Personalitatea ca sistem psihosocial

Personalitatea ca sistem psihosocial

Un model sintetic al personalitatii trebuie sa raspunda urmatoarelor criterii operationale principale: 1) sa integreze selectiv elemente si dimensiuni relevante din cadrul diferitelor teorii referitoare la domeniul de referinta; 2) sa prezinte organizarea personalitatii in plan orizontal si vertical, respectiv privind coordonarea si subordonarea diferitelor subsisteme ale acesteia; 3) sa evidentieze mecanismul general de trecere de la particularitatile psiho-individuale ale subiectului la conduitele si relatiile sale psihosociale, precum si conditiile in care acest proces are loc; 4) sa releve existenta proceselor de autoreglare care au loc atat la nivelul structurilor personalitatii, cat si la acela al structurilor relationale prin care subiectul se insereaza in mediul social; 5) sa permita intelegerea dinamicii generale a personalitatii si a diferitelor sale subsisteme structurale si functionale; 6) in conformitate cu principiile cercetarii operationale, modelul trebuie sa prezinte un caracter multilateral, flexibil si deschis.

Modelul propus mai jos incearca sa raspunda acestor deziderate teoretice si metodologice, luandu-se in consideratie urmatoarele aspecte:

(a) Configuratia componentelor fiecarui subsistem psihoindividual si a ponderilor diferitelor insusiri psihice in cadrul structurii generale a personalita­tii. De exemplu, pentru subsistemul cognitiv se pot avea in vedere: stilul cog­nitiv (analitic sau sintetic), tipul dominant de inteligenta (sociala, verbala, teo­retica, concret-aplicativa etc.), indicele de creativitate si flexibilitate mentala, productivitatea ideatica, coerenta logica s.a. Pentru subsistemul afectiv: expan­sivitatea afectiva, stabilitatea si intensitatea trairilor emotionale, capacitatea de autocontrol afectiv. Pentru subsistemul conativ: forta de mobilizare, persistenta in efort, flexibilitatea in decizie etc. (D. Cristea, 1976).

(b) Modul de organizare a subsistemelor in cadrul personalitatii si tipologia care rezulta ca urmare a acestui fapt: tip predominant cerebral, afectiv, voluntar, pulsional etc., sau combinatii ale acestora.

(c) Caracteristicile generale ale eului ca nucleu central al personalitatii con­stienta de sine: faza de dezvoltare in care se afla, prevalenta uneia dintre formele tipice de manifestare si extensia acestora (eul intim, eul social si eul public), gradul de compatibilitate dintre diferitele ipostaze ale eului, valorile structurante ale acestora , motivatia dominanta, gradul constiintei de sine, profilul imaginii de sine, forta eului, nivelul de aspiratie, gradul de deschidere spre lumea externa, relatia generala eu-lume (relatie egosistolica, de retragere si fixare pe "obiectul posedat"; sau egodiastolica, expansiva, de luare in stapanire a noi obiecte), mecanisme de aparare si autoreglare etc.

(d) Orientarea generala a activitatii psihosociale: spre lumea exterioara (extraversiune) sau spre lumea interioara (introversiune).

(e) Nivelul de socializare: gradul de interiorizate a normelor si modelelor socioculturale, forme de participare la viata grupurilor, organizatiilor si institutiilor sociale, extensiunea si calitatea sistemului relational prin care exista ca subiect social, disfunctionalitati de integrare         s.a.

(f) Seturile de statute si roluri sociale, simultane sau succesive, prin care se integreaza sistemului sociocultural: numarul si tipurile de statute asumate, diversitatea si compatibilitate acestora, eventuale conflicte de rol, calitatea rolurilor jucate in planul istoriei individuale     (gradul de 'personalizare' a rolurilor), performanta sociala, calitatea de personalitate publica a subiectului si impactul asupra mediului social imediat etc.

(g) Sistemul de atitudini, comportamente si actiuni tipice prin care se obiectiveaza in plan social: natura acestora, stabilitatea, focalizarea, compatibilitatea interna si externa, eventuale conflicte intre diferite componente ale sistemelor mai sus mentionate s.a.

Analizat prin intermediul unei asemenea grile operationale, conceptul de personalitate isi evidentiaza multiplele sale implicatii psihosociale, atat in plan teoretic cat si experimental.