Conflictele de rol

Delimitari conceptuale: persoana trebuie inteleasa ca o expresie obiectivata a raportului individual si social dintre psihologic si sociocultural.

Statutul desemneaza caracteristicile unei pozitii ocupate in cadrul unei structuri sociale (grup, organizatie sau institutie). Fiecarei pozitii ii sunt precizate functiile, drepturile, indatoririle si modelele comportamentale considerate dezirabile.

Rolul este modalitatea concreta prin care persoana indeplineste prescriptiile statutare; are valoare de expresie a persoanei ce ocupa un anumit statut, fiind rezultatul interactiunii dinamice dintre normele si modelele impuse de anumite pozitii sociale si spontaneitatea creatoare a subiectului.

Intre notiunile de rol si statut exista un raport de complementaritate; statutul desemneaza aspectul static, fiind determinat preponderent sociocultural; rolul desemneaza aspectul dinamic si particularizat al comportamentului persoanei ce ocupa respectiva pozitie , avand o determinatie preponderent psihoindividuala si psihosociala.

Rolul are doua functii principale: regleaza raporturile sociale si asigura integrarea personalitatii in plan intern.

Fiecare persoana poate indeplini succesiv sau simultan o serie de roluri intre care exista un ansamblu de interactiuni si conditionari reciproce. Conflictele de rol sunt stari tensionate, anxiogene si disfunctionale, determinate de incompatibilitatea sau incongruenta a doua sau mai multe roluri ale aceleiasi persoane, sau ale unor persoane diferite aflate in interactiune directa.

Se pot distinge doua categorii principale de conflicte de rol:

1. Intra-subiective (incompatibilitatea intre doua roluri ale aceleiasi persoane) si        

2. Inter-subiective (incompatibilitatea dintre doua persoane cu conceptii diferite asupra aceluiasi rol si a functiilor sale).

Sursele conflictelor de rol: fie in alterarile ce pot apare la nivelul mecanismelor de expectatie, perceptie, asumare si exercitare a rolurilor; fie in perturbarile ce se ivesc in raporturile interpersonale, in legaturile directe cu intelegerea si exercitarea unor roluri.

Principalele surse:

Surse tinand de conditiile socio-culturale. (proliferarea rolurilor in societatea contemporana; inconsistenta sau ambiguitatea normelor si modelelor aferente unor roluri corelative, situatie intalnita la zona de intersectie a doua sau mai multor culturi, grupuri sau categorii sociale; evolutia rapida a rolurilor in raport cu statutele si modelele comune pe care se fundamenteaza -exista un decalaj-; articularea necorespunzatoare a functiilor diferitelor roluri in cadrul unor grupuri sau organizatii -antagonnisme-)

Surse de conflict la nivel interrelational. (discordanta intre asteptari si conduitele de rol ale unor persoane aflate in relatie directa; competitii interpersonale pentru asumarea simultana a aceluiasi rol)

Surse conflictuale traite la nivel individual. (subiectul e plasat intr-o pozitie de intersectie, unde normele si modelele socio-culturale au un caracter incongruent sau contradictoriu; subiectul nu adera afectiv, moral sau ideologic la rolul sau, fiindu-i impusa o situatie pe care o considera de neacceptat; subiectul este contrariat de incompatibilitatea unor exigente apartinand unui rol mixt :'preot-militar')

Analiza: Concepte privind protectia sociala - rolul protectiei si asigurarilor sociale Eseu: Cauzele conflictelor etnice din spatiul postsovietic. cazul republicii moldova.

Rezolvarea conflictelor de rol: exista tendinta fireasca de a fi diminuate sau inlaturate prin rezolvarea situatiei care le-a produs (pentru ca genereaza stari psihice sau psihosociale penibile). Conflictele de rol inter-subiective pot fi depasite prin cai care sa apropie modurile de perceptie, intelegere si interpretare a situatiei de catre persoanele aflate in relatie. Cai de realizare:

atitudine conciliatoare fata de opiniile celorlalti

redefinirea si renegociarea realitatii prin propunerea unor criterii si semnificatii care sa transceada situatia conflictuala

actiuni persuasive care sa conduca la schimbarea perceptiei partenerilor asupra situatiei disfunctionale; efortul de a comunica sincer cu partenerul

ruperea relatiei generatoare de stari tensionale.

In cazul conflictelor intra-subiective se pot folosi modalitatile de rezolvare urmatoare:

stabilirea unei ierarhii intre prescriptiile normative ale rolurilor aflate in conflict, astfel incat rolul privilegiat sa corespunda in cea mai mare masura principalelor exigente sociale si sa aduca cele mai mari "castiguri"

renuntarea la acel rol care e perceput ca fiind disfunctional

recurgerea la o alternanta in exercitarea rolurilor

promovarea unui nou tip de rol, care sa restructureze relatiile dintre rolurile adiacente si sa reduca raporturile de contrarietate dintre acestea

esalonarea in timp a actiunilor specifice diferitelor roluri aflate in conflict prin: resemnificare, rationalizare sau evitarea recunoasterii conflictului.

Psihoterapia prin jocul de rol: pe langa functia de modelare a personalitatii, jocul de rol realizeaza si un puternic efect terapeutic in raport cu anumite tulburari psihice si comportamentale.

Grupul are capacitatea de a restructura nu numai matricea relationala a unui membru, dar si modul in care acesta se percepe pe sine insusi si pe ceilalti, deci are loc o impacare cu sine si cu lumea.

Activitatea psihodramatica presupune parcurgerea a trei faze:

Pregatirea inaintea intalnirii. Se diminueaza timiditatea si starile de retinere, se pregateste subiectul pentru exteriorizare libera.

Rolul dramatic. pe o tema aleasa in consens.

Comentarii finale. Se subliniaza intelesurile jocurilor participantilor.

Din cate se stie, orice confesiune atenueaza tensiunile si suferintele psihice datorate unor experiente traumatizante, usurand gasirea unor solutii pentru problemele vietii curente.