Influenta feedback-ului asupra performantei - psihologie

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE

SPECIALIZARE PSIHOLOGIE

CUPRINS

*Abstract

1. DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1. INVATAREA PERCEPTIVA

1.2. FEEDBACK-UL

1.3 TIPURI DE FEEDBACK

1.4. MASURAREA CA METODA EXPERIMENTALA

2.METODOLOGIE

2.1. IPOTEZE

2.2.SUBIECTI

INSTRUMENTE UTILIZATE

2.4. PROCEDURA

3. ANALIZA SI INTERPRETAREA PROBELOR

4. DISCUTII SI CONCLUZII

*Abstract : Studiul prezent a avut ca scop sustinerea ipotezei conform careia feedback-ul influenteaza performantele subiectiilor. In acest scop s-a luat un esantion independet , format din 10 subiecti , atat de gen masculin cat si feminin cu varsta cuprinsa intre 22 si 27 de ani , care au participat la experiment pe baza de voluntariat. Fiecare subiect a trebuit pe o coala de hartie milimetrica A4 sa traseze linii de cate 10 centimetrii. In prima faza, subiectul este legat la ochi cu o esarfa si este ajutat sa fixeze creionul in punctu zero(de plecare),ulterior fiind lasat sa traseze linia . El va trasa prima data 3 linii cu ajutorul observatorului pentru a-si da seama cam pana unde sunt 10 centimetrii prin ajungerea la celalalt liniar . Iar apoi i s-a cerut sa traseze 10 linii singur fara influenta. In a doua faza, subiectul este lasat singur sa traseze cele 10 linii, dar este influentat spunandu-i-se cati milimetrii respectiv centimetrii mai are de trasat sau a depasit pentru a efectua linii de 10 centimetrii. In ultima faza, subiectul este lasat singur sa traseze 10 linii de 10 centimetrii fara nici un fel de influente din partea observatorului . In mod normal subiectul ar trebui sa traseze linii de aproximativ 10 centimetrii sau chiar exacte in urma primelor doua etape.La finalul experimentului, subiectului ii este luata esarfa de la ochi si este intradevar mirat de influentele feedback ului asupra performantei. Rezultatele au fost conform expectantelor , studiul atingandu-si scopul deoarece rezultatele obtinute sustin ipoteza de la care s-a pornit .

1. DELIMITARI CONCEPUTALE

1.1.INVATAREA PERCEPTIVA

Situatii complexe de percepere releva importanta invatarii perceptive , adica a acelei forme a invatarii umane care asigura formarea strategiilor , insusirea reperelor si a etaloanele, formarea actiuniilor perceptive . Adesea , scopul unei activitati mai complexe poate fi atins sau nu in functie de aceste achizitii : cineva care se afla in fata unui panou de comanda si care trebuie sa perceapa cu viteza si corectitudine semnalele semnificative dintr-un camp stimulativ foarte bogat, va reusi sa indeplineasca aceasta sarcina daca va dispune de strategii explorative corespunzatoare.De aceea ,in procesul instructiv-educativ din scoala, ca si in activitatea profesionala se urmaresc si sarcini ale invatarii perceptive.

Aceasta are trei obiective de baza : perfectionarea sensibilitatii si a acuitatiilor discriminative a valorilor , insusirea criteriilor si a procedeelor de exploarare a campului perceptiv , in acord cu necesitatiile insusirii fiecarei discipline de invatamant , formarea unor structuri perceptive . Pentru a realiza aceste obiective trebuie sa se actioneze astfel : sa se prezinte exemplarele tipice, reprezentative pentru o clasa de obiecte in vederea elaborarii schemelor perceptive generalizate ; stabilirea si prezentarea unor criterii de compensare , selectie , evaluare a insusirilor perceptive ; exersarea unor actiuni perceptive cum ar fi :compararea , recompunerea, separarea, gruparea, etc. ; elaborarea si exersarea unui ghid de explorare in conditiile de percepere complexa ; gradarea dupa dificultate a sarcinilor perceptive si prezentarea si perceperea unor obiecte in contexte si situatii diferite, pentru a putea remarca ceea ce este invariabil si semnificativ pentru activitatea omului.

1.2.FEEDBACK-UL

Pentru fundamentarea stiintifica , ridicarea calitatii si eficientei evaluarii , pentru asigurarea corectitudinii si obiectivitatii acesteia , incepand cu secolul al-XX-lea s-a declansat o actiune de orientare si cercetare a actului de evaluare , fapt ce a dus la aparitia si dezvoltarea unei stiinte a evaluarii (examinarii ), care a fost denumita dociomologie .

Termenul a fost luat din limba greaca : dokime-proba ,cantarire , examen , initiatorul docimologiei a fost savantul francez Henri Pieron ,iar la noi in tara profesorul Vasile Pavelcu .

Evaluarea este actul didactic complex integrat intregului proces de invatamant , care asigura evidentierea cantitatii cunostiintelor dobandite si valoarea , nivelul, performantele si eficienta acestora la un moment dat - in mod curent ,periodic si final ,oferind solutii de perfectionare a actului de predare- invatare .

Evaluarea este actul didactic care determina promovarea sau nepromovarea tineretului studios dintr-o etapa (an sau ciclu) de invatamant in altele, iar in cazul cand ea se realizeaza sub forma de concurs -asigura ocuparea unui loc intr-un grad de invatamant sau a unui loc de munca intr-un domeniu de activitate social-utila in conformitate cu componenta profesionala.

Calitatea ,valoarea si eficienta ridicata a evaluarii implica pricepere , corectitudine , obiectivitate si responsabilitate din partea profesorilor examinatori ,de asemenea necesita eliminarea subiectivitatii in aprecierea celor examinati ,deoarece pot exista situatii de subiectivitate in plus sau in minus in notare de 1-3 puncte .

Una din functiile evaluarii este si functia cibernetica sau feedback (de reglaj si auto reglaj).Analizand finalitatea invatamantului -rezultate pregatirii elevului (studentului) evidentiate de apreciere si notare , deci a iesirilor , din care se stabileste marimea de corectare a intrarilor, se stipuleaza optimizarea procesului de predare - invatare ,aplicandu-se pincipiul feedback-ului.

Conexiunea inversa (feedback-ul)este componenta de baza , un subsistem de control, de retur, de retroactiune, cu rol de conditie necesara pentru functionarea normala a sistemului . Materializarea ei in procesul de evaluare inregistreaza caracteristicile :

• Extinderea de la evaluarea rezultatelor la evaluarea proceselor si conditiilor ;
• Reconsiderarea criteriilor de apreciere si raportare la obiective ;
• Integrarea organica a diferitelor forme ale evaluarii in structura proceselor de invatare .

Daca multiplele interactiuni dintre componentele procesului au tendinta de a evolua spre atingerea acelorasi obiective carora le sunt subordonate ,comune devine posibila evidentierea unor indicatori de calitate si cantitate care sa determine distanta dintre rezultatele asteptate si cele atinse. Acest mecanism se numeste conexiune inversa care apare ca o reactie ; ca reintoarcere , reintroducere in sistem a rezultatului actiunii anterioare in vederea reglarii si autoreglarii din mers a procesului , a maximalizarii sanselor de succes si minimalizarii posibilitatilor de esec .

Variabilele procesului de invatamant au un caracter de dependenta -independenta diferit . Categorii de variabile :

cele care se afla direct sub controlul profesorului ,care poate opera efectiv cu ele, le poate : structura, restructura, modifica , adapta, stimula, prelucra continutul, metodele si procedeele , ritmul invatarii organizarea procesului , stilul de predare , relatiile educator-educat ;

variabilele aflate in postura de efecte , conditionate de alte variabile si pe care profesorul incearca sa le aproprie de nivelul dorit (rezultatele, performantele , efectele secundare , atitudinile derivate sunt mai greu de controlat) ;

variabile dificil de controlat sau practic imposibil de modificat : caracteristicile individuale, starea de pregatire generala ; stadiu de dezvoltare , unii factori de personalitate .

Feedback-ul este o retroactiune care se manifesta la nivelul a diferitor sisteme (tehnice , biologice,cibernetice,etc) pentru mentinerea stabilitatii si a echilibrului lor fata de influente exterioare.

Feedback-ul este un concept foarte des invocat in analiza psihologica a procesului instructiv-educativ . Intelegerea sensului acestei notiuni compuse presupune reactualizarea catorva cunostiinte elementare privitoare la analizator, reflex si arc reflex.

Analizatorul este un aparat anatomo-fiziologic unitar, care realizeaza analiza si sinteza diferitelor tipuri de stimuli pe baza actiunii conjugate a mai multor segmente structural functionale : periferic, intermediar, central.

Segmentul periferic este format din receptori care capteaza informatii despre natura, intensitatea si distributia spatio-temporala a stimulilor din mediu extern sau intern , declansand un proces de excitatie nervoasa.

Segmentul intermediar cuprinde caile nervoase de conducere a procesului excitator in sens ascendent, centripet, deci spre scoarta cerebrala. Chiar si la acest nivel , al segmentului intermediar , au loc operatii de sumara si incipienta analiza si sinteza a informatiilor receptionate.

Segmentul central este situat la nivelul cortexului emisferelor cerebrale, fiind constituit dintr-un nucleu central , cu celulele nervoase la care ajung in mod diferentiat informatiile de la receptorii respectivi, si puncte dispersate periferic , mai mult sau mai putin distantate de nucleu. Aici are loc analiza si sinteza superioara a informatiilor obiectuale.

Reflexul este mecanismul fundamental al comporatamentului constatand in reactia de raspuns a organismului , mediat prin sistemul nervos , la actiunea unui stimul extern sau intern.

Pentru a intelege cum se produce reactia de raspuns, schema analizatorului trebuie completata cu inca doua segmente, devenind astfel arc reflex.

Arcul reflex este schema sau structura morfofunctionala a reflexului . Cel mai simplu are reflex alcatuit din un receptor, calea aferenta, aria corticala, calea eferenta, un efector.

Neurofiziologia moderna considera ca orice reflex este un mecanism de autoreglaj care include in mod necesar si feedback-ul sau conexiunea inversa sau retroaferentatia venita de la efector, in felul acesta locul schemei liniare este luat de schema reactiilor circulare , stereotipe.

Fara a adauga aceasta componenta nu s-ar putea controla modul de desfasurare a comportamentului . Nu intamplator feedback-ul mai este numit si conexiune inversa de control.

Deci, feedback-ul desemneaza informatia provenita de la efector sau de la ,,iesirea sistemului'' ,semnalizand eficienta actiunii executate sau a comenzii elaborate. Feedback-ul este principiul de baza al adaptarii oricarui sistem la mediu, prin reactia efectului asupra cauzei si inchiderea circuitelor reflexe autoreglatorii , realizand astfel coechilibrarea dinamica si in acelasi timp autodelimitarea sistemului fata de mediu specific. Feedback-ul deci este un element component inseparabil al mecanismului de autoreglare.

Feedback-ul fiind o comunicare instrumentala, comunicarea didactica inglobeaza fenomenul de retroactiune. Retroactiunea are ca menire echilibrarea si eficientizarea structurilor. Forme de retroactiune in comunicarea didactica :

feed-forward - modalitate prin care anticiparea finalitatilor redevine cauzalitate ;

feed-back - o modalitate prin care finalitatea redevine cauzabilitate. Intra in actiune dupa atingerea finalitatii si prin reinvestirea efectelor in cauza. Poate fi privit ca o comunicare si invatare.

Actul didactic presupune existenta a doua tipuri de feedback-uri :

-aduce informatiile de la receptor la emitator ;

- regleaza actiunea de transmitere a informatiilor .

2. - aduce informatiile de la E pentru activarea R ;

- Regleaza actiuniile lui R .

1.3.TIPURI DE FEEDBACK-URI

1. dupa nivelul lui : feedback in sistem de informare , insuficient ,optim, redundant ;
2. dupa continut : limitat , liber ;
3. dupa ritmicitate : continuu ,intermitent,periodic,aleator,accidental ;
4. dupa promptitudinea lui : imedeat , intarziat ;
5. dupa circuitul comunicational in care apare : vertical, orizontal .

Astazi , proiectarea si managementul comunicarii apar ca principii de baza ale designului educational . Orice act de evaluare se finalizeaza printr-o judecata de valoare cu impact asupra elevilor sau a rezultatelor lor. Aceste informatii pot avea efect asupra relatiei curriculum-evaluare.

Cea mai cunoscuta forma de feedback este cea a fluxului informatiilor specifice dinspre elevi inspre profesori , pe doua cai:

prin intermediul evaluarii curente a activitatilor zilnice ;

prin intermediul examenelor .

Aceasta miscare a informatiei se face in spirala , in cadrul circuitului educational .

Feedback-ul formativ - obtinut in urma evaluarii continue , contribuie in masura determinanta la urmarire si evidentierea progresului educational al elevilor. Prin diagnosticarea punctelor slabe ca si a punctelor tari ale educabilului in cadrul acestei evaluari, dialogul educational dintre profesor si elev capata forta necesara pentru a schimba atitudinile . El ridica nivelul motivational al educatului , intarirea in timp a comportamentului .

Feedback-ul sumativ - realizat in urma evaluarii cu caracter ponderat sumativ, furnizeaza profesorului datele necesare pentru a-si modifica, transforma, adapta demersul educational viitor in functie de raspunsurile la sarcina ale educabililor. Pentru elevii confruntati cu evaluarea sumativa are semnificatia recunoasterii valorii sau a efortului personal, a recompensei de natura simbolica pe care trebuie sa o primeasca toti cei care se afla in situatia de evaluare sau de examinare.

Pentru a realiza un feedback pozitiv, un profesor competent aduce in actul evaluarii urmatoarele elemente :

• cunoasterea ampla a continutului , a ceea ce trebuie invatat ;
• un set de aptitudini, atitudini si dispozitii fata de procesul de invatare ;
• abilitatea de a construi , crea , selecta teste de evaluare adecvate sarcinilor de evaluare proiectate ;
• cunoasterea criteriilor si standardelor de evaluare potrivite sarcinilor alese ;
• abilitati in formularea judecatilor de evaluare, pe baza experientelor anterioare.

1.4.MASURAREA CA METODA EXPERI MENTALA

Psihologii care folosesc metoda experimentala trebuie sa faca deseori afirmatii cantative.Uneori variabilele pot fi masurate cu mijloace fizice, in alte momente variabilele trebuie sa fie evaluate intr-un mod care sa le aranjeze intr-o anumita ordine. Deobicei , experimentele implica realizarea unor masuratori asupra unor mai multor participanti, nu numai a unuia singur. Din acest motiv, rezultatele sunt date sub forma unor seturi de numere care pot fi rezumate si interpretare. Pentru a realiza aceasta sarcina, experimentatorul trebuie sa foloseasca statistica, disciplina care se ocupa cu esantionarea datelor dintr-o populatie de indivizi, realizand apoi inferente despre populatie din datele respective. Cea mai frecventa masura statistica este media, care e pur si simplu, termenul etnic pentru media aritmetica , suma unui set de scoruri impartita la numarul scorurilor din set. In cercetarile cu un grup experimental si unul de control exista doua medii de comparat : o medie a scorurilor participantilor din grupul experimental si o medie a scorurilor participantilor din grupul de control: Diferenta dintre aceste doua medii este ceea ce ii intereseaza pe experimentatori. Daca diferenta dintre medii este mare poate fi acceptata ca sugestiva prin ea insasi. Un psiholog care spune ca diferenta dintre grupul experimental si grupul de control este statistic semnificativa spun ca un anumit test statistic a fost aplicat datelor si ca diferenta observata este improbabil sa fi aparut intamplator sau din cauza catorva cazuri extreme.

2. METODOLOGIE

2.1.IPOTEZE

Ipoteza specifica: influenta feedback ului asupra performantei.

Variabilele implicate in experiment sunt:

A-     manipularea experimentala prin : a₁ - etalon (cuprinde 10 incercari) ;

a₂ - feedback dupa fiecare incercare ;

a₃ - exercitiul acumulat in primele 2 faze ;

x - erorile si e variabila dependenta.

A este variabila independenta.

Design-ul experimental propus pentru acest experiment este unul intragrupal unifactorial.

Pentru ca efectul manipularii modului in care este prezentat materialul fie mai bine conturat s-au ignorat alte variabile independete care ar fi putut avea efect asupra performantei.

2.2.SUBIECTI

Pentru a putea sustine ipoteze de baza a experimentului au fost folositi 10 subiecti . Participarea la experiment s-a realizat pe baza de voluntariat Avand in vedere ca subiectii au varste cuprinse intre 22 si 27 de ani si sunt in proportii egale atat de gen masculin cat si feminin , rezultatele cercetarii sunt reprezentative pentru populatia normala. Varsta si genul subiectilor pot fi analizate consultand tabelele de anexa. (nr subiectilor , varsta , gen , calcul). Alegerea subiectiilor a fost aleatorie, la intamplare netinandu-se cont de varsta sau gen.

2.3.INSTRUMENTE UTILIZATE

S-a folosit pentru fiecare subiect cate 3 coli de hartie milimetrica A4 , 2 liniare , o esarfa si un creion .

2.4.PROCEDURA

Experimentul s-a desfasurat in absenta stimulilor puternici de natura vizuala sau auditiva ; la fel pentru toti subiectii. Fiecarui subiect i s-a dat pe rand cate o foaie milimetrica de format A4, si cate un creion, dupa care au fost legati de catre observator cu esarfa la ochi si li s-a plasat de catre observator creionul in punctul de unde sa inceapa linea si liniarul la 10 cm distanta de acest punct; Astfel i se cere subiectului in prima faza sa traseze 3 linii cu ajutor pana cand ajunge la liniar. Tot in prima etapa i se cere sa mai traseze 10 linii de 10 centimetrii fara a mai avea liniarul care ii indica cei 10 centimetrii si nu mai beneficeaza de indicatii din partea observatorului. In cea de a doua faza subiectului i se cere sa traseze tot cate 10 linii de 10 centimetrii, dar observatorul il influenteaza spunandu-i-se subiectului cati milimetrii mai are de trasat sau a depasit pentru a efectua linii de exact 10 centimetrii. In ultima faza i se cere subiectului sa traseze tot 10 linii a cate 10 centimetrii , dar observatorul nu il influenteaza in nici un fel lasandu-l singur. In mod normal in urma celei de a doua etape, subiectul ar trebui sa traseze linii aproximativ de 10 centimetrii sau de exact 10 centimetrii. Acelas material si procedura s-a utilizat pentru toti subiectii. Iar rezultatul a fost conform asteptarilor, sustinand ipoteza de baza si anume ca feedback-ul influenteaza performantele subiectului.Dupa terminarea experimentului le-a fost luata esarfa, iar la vederea rezultatelor au fost mirati de influenta feedback-ului.

3. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Dupa ce s-au terminat cele trei probe, s-au cules de la subiecti foile milimetrice din care s-au extras datele pentru fiecare etapa. Toate aceste date sunt redate in tabelele de mai jos.Datele din aceste tabele au fost analizate atat cantitativ cat si calitativ.*Anexa 1

ETAPA 1

	Etapa 1
Subiectul 1	Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii
Subiectul 2
Subiectul 3
Subiectul 4
Subiectul 5
Subiectul 6
Subiectul 7
Subiectul 8
Subicetul 9
Subiectul 10

x-eroriile

f- frecventa

f=30

N=suma freventelor=30

T=f*x=287

m(media)=T=287=9,56

N 30

∑(suma)=2632

√^∑x^{2 -}T²

Abatere standard=      _____N

N -1

*rezultatul final este la anexa 2

ETAPA 2

x-eroriile

f- frecventa

f=30

N=suma freventelor=30

T=f*x=183

m(media)=T=183=6,1

N 30

∑(suma)=1780

√^∑x^{2 -}T²

Abatere standard=      _____N

N -1

*rezultatul final este la anexa 2

ETAPA 3

x-eroriile

f- frecventa

f=30

N=suma freventelor=30

T=f*x=208

m(media)=T=208=6,93 (3)

N    30

∑(suma)=1987

√^∑x^{2 -}T²

Abatere standard=      _____N

N -1

*rezultatul final este la anexa 2

4. DISCUTII SI CONCLUZII

In urma analizei si interpretarii datelor obtinute , este confirmata ipoteza conform careia feedback-ului influenteaza performantele subiectilor . In acest caz s-a influentat subiectul pentru a performa in trasarea a mai multor linii de 10 centimetrii. Daca s-ar repeta experimentul , s-ar incerca o schimbare a desgnului experimental ori prin introducerea in plus a unor modalitati ale variabilei independente, ori prin introducerea unei variabile eticheta, de exemplu : varsta sau sexul . S-a constatat ca subiectii au avut o asemanare in privinta influentei feedback-ului.

In urma tabelelor de mai sus se poate observa ca fiecare subiect s-a concentrat asupa experimentului, iar rezultatele sunt observabile , in final prin influenta feedback-ului subiectii reusesc sa traseze linii de aproximativ 10 centimetrii cu o abatere de doar cativa milimetrii, maxim 7 si minim 4, si chiar sa traseze linii exact de 10 centimetrii. Experimentul a decurs precum ne asteptam, reusind sa sustinem ipoteza , si anume ca feedback-ul influenteaza performanta.