Imaginatia - aglutinarea, analogia si tipizarea

Imaginatia

Imaginatia un proces psihic cognitiv-logic complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi in baza combinarii si transformarii experientei. Ea presupune trei insusiri:

fluiditate - posibilitatea de perindare intr-un timp scurt a unui numar mare de imagini, idei noi;

plasticitate - usurinta schimbarii opiniei, modului de abordare a problemei in favoarea unei variante mai atractive;

originalitatea, care este o expresie a inovatiei, a neobisnuitului materializata in decizii, actiuni, comportamente. Cunoastem doua feluri de imaginatie: reproductiva si creatoare.

a.    Imaginatia reproductiva - capacitatea de a reprezenta diverse obiecte, fenomene,situatii, oamenii in baza unor relatari verbale si intuitiv.Imaginatia reproductiva are o mare importanta la insusirea materialului de studiu. Este de neconceput studierea lecturii, citirii, stiintelor naturii fara a avea la baza imaginatia reproductiva. Sarcina procesului instructiv-educativ este de a acumula la elevi imagini vii in cadrul studierii lecturii, cititului, stiintelor naturii si altor obiecte de studiu astfel, incat, bazandu-se pe ele, copiii sa poata reproduce tablourile, situatiile, evenimentele in corespundere cu realitatea. Imaginatia reproductiva este cea mai frecventa forma, solicitata zilnic.

b.    Imaginatia creatoare este cea mai importanta forma, manifestandu-se voluntar si involuntar.Prin imaginatia creatoare intelegem crearea unei imagini, idei noi, originale. Imaginatia creatoare se desfasoara ca o analiza (descompunere) si sinteza (combinare) a cunostintelor acumulate. Astfel, analiza realizeaza o descompunere de asociatii obisnuite, originale, care prin sinteza sunt organizate in alt mod, formand imagini noi.

Sinteza se realizeaza prin mai multe procedee ale imaginatiei creatoare: aglutinare, hiperbolizare sau diminuare, multiplicare sau omnisiune, diviziune sau rearanjare, adaptare, substitutie, modificare, schematizare, tipizare, analogie, evidentiere.

Aglutinarea (in traducere din greaca - incleiere) - se iau partile a doua sau catorva obiecte, procedee si se unesc, se 'incleie' asa incat sa se obtina imaginea unui obiect nou. Prin acest procedeu s-au creat imaginile mitice la popoarele antice - centaurul: trunchiul de taur, gatul si capul - partea superioara a corpului uman; Zana apelor: trunchiul si capul de femeie, coada de peste.

Analogia se construieste o imagine prin ceva asemanatoare cu un obiect real existent. De exemplu: aspectul exterior al avionului modern aminteste mult o pasare in zbor.

Tipizarea cel mai complicat procedeu al imaginatiei creatoare ce consta in descompunerea si combinarea, in urma caruia se cristalizeaza imaginea (omul, faptele lui, relatiile cu alti oameni). Pictorii, scriitorii, sculptorii se bazeaza in mare masura anume pe acest procedeu. Pentru ca opera sa fie veridica, autorul trebuie sa exprime in personaj, in situatie nu persoana sau situatia singulara, ci anume ceea ce-i tipic, ce se repeta de mai multe ori, ce este cel mai raspandit.

Un loc deosebit in structura imaginatiei il ocupa visarea. Visarea este puternic influentata de dorinte, sentimente, manifestandu-se in timpul de repaus in forma de ganduri placute, favorabile.

Visele apar in timpul somnului, astfel omul viseaza de 3-6 ori pe noapte; visele dureaza de la 3 la 60 minute, in medie 20 minute. Spre deosebire de imaginile din preajma somnului, visele au un anumit continut in care subiectul este implicit in calitate de actor sau de observator, sint afective, trezand sentimente puternice, contin simboluri. Se considera ca circa 90% din continutul viselor este alcatuit din imagini vizuale, numai 20% din ele sunt in culori.

In 60% din cazuri se implica imaginile auditive, in celelalte sunt olfactive, gustative, tactile, care apar mult mai rar - in 10% din cazuri. Visele sint influentate de excitantii externi, senzatiile interne, impresiile trecute.