Vulnerabilitate, eveniment de viata, conflict si criza

VULNERABILITATE, EVENIMENT DE VIATA, CONFLICT SI CRIZA

1. Evenimentul de viata - o abordare contemporana

In ultimul deceniu sociologii au studiat determinantii socioculturali

ai sanatatii mintale si ai bolii, factorii sociali in situatia de

cautare a ajutorului psihiatric, atitudini fata de boala psihica, si

organizarea de ingrijire a sanatatii mintale. In toate aceste domenii,

studiul a fost posibil numai prin formarea unui organism interdisciplinar,

care a elaborat atat studii teoretice, cat si cercetare concreta,

la aceasta aducandu-si contributia nu numai sociologi, dar si psihiatri,

psihologi si epidemiologi.

2. Natura evenimentului

Adolph Meyer deschide calea, publicand observatiile sale

medicale asupra acumularii evenimentelor reprezentative. Ulterior a

aparut o bogata literatura, in special in America, unde behaviorismul a

pregatit terenul pentru favorizarea explicatiilor legate de mediu in

determinarea comportamentului.

Un eveniment este, intr-un fel, orice experienta de viata care

necesita o adaptare sau duce la o modificare importanta; este, cu alte

cuvinte, o discontinuitate, o ruptura mai mult sau mai putin brutala, in

cursul vietii de fiecare zi. Un eveniment are, deci, un caracter de

"exterioritate" in raport cu persoana care traieste evenimentul, dar trebuie

in acelasi timp sa capete un sens in istoria individuala, pentru a dobandi

caracterul de eveniment patogen. Delimitarea exacta a evenimentului este

esentiala daca dorim sa evaluam contributia sa in geneza bolilor psihice.

La inceput era vorba de sumarea tipurilor de evenimente intalnite in viata

recenta a pacientilor cu diverse afectiuni psihice.

Listele utilizate au ajuns rapid la 43, in versiunea originala a lui

Holmes si Rahe, pentru a ajunge rapid la 102 in Psychiatric

Epidemiology Research Interview (Dohrenwen B si colab., 1978).

Exista si variante adaptate pentru adolescenti si alte grupe speciale.

Uneori, aceste liste de evenimente au fost construite plecand de la

biografia adultilor de varsta medie. Dar tinerii adulti, a caror viata e

plina de schimbari, ating scoruri inalte.

3. Contextul evenimentului

Evenimentele joaca deci, indubitabil, un rol important in etiologia

tulburarilor psihice. Dar care este, oare, natura procesului care le permite sa

actioneze asupra psihicului? Explicatiile sunt numeroase, fara sa se excluda

neaparat. Cercetatorii sunt de acord ca evenimentele pot slabi stima de sine,

intrucat persoana are ocazia sa ia cunostinta de limitele stapanirii pe care o

are asupra vietii proprii, in special in caz de esec al strategiilor utilizate

pentru a face fata incercarii respective (Kessler si colab., 1985). O maladie

cronica grava, precum leucemia sau o dezamagire in dragoste, ne aduc

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

aminte cat de putin stapanim destinul. Scaderea autostimei este

accentuata in imprejurarile in care subiectul crede ca ar fi putut actiona

(de exemplu, un adolescent care incearca sa impiedice separarea

parintilor). In cazul in care evenimentul are loc, in pofida expectatiilor

firesti, pot apare confuzie si dezorientare (de exemplu, un logodnic rupe

logodna, desi casatoria era anuntata; un student cade la un examen

considerat usor etc.). Evenimentul provoaca, de asemenea, o serie de

neplaceri, a caror acumulare poate fi determinanta in afectarea sanatatii

mintale. Efectele evenimentelor se pot face simtite la nivelul sistemului

imunitar si sa provoace fatigabilitate sau probleme somatice, care mai

devreme sau mai tarziu, vor duce la stari depresive.

Thoits (1983) face o excelenta sinteza a dimensiunii evenimentelor

care au efecte specifice asupra starii sanatatii fizice si mintale. In primul

rand, contrar celor postulate in prima faza a cercetarilor, cantitatea de

schimbari provocate este mai putin determinanta in comparatie cu faptul

ca schimbarile nu sunt dorite.

Din multitudinea de lucrari care au tratat aceasta problema reiese

ca indezirabilitatea evenimentelor este elementul determinant in ceea

ce priveste sanatatea mintala, indiferent de tipurile de indici utilizati,

de diagnosticele traditionale de depresie, schizofrenie, indiferent de

suferinta sau de comportamentele psihopatologice.

A doua dimensiune este sentimentul de control al evenimentului.

Se stie, de exemplu, ca numeroasele cercetari clinice si de laborator ce

se bazeaza pe notiunea de "neajutorare dobandita" au ajuns la

concluzia ca absenta sentimentului de stapanire a evenimentului

era determinanta in dezvoltarea tulburarilor de tip depresiv.

Anticipatia este o alta dimensiune importanta. Literatura

demonstreaza ca modificarile anticipate, ciclice, precum casatoria,

menopauza, pensionarea, au mai putine consecinte asupra sanatatii

mintale decat schimbarile nenormative, neprevazute, cum sunt

divortul, boala, somajul etc.

4. Constrangerile - rolul si natura lor

Cadrul prea restrans al analizei evenimentelor poate lasa sa se

creada ca sanatatea mintala ar fi legata de accidente separate ale vietii si

ca ar fi vorba de un joc al posibilitatilor in care cel mai norocos castiga.

Conceptul constrangerii rolului lansat de Pearlin (1983) este

conceput ca o invitatie de a lua mai putin in consideratie modificarea

in sine provocata de eveniment, cat mai ales efectul uzurii capacitatii

de a indeplini obligatiile si rolurile in viata.

De ce au rolurile o astfel de importanta? In primul rand datorita

investirii afective. Interesul in ceea ce priveste notiunea de rol consta,

de asemenea, in a vedea in ce masura comportamentul individului este

legat de macro-structurile organizatorice ale societatii, precum si de a

intelege in ce masura evenimentul afecteaza nu doar individul, ci

contextul social in care se inscrie.

Conceptul de constrangere a rolului (role strain) este definit

deci prin "dificultatile, infruntarile, conflictele si celelalte probleme de

aceeasi natura, pe care oamenii le traverseaza in timp, atunci cand se

angajeaza in rolurile sociale ale vietii" (Pearlin, 1983). Exista mai

multe tipuri de constrangere a rolului:

. Constrangerile datoriei

. Conflicte interpersonale

. Multiplicitatea rolurilor si conflictele interpersonale

. Intepenirea in rol

. Schimbarea rolurilor

. Restructurarea rolurilor

5. Vulnerabilitate si agenti declansatori

M. Lazarescu afirma ca vulnerabilitatea este un concept modern

care tinde sa ia locul conceptului greu comprehensibil de determinism

endogen.

Factorul de vulnerabilitate este nici mai mult nici mai putin un

catalizator care amplifica efectul unui agent declansator, fie el

eveniment major sau dificultate de viata serioasa, si care nu este

eficace decat in legatura cu acestia. Revenirea conceptului de teren in

medicina contemporana a facut mai comprehensibila determinarea

unor episoade psihopatologice in conditiile unor noxe deosebite. In

psihiatrie "terenul" este ansamblul bio-psiho-social de caracteristici

ale persoanei la un moment dat asa cum este el configurat de intreaga

biografie anterioara. Asa cum exista persoane vulnerabile la stresori

psihosociali exista si un numar de indivizi a caror rezistenta

exceptionala le face non-vulnerabile. Printre factorii de vulnerabilitate

pot fi mentionati: factori bio-psihologici, factori genetici, noxe din

perioada pre- si post-natala, o personogeneza deficitara. Exista factori

care pot modifica circumstantial vulnerabilitatea cum ar fi: perioadele

de criza, modificarea statutului si rolului social, existenta sau absenta

suportului social.

M. Lazarescu (2002) citandu-l pe Zubin arata ca exista o

legatura directa intre nivelul vulnerabilitatii, numarul de evenimente

stresante si posibilitatea ca boala psihica sa se produca. Desi nu exista

o relatie lineara se poate afirma ca la persoanele cu o vulnerabilitate

mai crescuta un eveniment stresant minimal sau chiar banal poate

declansa starea psihopatologica.

6. Suport social

Aceste cercetari au aratat consecvent ca exista diferente de grup in

vulnerabilitatea la stres. Rezulta si ca acesti factori joaca un rol important

in explicarea diferentelor in frecventa de aparitie a bolilor psihice.

Termenul de suport social a fost larg folosit pentru a desemna

mecanismele prin care relatiile interpersonale protejeaza persoanele

de efectele daunatoare ale stresului. S-a sustinut existenta unei relatii

consecvente intre bolile psihiatrice si factori precum: expresia receptarii

pozitive (incurajatoare), expresia de acord (aprobare) a convingerilor si

sentimentelor unei persoane, incurajarea exprimarii deschise a opiniilor,

oferirea de sfaturi sau de informatii.

Aspectele suportului social sunt asociate cu vulnerabilitatea la

boli psihice. Numeroase cercetari au ajuns la rezultate care sugereaza

cu tarie faptul ca suportul social poate oferi protectie impotriva

tulburarilor emotionale legate de crizele de viata. Totusi, nu s-a

reusit sa se explice mecanismul prin care apar aceste influente.