Personalitatea ca ansamblu de trasaturi

Personalitatea ca ansamblu de trasaturi

O serie de alte teorii considera personalitatea sub aspectul elementelor primare care pot fi identificate in structura acesteia prin intermediul analizei observationale, a testelor si analizelor factoriale etc. Din aceasta perspectiva, trasaturile si insusirile psihice, organizate intr-un mod specific de la persoana la persoana, sunt cele care determina o anumita reactie atitudinala sau comportamentala , mediindu-se astfel relatia mediu-subiect-comportament.

(a) In conceptia lui G.VO. Allport, trasaturile sunt tendinte generale care permit intelegerea si anticiparea comportamentului unui individ, fara ca acestea sa fie singurii factori care intervin, in elaborarea reactiilor comportamentale ca atare ( v. 6.). Trasaturile, desi de o mare varietate, pot fi clasificate astfel : 1) trasaturi individuale, specifice unei anumite persoane, care pot fi evidentiate numai prin observarea directa a comportamentului sau studiul unor documente (scrisori, jurnale, autobiografii s.a.); 2) trasaturi comune, apartinand mai multor oameni, care pot fi relevate prin intermediul testelor de personalitate; 3) trasaturi cardinale, fundamentale pentru structurarea personalitati cuiva, care influenteaza aproape toate comportamentele, actiunile si atitudinile persoanei, avand o mare putere de individualizare; in general, acestea sunt rar intalnite (cum ar fi, de exemplu, spiritul absolut de plasare in opozitie cu oricare alta parere); 4) trasaturi centrale, definitorii pentru profilul psihologic al unei perso­ane si avand o pondere importanta in structurarea comportamentului; o persoana poate fi descrisa cu o suficienta acuratete folosind un numar relativ redus de trasaturi centrale (5-10); 5) trasaturi secundare, care tin mai degraba de o anumita conjunctura decat de structura stabila a personalitatii .

Pornind de la teoria dispozitiilor si trasaturilor de personalitate, se pot elabora tipologii care sa faciliteze descrierea, intelegerea si optimizarea

relatiilor umane, cu mentiunea facuta de Allport conform careia nici o teorie trasaturilor nu poate fi intemeiata daca nu ia in considerare si nu explic variabilitatea conduitei unei persoane (6, 335). Or, aceasta variabilitate tin nemijlocit de o multitudine de factori: semnificatia socioculturala a stimulului care declanseaza comportamentul, caracteristicile situatiei sociale in care est plasat subiectul, experienta anterioara a acestuia, sistemul de valori si norme interiorizate, motivatia de fond si cea circumstantiala etc.

O astfel de tipologie propusa de E. Spranger releva - in consecinta - nu atat tipuri umane concrete, cat configuratii ideale de trasaturi care pot determina orientari valorice tipice ale persoanelor (6, 299). Modelul teoretic cuprinde sase tipuri de baza, care sunt - dupa cum remarca autorul -mai curand "scheme de compresibilitate" implicate in procesul cunoasterii interpersonale.

Tipul teoretic. Valoarea dominanta consta in descoperirea adevarului, scopul sau principal fiind acela de a-si ordona si sistematiza cunoasterea. Este predominant empiric, critic si rational, evitand judecatile estetice sau morale, ir favoarea celor strict cognitiv-analitice.

Tipul economic. Este dominat de ideea utilitatii, satisfacerea trebuintelor materiale fiind pe primul plan. Interesat fiind de afaceri, productie, comert si consumul bunurilor, tinde sa ignore dimensiunea estetica a existentei, mai ales atunci cand acesteia ii lipseste componenta comerciala.

Tipul estetic. Are ca valoare suprema forma si armonia, experienta empirica fiind judecata in sine, din perspectiva gratiei, simetriei si corespondentei. Atat componentele teoretice cat si cele pragmatice sunt convertite in experienta estetica, frumosului acordandu-i-se implicit si o functie de adevar.

Tipul social. Valoarea suprema consta in dragostea de oameni, obiectivata in relatii interpersonale pozitive, filantropie, prietenie si altruism. Pragmatismul, atitudinea teoretica, economica sau politica sunt considerate reci si inumane, subiectul incercand sa se focalizeze pe ideea dragostei fata de semeni.

Tipul politic. Este interesat in primul rand de putere, ascendenta si control asupra celorlalti, toate activitatile desfasurate nefiind altceva decat ocazii si pretexte pentru competitie, lupta si posibile surse de obtinerea a superioritatii.

Tipul religios. Valoarea suprema este data de raportarea mistica la tran­scendenta, experienta de viata fiind o continua cautare a unitatii sale cu Cos­mosul, sub semnul divinitatii.

Relevand principalele modalitati de raportare la sine, la ceilalti si la lume, tipologia de mai sus are avantajul de a permite o evaluare cantitativa pentru cateva dintre dimensiunile personalitatii, utilizand in acest scop chestionare de atitudini si de orientare valorica.

(b) Pentru identificarea trasaturilor de personalitate s-a utilizat cu deosebit succes si metoda analizei factoriale. Pe aceasta cale, R.B. Cattel a elaborat un model al personalitatii care cuprinde un set de 16 factori de baza, fiecare dintre acestia continand doua trasaturi de personalitate, cu diferite grade de intensitate, dispuse in doua registre valorice (Evaluarea factorilor se face prin intermediul chestionarului de personalitate "16 PF" care cuprinde 187 de intrebari, cu trei variante de raspuns, Remarcam ca cele mai multe dintre aceste trasaturi sunt rezultatul unei conditionari psihosociale, realizata in procesul socializarii si integrarii sociale

Desi se apreciaza ca teoriile factoriale ignora in mare masura rolul factorilor externi in determinarea comportamentului, modelele si instrumentele aferente acestora au o incontestabila valoare operationala, cu utilizare curenta in domeniul diagnosticarii disfunctionalitatilor relationale, in orientarea scolara si profesionala, psihoterapie sociala s.a.