Magia cuvintelor

Magia cuvintelor

Sleight of Mouth (dupa R. Dilts) descrie posibilitati pentru deschiderea reincadrarii continutului si contextului pentru anumite afirmatii-crez.

Sleight of Mouth sunt afirmatii care "se strecoara" - in mod normal neintentionat - si pot declansa la partener un proces important. Ele pot deschide granitele rigide ale crezurilor si astfel sa ofere noi directii spre libertate. Avem nevoie de reguli si imagini de rol. Nu avem nevoie de rigiditatea si absolutismul crezurilor. Prin folosirea limbajului este posibil, asa cum vom arata in cele ce urmeaza, sa deschidem "porti" in comunicarea normala.

Aici trebuie subliniat faptul ca pentru acest mod de folosire al limbajului este necesara o pregatire NLP (Master - Level) deoarece sunt pornite procese inconstiente care trebuiesc eventual prinse prin alte interventii. In afara de aceasta, la aceasta magie a cuvintelor ca si la Modelul - Milton, sunt extrem de importante abilitatile de a stabili starea de raport si de a calibra.

Pentru folosirea Sleight of Mouth este importanta intelegerea exacta a structurii sistemelor de crezuri asa cum este ea prezentata in capitolul 6.2. Crezuri. Baza rationamentelor logice pentru magia cu ajutorul limbajului este structura de baza a crezurilor pe care o vom prezenta pe scurt in cele ce urmeaza. In final sunt date definitii pentru fiecare criteriu al magiei cu ajutorul limbajului ce sunt prezentate practic pe baza a patru afirmatii crez.

Structura fundamentala a unei afirmatii crez complete

Lantul cauzal: (Chaining) Daca A este modificat atunci C se modifica automat. Exemplu: Am o deficienta de invatare. Cauza pentru aceasta deficienta este memorarea mentala deficitara si ordonarea deficitara a informatilor prin vizualizare.

Deci: Exerseaza vizualizarea (A) si poti invata (C), adica sa inmagazinezi cunostiinte.

Lantul semnificatiilor: (Daca atunci si atunci):

Exemplu: Aceasta inseamna ca este periculos. Periculos inseamna ca este riscant. Riscurile sunt necesare pentru transformari, pentru noi idei si noi directii.

Comparatii: (Cand faceti comparatia atunci B este negativ in comparatie cu A dar pozitiv in comparatie cu C). Exemplu: Nota 8 la un test este proasta daca o comparam cu nota 10 si buna daca o comparam cu nota 5.

Modificarea planurilor logice: Cand elementul D este un membru al clasei C si C un membru al clasei mai largi B si B un membru al clasei si mai largi A atunci probabilitatea este foarte mare ca la o schimbare a lui A clasele continute, de la B pana la inclusiv D sa se modifice automat. (Cap. 6.3. Meta-Programe: "Chunking"; Cap. 6.2. Crezuri: "Reintimparirea"; Cap. 4.2. si Cap. 5.3. Planurile logice ale invatarii.)

Magia cuvintelor

Redefinire: Un cuvant central din crez este inlocuit prin altul care contine aceeasi afirmatie dar admite alte consecinte si evaluari.

Consecinta: Atentia este orientata asupra unui efect (pozitiv sau negativ) care poate aparea prin intermediul crezului sau in contextul definit de crez.

Intentie: Atentia este orientata spre intentia pozitiva sau negativa, scopul crezului.

Chunk down: Prin concretizare si gandirea consecventa mai departe a detaliilor ca si a elementelor crezului se modifica afirmatia crezului, resp. apar noi relatii si evaluari.

Chunk up: Prin generalizarea elementelor crezului devin relative contextele care creeau afirmatia-crez initiala.

Contraexemple: Gasirea de contraexemple la afirmatia-crez.

Un alt obiectiv:  In locul contextului cauza-efect exprimat in crez, atentia este orientata spre un alt obiectiv.

Analogie: Povestirea unei metafore, a unei comparatii cu un crez ce are un alt final, alta consecinta.

Autoaplicare: Afirmatiile crezului sunt aplicate pe crez si astfel verificata durabilitatea lor.

Ierarhizarea criteriilor: Crezul este verificat introducand criteriul dupa care este evaluat crezul intr-o relatie cu criterii evaluate superior.

Modificarea contextului: Crezul este reformulat  pentru un cadru temporal mai lung resp. mai scurt, un grup mai mare resp. mai mic sau un unghi de vedere mai larg resp. mai restrans.

Meta-cadru: Crezul este asezat in cadrul unui crez mai larg, a unei viziuni de viata.

Model de gandire/ harta: Crezul este verificat intr-un alt model de gandire nou.

Strategia realitatii: Prin intrebari din Meta-Model imaginea realitatii este verificata din nou.

In anexa gasiti patru pagini cu exemple si o fisa de lucru.