

ANS: B

3. Deplasarea atentiei se refera la:

a. imposibilitatea de concentrare mai indelungata a subiectului pe o anumita activitate;

b. posibilitatea de a trece cu usurinta de la o activitate la alta.

ANS: B

4. Probele de vigilenta au o durata de ordinul:

a. minutelor;

b. orelor;

c. secundelor.

ANS: B

5. Graficul sensibilitatii auditive (curba audibilitatii) se numeste:

a. audiograma;

b. audiometrie;

c. acumetrie fonica.

ANS: A

6. Dinamica perceptiei fond-figura (oscilatiile perceptiei) poate fi cercetata cu ajutorul:

a. campimetrului;

b. figurilor duble;

c. esteziometrului.

ANS: B

7. Metoda deformarii conturului este o metoda prin care se realizeaza:

a. camuflajul;

b. perceptia adancimii;

c. perceptia cromatica.

ANS: A

8. Stereoperceptia reprezinta:

a. perceperea spatiului inconjurator;

b. perceperea adancimii;

c. perceperea timpului.

ANS: B

9. Evaluarea verbala este o metoda de cercetare a perceptiei:

a. spatiului;

b. timpului;

c. duratei.

ANS: B

10. Distributia atentiei se defineste ca fiind:

a. capacitatea omului de a cuprinde simultan in campul sau un anumit numar de actiuni;

b. posibilitatea de a trece cu usurinta de la o activitate la alta.

ANS: A

11. Testul Praga este un test prin care este studiata atentia:

a. concentrata;

b. distributiva.

ANS: B

12. Metoda definitiei este o metoda prin care se studiaza cum:

a. se insusesc notiunile;

b. se dezvolta memoria;

c. se exerseaza atentia.

ANS: A

13. Inaltimea unui sunet este data de:

a. amplitudinea undelor sonore;

b. numarul vibratiilor produse de o coarda vocala;

c. forma si structura aparatului fonator.

ANS: A

14. Forma si structura aparatului fonator determina calitatea vocii numita:

a. timbru;

b. inaltime;

c. intensitate.

ANS: A

15. Pragul absolut al senzatiei auditive este dat de :

a. nivelul de tarie cel mai mare ;

b. nivelul de tarie mijlociu ;

c. nivelul de tarie cel mai slab.

ANS: C

16. Unitatea de masura a tariei sunetelor se exprima prin:

a. litri;

b. decibeli;

c. grame.

ANS: B

17. Cu cat pragul absolut este mai mare cu atat sensibilitatea auditiva este:

a. mai mica;

b. mai mare;

c. medie.

ANS: A

18. Intensitatea fizicala a sunetelor se exprima subiectiv prin:

a. frecventa;

b. timbru;

c. tarie.

ANS: C

19. Banda de frecventa acustica pentru care este sensibila urechea omului se intinde intre:

a. 16-100 Hz;

b. 16-1000 Hz;

c. 16-20KHz.

ANS: C

20. Cu cat frecventa unui sunet este mai mare cu atat sunetul va fi:

a. mai inalt;

b. mai grav;

c. mijlociu.

ANS: A

21. Limita de toleranta psihofiziologica a urechii omului se intinde pana la:

a. 100 dB;

b. 120 dB;

c. 180 dB.

ANS: B

22. Nivelul tariei sunetului unei strazi zgomotoase este de:

a. 50 dB;

b. 70 dB;

c. 90 dB.

ANS: B

23. Care din urmatoarele afirmatii ii apartine lui E.Rubin?

a. Fondul pare sa se intinda in mod continuu in spatele figurii si nu este intrerupt de ea.

b. Figura poseda unele caracteristici subiective, in timp ce fondul pare sa fie inform.

c. Figura este perceputa cu caracteristicile obiectului atunci cand forma pare fara fond.

ANS: A

24. Teoria rezonantei auzului a fost elaborata de:

a. Helmholtz;

b. Wudt;

c. Pavlov.

ANS: A

25. Care dintre urmatoarele substante determina, in general, supraevaluari ale timpului?

a. chinina;

b. mescalina;

c. protoxidul de azot.

ANS: B

26. Iluzia Charpentier se refera la:

a. presiune;

b. distanta;

c. greutate.

ANS: C

27. Conceptul de homeostazie a fost introdus de:

a. Selye;

b. Cannon;

c. Hebb

ANS: B

28. Proba Bourdon consta din:

a. numararea in ordine inversa;

b. alegerea unor fise asemanatoare;

c. taierea (bararea) unor litere de pe un inscris.

ANS: C

29. Metoda simbolizarii se utilizeaza pentru:

a. studierea formarii notiunilor;

b. studierea legilor perceptiei;

c. studierea auzului fonematic.

ANS: A

30. Modelul aranjarii in succesiune logica a unor imagini disparate este util in:

a. studierea analizei si sintezei;

b. studiul vederii colorate;

c. studiul perceptiei spatiale.

ANS: A

31. Probele de analogie studiaza:

a. redarea raporturilor dintre lucruri;

b. atentia distributiva;

c. memoria topografica.

ANS: A

32. Metoda clasificarii unor caracteristici similare se utilizeaza in studierea:

a. memorarii logice;

b. generalizarii si abstractizarii;

c. insusirea limbilor straine.

ANS: B

33. Probele de intelegere a unor operatii de calcul se utilizeaza pentru studiul:

a. rapiditatii gandirii;

b. usurintei de verbalizare;

c. atentiei.

ANS: A

34. Probele de profunzime a gandirii sunt utilizabile pentru:

a. studiul atentiei distributive;

b. stereoperceptiei;

c. identificarea capacitatii de patrundere in esenta fenomenelor.

ANS: C

35. Probele cu imagini absurde sunt folosite pentru:

a. testarea aspectului critic al gandirii;

b. studiul atentiei involuntare;

c. studiul memoriei afective.

ANS: A

36. Modalitatile de rezolvare de probleme permit aprecieri asupra:

a. memoriei vizuale;

b. perspicacitatii, tipului de gandire, flexibilitatii si creativitatii;

c. perceptiei auditive.

ANS: B

37. Efectul negativ al atitudinii in rezolvarea de probleme scade daca:

a. Sarcinile de rezolvare sunt spatiate in timp;

b. Sarcinile se realizeaza fara pauze intre ele

ANS: A

38. Studiul structurilor intraverbale se realizeaza prin:

a. memoria cuvintelor;

b. experimentul asociativ-verbal;

c. limbajul fonematic.

ANS: B

39. Esenta metodologica a experimentului asociativ-verbal consta in:

a. asocierea imediata dintre inductor si indus (intre cuvantul stimul si raspuns);

b. memoria cuvintelor;

c. componentele sonore si fonomatice.

ANS: A

40. Asociatia tautofonica (sumatorul verbal al lui Skinner) reprezinta:

a. relatia dintre vaz si auz;

b. limbajul mimico-gesticular;

c. capacitatea de percepere a cuvintelor si unele aspecte de proiectie.

ANS: C

41. Asociatiile verbale superioare sunt:

a. complexe;

b. cu sens logic;

c. obiectuale.

ANS: B

42. Metoda intinderii se utilizeaza la identificarea:

a. volumului mnezic retinut dupa o singura prezentare;

b. reproducerea calitatii mai multor elemente mnezice

ANS: A

43. MInstudiul memoriei se utilizeaza:

a. esteziometrele;

b. kinezimetrele;

c. mnemometrele.

ANS: C

44. Metoda ajutorului (anticipatiei) a fost elaborata in anul :

a. 1901;

b. 1902;

c. 1903.

ANS: B

45. Metoda recunoasterii se refera la:

a. intelegerea verbala;

b. memoria imediata;

c. memoria senzoriala si recunoasterea unor elemente mnezice percepute anterior.

ANS: C

46. Audiograma este:

a. o curba a sensibilitatii generale;

b. o curba a sensibilitatii auditive;

c. o curba a intensitatii sunetelor.

ANS: B

47. Localizarea auditiva se datoreaza:

a. efectului tariei sunetelor;

b. efectului frecventei sunetelor;

c. efectului receptiei binaurale a sunetelor.

ANS: C

48. Perimetrul acustic este utilizat pentru:

a. determinarea localizarii sono-spatiale;

b. determinarea pragului absolut auditiv;

c. determinarea sensibilitatii auditive.

ANS: A

49. Fenomenul "fi" (phi) se refera la:

a. iluzia de volum;

b. iluzia de distanta;

c. iluzia de miscare.

ANS: C

50. Volumul atentiei poate fi determinat prin:

a. prezentarea la tahistoscop a unui numar variabil de figuri, cuvinte, etc.;

b. observarea obiectivelor din incapere;

c. prezentarea de iluzii optico-geometrice.

ANS: A

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|