Etapele dezvoltarii limbajului in perioada 0-3 ani

Etapele dezvoltarii limbajului in perioada 0-3 ani

Dezvoltarea limbajului incepe cu perioada preverbala, cand se dezvolta doua categorii de abilitati: fonologice (care le permit copiilor sa discrimineze si sa reproduca sunetele) si comunicative (care fac posibil schimbul de intentii si semnificatii cu "interlocutorii")

DeVilliers si DeVilliers (sfarsitul anilor '70) au demonstrat ca deja la nastere exista o preferinta pentru limbaj, care iese in evidenta atunci cand se compara limbajul cu muzica instrumentala sau alte succesiuni de sunete ritmice. Una dintre teoriile care incearca sa explice preferinta pentru limbaj si vocea umana propune ipoteza conform careia preferinta pentru vocea umana este un raspuns intarit de-a lungul dezvoltarii intrauterine. S-a demonstrat de exemplu ca apare preferinta pentru stimuli verbali la care copiii au fost expusi prenatal - povesti citite in ultimele saptamani de viata intrauterina (DeCasper), mai precis pentru paternul sonor al acestora. Aceasta preferinta rezultata in urma experientei intrauterine presupune o memorie a stimulilor.

Cercetarile au dus la concluzia ca exista o capacitate innascuta in perceptia si analiza a limbajului, datorita faptului ca abilitatile de percepere a contrastelor fonetice sunt universale.

Aceasta abilitate se stinge in jur de 9-12 luni, dar nu definitiv - cand un copil este expus inaintea varstei de 2 ani unei limbi straine, chiar daca el n-o va invata, va reusi totusi sa isi mentina abilitatea de opera distinctii fonetice in acea limba chiar la varsta adulta (experimentele au fost realizate cu copii englezi expusi la limba hindi).

Experimentele indica faptul ca exista o perceptie categoriala a stimulilor auditivi, ce pare a fi innascuta.

Din punctul de vedere al producerii limbajului perioada de 4 - 6 luni este cea decisiva, pentru ca acum apare lalatia Se considera ca acest proces este independent de invatare deoarece:

apare la toti copiii la aceeasi varsta, indiferent de loc sau cultura

apare chiar daca parintii sunt surzi, deci copiii nu sunt auziti si emisiile lor verbale nu sunt intarite, sau daca insusi copilul nu se poate auzi

Totusi, dupa aceasta perioada, invatarea devine importanta (la copiii surzi aceste abilitati se sting).

Pana la varsta de 10 luni se pare ca vocalizarile copiilor sunt identice. Ulterior dispare acea echivalenta a vocalizarilor (copiii romani, francezi, englezi "povestesc" diferit). Aceasta varsta este deci un punct de convergenta al stingerii capacitatii de discriminare fonologica "universala" si a celei de producere nediscriminativa de sunete.

Comunicarea intentionata apare abia catre un an.

Perioada verbala incepe cu pronuntia de cuvinte izolate care apar la 10 - 13 luni, numarul cuvintelor intelese fiind, se presupune, mai mare decat cel al cuvintelor produse. Urmeaza o explozie lingvistica, la 14 luni copilul achizitionand 44 de cuvinte pe saptamana. Aceste prime cuvinte se refera la obiecte sau fenomene mai pregnante, mai familiare si mai importante pentru copil.

Bloom a grupat pe categorii primele cuvinte pronuntate de copii. Ele se refera la:

Analiza: Divortul si protectia sociala a familiilor aflate in divort Referat: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

membrii familiei

animale familiare

vehicule

jucarii

alimente

obiecte casnice (cana)

parti ale corpului

articole de imbracaminte

De obicei sunt substantive si actiuni (verbe si adverbe), cuvinte relationale ("mai"), termeni locationali (aici, acolo) si termeni pentru salut ("tai-tai" si "pa").

Katherine Nelson a aratat ca exista doua stiluri de achizitie a limbajului: stilul referential (vizibil in preponderenta achizitiei unor nume de obiecte) si stilul expresiv (preponderenta termenilor cu conotatie personala sau sociala: da, nu, gata, vreau, te rog).

Stilul adoptat de copil s-ar parea ca depinde de stilul de adresare al mamei.

Primele cuvinte ale copiilor se caracterizeaza printr-o serie de erori cum ar fi suprageneralizarea - folosesc acelasi termen pentru obiecte asemanatoare ("pisica" este si catelul si veverita; chiar daca stie diferenta nu poate produce un cuvant nou) sau subgeneralizarea - ("pisica" este doar cea pe care o are acasa, nu si cea din vecini).

O alta caracteristica a acestor cuvinte e ca pot avea caracter de holofraze - inglobeaza semnificatia unei intregi propozitii, deci semnificatia lor poate fi variabila si dependenta de context.

La aceasta varsta apare si "inventia de cuvinte", care nu e caracteristica doar pentru limbajul oral, ci si pentru cel al semnelor - la copiii surzi apar semne noi rezultate din alaturarea altor doua semne.

Initial copiii folosesc limbajul pentru exprimarea sentimentelor si dorintelor, dar apare un decalaj intre exprimarea verbala si expresivitatea emotionala (cu 5 secunde inainte de a spune ceva dispare expresia emotionala, iar dupa ce rostesc cuvantul aceasta revine). Abia la 20 de luni ajung sa sincronizeze expresia verbala si non-verbala. De asemenea le este mai usor sa exprime prin cuvinte emotii pozitive decat emotii negative, poate pentru ca cele pozitive sunt procesate in emisfera stanga, iar cele negative in dreapta, iar in stanga coordonarea informatiei se presupune ca s-ar face mai usor.

Incepand cu varsta de 18 luni apare "limbajul telegrafic" - lipsesc articolele, conjunctiile, prepozitiile si verbele auxiliare. Limbajul nu e articulat din punct de vedere morfologic, copilul alaturand cuvinte in mai multe categorii de relatii semantice. De multe ori expresiile lui sunt inedite. El genereaza propozitii pe baza unui sistem de reguli pe care l-a dobandit, depasind imitatia. Din punct de vedere sintactic, incepe sa inteleaga ca ordinea cuvintelor implica sensuri diferite

Incep tot mai mult sa-si exprime starile psihice ("imi pare rau"), dar si implicarea in actiuni viitoare ("promit ca").

Si doi copii mici pot comunica intre ei daca subiectul este simplu si le e cunoscut. Se pare ca sunt in stare sa moduleze ceea ce spun in functie de ce se presupune ca stie sau nu stie interlocutorul - deci isi reprezinta cunostintele interlocutorului.

Dupa varsta de 3 ani apar progrese tot mai vizibile. Copilul incepe sa utilizeze negatii si interogatii, leaga propozitiile intre ele. De asemenea isi dau seama ca prin combinarea cuvintelor in propozitii se poate obtine un sens nou. Pana la 6 ani invata aproximativ 14000 de cuvinte