Particularitati de dezvoltare a copilului scolar (7..18 ani)

Dezvoltarea somatica

Reprezinta maturizarea biologica, care urmareste modificarile pubertale. Pe plan psiho-intelectual si psiho-social se urmaresc operatii intelectuale logico-deductive, structurarea personalitatii, modificari comportamentale in relatiile sociale.

Patologia priveste tulburarile de vedere, de postura (deformari toracice), endocrine, ale comportamentului psiho-afectiv.

La copiii de 7..10 ani inaltimea creste cu 5..6cm / an, iar greutatea cu 2Kg / an. La 10 ani cresterea este intensa, inaltimea creste cu 7..8 cm, iar greutatea cu 5..6Kg / an. Dupa pubertate, inaltimea creste cu 1,5..2cm, iar greutatea cu 1..2Kg, perimetrul cranian creste cu 3..4cm / an.

Modificarea pubertala

Baieti

Pana la 8..9 ani, aspectul corporal este infantil, apoi apar modificari legate de procese de crestere care sunt evidente la 10..11 ani, cand se inregistreaza o crestere a organelor genitale interne si externe. La 12 ani, apare pilozitatea pelvina (pubarha), la 13 ani se instaleaza secretia prostatica. Se continua dezvoltarea organelor genitale si cresterea in inaltime. Se semnaleaza fenomene de telarha (dezvoltarea areolei mamare), mai pregnanta si precoce la fete.

La 14..15 ani apare pilozitatea axilara si se schimba vocea. Pot apare fenomene de ginecomastie.

La 15..16 ani celulele gonadice sunt mature si apare pilozitate faciala.

La 16..17 ani pilozitatea pubiana capata aspect masculin si poate apare acnee juvenila.

La 17..19 ani incepe osificarea cartilajelor de conjugare.

Fete

Pana la 8..9 ani exista o dezvoltare lenta a uterului. Dupa 9 ani cresterea este rapida, incat la 10..11 ani se inregistreaza dezvoltarea miometrului, secretie vaginala cu pH acid si aparitia fenomenului de telarha si pubarha.

La 11..12 ani continua cresterea glandei mamare si a organelor genitale interne si se externe. Creste bazinul si apare pilozitatea axilara.

La 12..14 ani apare primul ciclu lunar (menarha). Acest moment este legat de factorul genetic sub actiunea caruia se realizeaza maturizarea centrilor nervosi viscerali. Conditiile de viata (stres psihic, nivel cultural si educational) pot intarzia declansarea pubertatii.

Dizarmonii evolutive

Baieti: tendinta la obezitate, aspect corporal ginoid, ginecomastie. Trasaturile masculine apar dupa 10..15 ani.

Fete: dezechilibru tireo-ovarian, gusa puberala(modificare trecatoare insotita de hipertrofie, uneori poate necesita tratament). Maturizarea pubertala precoce determina dezadaptari de la viata de colectivitate: creste rapid in inaltime, ceea ce duce la dizarmonie staturo-puberala, fatigabilitate exagerata, colaps ortostatic, albuminare ortostatica (?).

Aparatul respirator

Creste permeabilitatea cailor respiratorii, se dezvolta sinusurile fetei datorita cresterii masivului facial. Cutia toracica se apropie de aspectul adult, prin coborarea treptata a sternului, cu pozitie oblica a coastelor.

Cresterea rapida in inaltime si postura deficitara pot duce la tulburari de statica a coloanei vertebrale: status cifotic, care poate determina modificari permanente: cifo-scolioze, cifoze accentuate. Aceste modificari perturba miscarile respiratorii.

Evolutia ampliatiei toracice: 5..7cm  mai mult fata de perioada anterioara. Capacitatea vitala este mai mare la baieti cu 200..500cm³.

Aparatul cardiovascular

Masa cardiaca creste rapid, in special ventriculul stang, care la 17 ani este de 3 ori mai mare decat ventriculul drept. Frecventa cardiaca este mai mica decat in perioada precedenta: 78..80 / min. Tensiunea arteriala este mai mica la fete. In preajma instalarii pubertatii apare HTA juvenila la 5..7%, care, daca nu apar afectari renale si endocrine, are evolutie buna.

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Aparatul digestiv

Importata este cresterea aciditatii gastrice. Copilul care nu respecta mesele si este stresat face ulcer. Schimbarea dentitiei are loc intre 6 si 18..25 ani.

Sistemul nervos

Se continua cresterea masei encefalice. L a13..18 ani cresc preponderent lobii frontali si regiunea hipotalamo-hipofizara. Se dezvolta legaturile nervoase intre zonele corticale si subcorticale.

Dezvoltarea vorbirii

Intre 6..18 ani se produce dezvoltarea foneticii limbii, cresterea fondului lexical, cresterea debitului verbal (in special la 10..13 ani: 60..120 semnale / min): tahilalii. Fondul lexical creste in functie de cultura primita. Se formeaza un stil personal de exprimare verbala.

Sunt prezente tulburari de vorbire la 10..12%: dislalii, rotacism, sasaiala, disfonii (rhinolalia, balbism). Cauze: retardat mintal, surditate in grade variate, tulburari psihice (autism infantil), disfazie de dezvoltare legata de procesul evolutiv in perioada scolara.

Dezvoltarea limbajului citit

Invatarea este mai dificila decat pentru cel verbal. Interesul pentru citit este intarziat de ambianta.

Invatarea se realizeaza in trepte:

Lectura subsilabica: clasa I, recunoaste literele, 6..8 ani

Lectura silabica: recunoaste cuvinte: 8..9 ani

Lectura cuvintelor

Lectura monotona: 9..10 ani

Lectura expresiva: este rezultatul perceperii, se concentreaza asupra ideii

Tulburarile se numesc dislexii si apar concomitent cu tulburarile de scris. 35% din dislexii apar la copiii din clasa I.

Cauzele tulburarii cititului:

Retardat mental

Tulburari senzoriale: surditate de diferite grade

Tulburari de lateralizare

Legastenie: capacitate redusa de invatare a scrisului si cititului; nu se insoteste de nici una dintre cauzele anterioare, are origine in componenta familiala.

Limbajul scris

Presupune persistenta si existenta unor capacitati de coordonare oculo-manuala. Deprinderea motorie presupune legaturi corticale intre zone parietale si temporooccipitale. Pentru scolarii mici este mai greu de scris oblic.

Tulburarile se numesc disgrafii: apar la 35% din copiii din clasele mici.

Inlocuirea literelor ce seamana intre ele.

Adaos de litere

Omisiuni de litere

Aspect grafic: trasaturi nesigure, inegalitatea literelor, liniile nu sunt respectate

Discalculii

Sunt tulburari de calcul aritmetic. Cauzele sunt aceleasi ca la tulburarile de citit. Mai pot fi: tulburari de schema corporala, tulburari de coordonare oculo-manuala (lateralitate neomogena sau incrucisata).

Contrarierea, obligarea copiilor stangaci sa scrie cu mana dreapta duce la:

Strabism

Modificari psihomotorii

Hiperexcitabilitate manuala

Ticuri

Tulburari intelectuale: dislexie, disgrafie, balbism

Enurezis

Tulburari afective: atitudine negativa fata de scoala, timiditate, agresivitate

Anxietate, negativism, irascibilitate

Stangacia este mai frecventa la persoanele cu epilepsie, tulburari de limbaj, strabism.

Comportamentul cognitiv

Are la baza perfectionarea vederii in adancime (creste capacitatea de analiza a spatiului, a distantelor dintre obiecte, dintre litere, etc.) si scade pragul de interferenta cromatica.

Se perfectioneaza auzul si diferentierea tonala. Tulburari de auz exista la 40%. Expunerea la zgomot peste 90..100 dB poate duce la surditate precoce.

Atentia se perfectioneaza. Concentrarea voluntara ajunge la 50 de minute in clasa a V-a. Activitatea perceptiva este dirijata activ, cu scop, si este subordonata gandirii.

Randamentul intelectual creste de 7..10 ori intre 7..10 ani.

Memoria cu caracter concret in primii ani devine logica in adolescenta.

Inteligenta este la cote maxime la 18..20 de ani. Depinde de factori ereditari 80% si de factori de mediu 20%. Influenta este mai pregnanta la baieti. Factorul educational este decisiv pentru dezvoltare.

Inteligenta este de mai multe tipuri:

Lingvistica

Muzicala

Spatiala

Logica

Kinestezica, etc.

Performantele scolare au la baza inteligenta datorata factorilor ereditari.

Reusita scolara depinde de factori interni (genetici) si externi (psihosocial, psihopedagogic, ergonomic, igienic.

Maturizarea afectiva este legata de dezvoltarea capacitatii de integrare sociala: apropiere de sexul opus, dezvoltarea personalitatii.

Elementele care duc la perturbari de personalitate sunt: climat familial si social negativ, conditie socio-economica precara.

Semne precoce in dezorganizarea psihica:

Comportament neadecvat realitatii: autism, izolare , infruntare brutal-agresiva.

Preferinta spre folosirea anumitor obiecte

Activitate cognitiva insuficienta

Viata imaginativa saraca, bizara

Restrangerea sferei afective pana la distorsiuni bizare. Sunt predispusi la psihoze.

Sindromul hiperkinetic (scolar):

Deficit de atentie

Impulsivitate

Hiperactiv

La varsta prepuberala incidenta este de 3%.

Alte tulburari ce mai pot apare:

Ticuri: 4..5%, mai ales la baieti.

Roaderea unghiilor

Tulburari ale apetitului

Fetele pot prezenta (in medii dezorganizate):

Hiperemotivitate

Manifestari perverse

Furt, minciuna, delicventa

Procesul de invatamant

Implica tot organismul: SN, aparat respirator, aparat cardiovascular.

La sfarsitul orelor scade capacitatea vitala datorita oboselii. In prima faza apare o crestere a alurii ventriculare si HTA, apoi TA scade spre sfarsitul zilelor de lucru.

Componenta emotional afectiva: Tonalitatea crescuta asigura un randament bun.

Factori care influenteaza capacitatea de lucru:

Varsta

Dezvoltarea neuropsihomotorie

Starea de sanatate

Intensitatea si durata efortului

Caracterul solicitarii

Conditiile de lucru

Curba fiziologica de efort:

Creste treptat: ora 7..9 (maxim)

Platou: 9..11 elevii mici, 9..12 elevii mari

Scade intre orele 11..14. (minim)

Creste din nou intre orele 15..19, dar nu la fel ca dimineata

Factori care scad randamentul:

Durata orelor: nu trebuie sa depaseasca 8 ore (la scoala si acasa)

Oboseala pregnanta a elevilor din clasa XII

Starea de sanatate:

Afectiuni cronice: oculare, hipotrofii, rahitism, statica neadecvata

Urmarirea morbiditatii

Conditii de mediu

Comportament cu risc: fumat, alcool.