Investigarea modalitatilor utilizate de consilierul educativ pentru prevenirea si solutionarea deviantelor de comportament in randul adolescentilor instititionalizati

INVESTIGAREA MODALITATILOR UTILIZATE DE CONSILIERUL EDUCATIV PENTRU PREVENIREA SI SOLUTIONAREA DEVIANTELOR DE COMPORTAMENT IN RANDUL ADOLESCENTILOR INSTITITIONALIZATI

OBIECTIVELE CERCETARII

Cercetarea de fata are un scop investigativ, urmarind modul de configurare a anumitor variabile in randul adolescentilor institutionalizati, dar si efectele distincte pe care le-ar determina, iar pe baza acestora, definirea unor posibilitati de interventie pentru ameliorarea acestor efecte.

Mai concret obiectivele cercetarii sunt urmatoarele:

1. Identificarea factorilor psiho-sociali care duc la aparitia tulburarilor de comportament;
2. Stabilirea diferentelor dintre trasaturile psihice ale adolescentilor cu tulburari de comportament si cele ale adolescentilor fara tulburari de comportament;
3. Identificarea factorilor psiho-sociali cu rol in aparitia si dezvoltarea agresivitatii ca si tulburare specifica de comportament;
4. Determinarea nivelului de agresivitate in randul adolescentilor din lotul de cercetare.

IPOTEZELE CERCETARII

Ipotezele elaborate in contextul acestor obiective sunt:

1. Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa a trasaturilor psihice intre adolecentii cu tulburari de comportament si cei fara tulburari de comportament, care ii determina sa adopte un comportament agresiv;
2. Se prezuma ca adolescentii agresivi au o stima de sine si un nivel de autoacceptare mult mai scazut decat adolescentii care nu prezinta aceasta tulburare de comportament;
3. Se prezuma ca stilul de comunicare difera in functie de prezenta sau absenta agresivitatii ca si dominanta comportamentala ;
4. Se prezuma ca lotul de subiecti cu un nivel de agresivitate ridicat va inregistra o ameliorare a tulburarii de comportament ca urmare a aplicarii unui program de interventie adecvat.

DESCRIEREA ESANTIONULUI

Pentru verificarea ipotezelor s-au aplicat chestionare adolescentilor institutionalizati din cadrul Centrului de plasament Novaci, Gorj.Alegerea subiectilor s-a realizat pe baza de voluntariat, selectia efectuandu-se prin utilizarea strategiei potrivirii participantilor pe variabile teoretic relevante.

Lotul de cercetare cuprinde un numar de 60 de subiecti, cu varste cuprinse intre 16 si 20 de ani, 30 de baieti si 30 de fete, asa cum se poate observa din diagrama 1.

Figura 1. Distributia subiectilor in functie de sex si varsta.

4. METODE SI TEHNICI UTILIZATE

Ancheta pe baza de chestionar

Pentru realizarea cercetarii s-au utilizat ca instrumente de investigare ancheta pe baza de chestionar, iar ca instrumente de prelucrare a datelor culese s-a apelat la o serie de proceduri statistice cuprinse in programul informatizat SPSS, compatibile si adecvate tipurilor de date culese.

In cadrul anchetei s-a utilizat "Inventarul de personalitate Freiburg", "Scala de auto-acceptare" realizata de Emanuel M. Berger, chestionarul privind stilul de comunicare, metoda realizata de S. Marcus. Ca instrument propriu am elaborat un chestionar de agresivitate.

"Inventarul de personalitate Freiburg" (vezi Anexa 2) contine un numar de 212 de itemi ce evalueaza urmatorii factori, astfel:

FPI - 1: NERVOZITATE, TULBURARI PSIHOSOMATICE

(+) Tulburari vegetative subiective: tulburari de somn, stari generale proaste, fatigabilitate, epuizare, neliniste.

(-) Tulburari psihosomatice minore.

FPI- 2: AGRESIVITATE, IMATURITATE EMOTIONALA

(+) Tendinta spre acte de agresiune corporala, verbala, imaginara, impulsivitate, tendinte sadice, nestapanire, exaltare, imaturitate emotionala.

(-) Stapanire de sine (autocontrol), tendinta de agresiune spontana minima.

FPI - 3: DEPRESIVITATE

(+) Stari depresive, tensionale, pesimiste, nemultumire, irtabilitate, apatie, anxietate, singuratate, putere de concentrare redusa, complexe de inferioritate, sentiment de culpabilitate.

(-) Multumire si siguranta de sine, dispozitie echilibrata, optimism, raporturi emotionale bune cu ceilalti, persoana relaxata.

FPI - 4: EMOTIVITATE, FRUSTRARE

(+) Iritabilitate, tensiune, susceptibilitate, emotivitate, toleranta redusa la frustrare, neliniste, nerabdare, tendinta spre furie, agresivitate, actiuni si afecte violente.

(-) Stari de impulsivitate redusa, calm, stapanire emotionala, toleranta mare la frustrare.

FPI - 5: SOCIABILITATE

(+) Caracter sociabil, dorinta si tendinta de a stabili contacte, prietenii, posibilitatea de a intretine si cultiva relatiile, vioiciune, spirit intreprinzator, disponibilitate pentru actiune, comunicativitate, promt la replica.

(-) Dorinta redusa pentru contacte interpersonale, preferinta pentru solitudine, retras, rezervat, taciturn, putin intreprinzator.

FPI - 6: CALM, ECHILIBRU, INCREDERE IN SINE

(+) Darzenie, optimism, rabdare, hotarare.

(-) Iritabilitate, susceptibilitate, deceptie, suparare, descurajare, ingrijorare, pesimism, tendinta de a se simti deranjat si pus in situatii penibile.

FPI - 7: TENDINTA DE DOMINARE, REACTIVITATE

(+) Egocentrism, incredere, suspiciune fata de ceilalti, gandire autoritar - conformista, agresivitate sociala, acte de agresivitate fizica, verbala, imaginara (agresivitate reactiva)

(-) Tact, atitudine ponderata, intelegere, maleabilitate, atitudine toleranta, judecati morale diferentiate.

FPI - 8: INHIBITIE, TENSIUNE

(+) Timiditate, inhibitie in relatiile cu altii, mai ales in colectivitate, comportament anormal in situatii de relationare, trac, neplaceri fizice inaintea unor ocazii deosebite, emotii cu importante aspecte vegetative, capacitate redusa de a actiona, nesiguranta in luarea unei hotarari, incapacitatea de a lupta pentru realizarea celor propuse, teama, iritare cand este privit.

(-) Dezinvoltura, siguranta de sine, capacitate de contacte sociale, disponibilitate pentru actiune, hotarare.

FPI - 9: FIRE DESCHISA, AUTOCRITICA

(+) Franchete, sinceritate, spirit autocritic, dezinvoltura, recunoasterea unor mici slabiciuni, defecte (la propia persoana).

(-) Disimulare, incercarea de a face impresie buna, lipsa de sinceritate si de spirit autocritic, in anumite situatii, atitudine inchistata.

FPI - E: EXTRAVERSIE - INTROVERSIE

(+) Sociabilitate, vioiciune, volubilitate, caracter intreprinzator, conduita degajata, persoana activa, genul "a da tonul si a domina", uneori lipsa de stapanire.

(-) Rezervat, pasiv, necomunicativ, nesociabil, stapanit, putin intreprinzator.

FPI - N: LABILITATE EMOTIONALA

(+) Indispozitie (stari depresive, tristete, apasare, apatie), iritabilitate (violenta, susceptibilitate, agitatie, suparare), labilitatea atentiei, sentiment de culpabilitate, dificultati de contact, tendinte spre reverie inutila, sentiment de neindreptatire.

(-) Dispozitie emotionala stabila, echilibrata, degajare, capacitate buna de concentrare, raporturi emotionale armonioase si stabile cu ceilalti.

FPI - M: MASCULINITATE - FEMINITATE

(+) Constiinta de sine, mod de a fi optimist, intreprinzator, gata de actiune, rar neplaceri organice, lipsa tracului, dispozitie echilibrata.

(-) Atitudine rezervata, timiditate, descurajare, neincredere in sine, neplaceri fizice, tulburari psihosomatice generale, trac, oboseala, epuizare

"Scala de auto-acceptare" (vezi Anexa 3) are ca scop evaluarea imaginii de sine.Imaginea pe care fiecare o avem despre sine este un portret bazat in mare parte pe informatiile pe care le avem din experientele sociale .Adunam constant informatii despre efectele pe care le au atitudinile si comportamentele noastre asupra celorlalti si reactiile lor la acestea .Aceste reactii sociale formeaza baza pentru sentimentele pe le avem fata de alte persoane si ne ajuta sa ne dezvoltam propria parere .Multi ani psihologii au fost interesati de rolul pe care il are propria imagine in dezvoltarea personalitatii . Cat de mult si cat de bine acceptam ceea ce vedem ca fiind "sinele" este o parte importanta a sanatatii emotionale .

Una dintre primele scale de acceptare a sinelui a fost realizata de Emanuel Berger .Prima lui sarcina, si probabil cea mai dificila a fost aceea de a defini "auto-acceptarea".Bazandu-se pe activitatea dr. Elizabeth Scheerer si Carl Rogers, autorul a enumerat 9 caracteristici a unei persoane care se auto-accepta, cum ar fi "increderea in capacitatile proprii de a reusi in viata".Aceasta formulare a dus in final la dezvoltarea si selectia unui grup final de 36 itemi pentru aceasta scala. Aceasta scala este frecvent utilizata in activitatea de cercetare clinica si psihologica privind stima de sine si auto-acceptarea.

Chestionarul privind stilul de comunicare (vezi Anexa 4) a fost construita de Stroe Marcus, psiholog roman cu importante contributii in studiul fenomenului empatic.Proba este relevanta pentru cele patru stiluri fundamentale de comunicare:

► STILUL NON-ASERTIV (atitudinea de fuga pasiva) - tendinta de a se ascunde, de a fugi mai de graba decat a infrunta oamenii. Se poate manifesta printr-un exces de amabilitate si conciliere, prin tendinta de a amana luarea unmor hotarari si adesea prin imposibilitatea luarii acestora, insotita de cedarea catre altii a dreptului de a decide. La baza acestor manifestari sta o teama maladiva de a nu fi judecat de ceilalti, ca si supararea intensa resimtita in cazul unui eventual esec - pentru a le evita individul prefera sa se supuna hotararii celorlalti. Aceasta nu exclude un sentiment de ciuda, manie mocnita, ranchiuna.

► STILUL AGRESIV (atitudinea de atac) - tendinta de a fi mereu in fata, de a avea ultimul cuvant, de a se impune cu orice pret, chiar cu pretul lezarii si supararii altor persoane. Pentru a domina, orice mijloc pare a fi utilizabil - infricosarea, contrazicerea, umilirea, compromiterea celorlalti, atitudinile si comportamentele socante, razbunarea, asumarea unor riscuri excesive. Aceasta atitudine stimuleaza agresivitatea si antipatia partenerilor si are ca efect pentru persoana in cauza sentimentul de a nu fi iubita, respectata si apreciata, fapte ce o fac si mai agresiva - se creaza un adevarat cerc vicios al agresivitatii.

► STILUL MANIPULATOR (atitudinea de manipulare) - preferinta pentru un rol de culise, tendinta de a astepta clipa prielnica pentru a iesi la lumina si a se pune in valoare, tendinta de a cauta intentii ascunse in spatele oricaror afirmatii ale celorlalti. Persoana evita sa spuna deschis ceea ce gandeste, isi schimba opiniile dupa cele ale interlocutorului, ii place sa fie in preajma celor mari si puternici ( ca o compensare a propriilor slabiciuni) sperand sa obtina beneficii din vecinatatea cu acestia. Persoanele din aceasta categorie urmaresc ca ceilalti sa faca ceea ce ar dori ele, dar acest lucru sa nu presupuna confruntari deschise - fie ele rationale, constructive - de tip asertiv, fie ele conflictuale - de tip agresiv; este vorba mai de graba de a astepta ca situatia sa se intoarca in favoarea lor. Adesea aceste persoane 'joaca roluri' diverse, ca semn al insuficientei maturizari sociale, aceasta si in legatura cu un statut social slab, precar, nesatisfacator. Problema indivizilor manipulatori este de a-si ascunde slabiciunea , de a nu fi descoperiti pentru ca si ei se tem de judecata celorlalti si de a nu fi marginalizati.

► STILUL ASERTIV (atitudinea constructiva) - capacitatea de autoafirmare, de exprimare onesta, directa si clara a opiniilor si a drepturilor proprii fara agresivitate si fara a-i leza pe ceilalti; capacitatea urmaririi propriilor interese fara incalcarea nevoilor celorlalti. Persoana stie sa asculte si este dispusa sa inteleaga, stie sa fie ea insasi (fara simulari si 'jocuri de rol') si sa se bazeze pe sine. Este cea mai buna atitudine pentru ca permite atingerea scopurilor  propuse fara a provoca resentimentele celorlalti si chiar castigandu-le adesea simpatia.

"Chestionarul de agresivitate" este propriul instrument realizat in vederea identificarii gradului de agresivitate al subiectilor.

Etapele parcurse in realizarea chestionarului au fost urmatoarele:

a)     Operationalizarea conceptului - conceptul de "agresivitate" a fost transpus in fapte si comportamente observabile ca urmare a parcurgerii literaturii de specialitate, fiecare intrebare din urmatorul chestionar constituind un indicator care releva dimensiunea personalitatii.Astfel am stabilit forma finala a chestionarului.(vezi Anexa 4)

b) Esantionarea si aplicarea chestionarului - am ales prin randomizare un esantion de 33 de persoane, cu varste cuprinse intre 20 si 40 ani, de ambele sexe, din medii diferite (de la studenti, profesori pana la gardieni publici si vanzatori ambulanti).

Aplicarea chestionarului s-a desfasurat in doua etape:

Pretestarea chestionarului pe un esantion care prezinta aceleasi caracteristici cu esantionul ales pentru testarea propriu-zisa; In urma pretestarii am realizat cu ajutorul programului SPSS curba distributiei care s-a incadrat in parametrii normali (vezi fig.2)

Figura 2 Curba distributiei pentru chestionarul de agresivitate

Testarea propriu-zisa pe intreg esantionul stabilit.In urma testarii finale am realizat din nou curba distributiei pentru fiecare intrebare si pe intregul chestionar (vezi Anexa 5).

c) In cea de-a treia etapa am aplicat metodele de exprimare a validitatii pentru a vedea cat de fidel si de stabil in timp este chestionarul.

Metoda test-retest - masoara constanta scorurilor de la o administrare la alta.Dupa o perioada de o luna am administrat din nou chestionarul la acelasi esantion.Am calculat coeficientul de corelatie Bravais-Pearson intre scorul obtinut la prima testare si cel obtinut la cea de a doua testare si am obtinut un grad de semnificatie de 0,975.

Tabel 1 Coeficientul de corelatie Bravais Pearson test-retest

Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Metoda split-half Am aplicat chestionarul esantionului ales.Am impartit testul in doua si am adunat scorul la intrebarile fara sot si apoi la cele cu sot, obtinand pentru un subiect doua scoruri.Am calculat coeficientul de corelatie intre cele doua scoruri, obtinand un coeficient de 0.7(vezi tabelul 2)

Tabel 2 Testul Split-half (instrumentul propriu)

Metoda Cronbach - masoara consistenta interna, luand in calcul relatia dintre intrebari.In urma aplicarii acestui coeficient am obtinut un rezultat de 0.7, testul prezentand consistenta intrucat a trebuie sa aiba valori intre 0 si 1.(vezi tabelul 3)

Tabel 3 Testul Alpha Crombach (testul propriu)

5.PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

5.1. Verificarea ipotezei 1 - Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa a trasaturilor psihice intre adolecentii cu tulburari de comportament si cei fara tulburari de comportament, care ii determina sa adopte un comportament agresiv;

Pentru verificarea primei ipoteze am aplicat intr-o prima etapa chestionarul de agresivitate la intreg lotul de subiecti pentru a identifica adolescentii cu un nivel ridicat de agresivitate.In urma prelucrarii primare a datelor cu ajutorul programului SPSS am obtinut urmatorii indici de start (vezi fig. 3 si tabelul 6.1)

Figura 3.Curba distributiei

Tabel 4. Indici de start pentru chestionarul de agresivitate

Dupa cum se poate observa din figurile precedente curba distributiei nu este normala, fapt ce determina utilizarea metodelor neparametrice in prelucrarea secundara a rezultatelor.

Pentru interpretarea  rezultatelor am stabilit urmatoarele intervale:0 - 30 puncte -agresivitate scazuta; 31 - 60 puncte - agresivitate moderata; 61 - 90 puncte - agresivitate ridicata, astfel din totalul de 60 de subiecti, au fost identificati 26 de adolescenti cu un grad ridicat de agresivitate (vezi tabelul 5 si fig. 4).

Tabel 5 Frecventa raspunsurilor la chestionarul de agresivitate

Total	Frecventa	Nivel de agresivitate
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate scazuta
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate moderata
	Agresivitate ridicata
	Agresivitate ridicata
	Agresivitate ridicata
	Agresivitate ridicata
	Agresivitate ridicata
	Agresivitate ridicata
	Agresivitate ridicata
	Agresivitate ridicata
Nr. subiecti
Document online: Sociologie economica rurala - intrebari Proiect: Cauzele violentei din scoli - factorii de mediu sau familiali

Fig. 4 Esantionul de subiecti impartiti in functie de nivelul de agresivitate

In cea de-a doua etapa am aplicat la intreg esantionul chestionarul de personalitate Freiburg pentru a putea identifica daca exista diferente intre cei 26 de subiecti cu un grad ridicat de agresivitate si restul subiectilor care se incadreaza in limitele normale in ceea ce priveste agresivitatea.

Astfel, in urma prelucrarii datelor am obtinut urmatoarele date relevante (vezi tabel 6):

Tabel 6. Diferente semnificative la chestionarul de personalitate Freiburg.

Subiectii cu agresivitate ridicata prezinta un grad de nervozitate mai mare decat restul subiectilor; nervozitatea poate fi o trasatura psihica obisnuita, dar poate fi si rezultatul unei boli organice sau se poate dezvolta ca trasatura patogena in cazul unui mediu social ostil si conflictual.

O alta caracteristica intalnita frecvent la subiectii agresivi a fost si anxietatea, precum si pesimismul si complexele de inferioritate, care apar cu o frecventa redusa la restul adolescentilor.

Valorile ridicate ale emotivitatii indica stari de iritabilitate, tensiune, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrare, comportament impulsiv, care corelate cu un anumit grad de imaturitate emotionala ar putea explica inclinatia nativa a adolescentilor catre acte antisociale si agresive.Toate aceste aspecte ar putea fi explicate din perspectiva sociala, prin carenta educationala, mediu social ostil sau patogen ce au dus la o socializare deficitara a copilului.

Din punctul de vedere al sociabilitatii se constata ca majoritatea subiectilor atat cei agresivi cat si cei mai putin agresivi prezinta dorinta si tendinta de a stabilii contacte si prietenii.

5.2. Verificarea ipotezei 2 - Se  prezuma ca adolescentii agresivi au o stima de sine si un nivel de autoacceptare mult mai scazut decat adolescentii care nu prezinta aceasta tulburare de comportament;

Pentru a identifica valoarea de adevar a acestei ipoteze, pe langa chestionarul de agresivitate am aplicat "Scala de autoacceptare". La o prima prelucrare statistica a datelor pentru acest chestionar am obtinut urmatorii indici de start: o curba a distributiei care nu sta normala, fapt ce ne determina sa utilizam metode neparametrice in prelucrarea rezultatelor, o medie egala cu 112,1 si o abatere standard de 21,60 (vezi fig. 4 si tabelul 7).

Fig. 4. Curba distributiei la scala de autoacceptare

Tabel 7. Indici de start scala de autoacceptare

La scala de autoacceptare interpretarea se face in functie de punctajul obtinut de fiecare subiect in felul urmator :

• Scoruri mici 0-110 - Ce care au un scor mic la aceasta scala inseamna ca au un nivel scazut de auto-acceptare .Un astfel de scor ar putea fi interpretat ca reflectand o parere negativa despre sine si ca cred ca altii au parere negativa despre ei . Daca va incadrati in acest scor , uitati-va exact unde se situeaza scorul vostru.Un nivel scazut de auto-acceptare va influenteaza mult, de la nivelul de incredere la munca pana la relatiile cu prietenii. Sunt cateva programe de terapie care v-ar putea ajuta , cum ar fi " assertiveness training" si grupuri de dezvoltare personala .In plus un ajutor profesional v-ar putea ajuta sa va cunoasteti mai bine . Ar fi dificil sa va intelegeti cu altii pana nu va puteti accepta pe voi insiva .
• Scoruri medii 111-150 - Nu este usor de interpretat un scor normal de auto-acceptare, pentru ca aceasta acceptare variaza odata cu rolurile noastre in viata . Aceasta inseamna ca va puteti confrunta cu o situatie intr-o zi si sa fiti multumiti de rezultat si in alta zi acest rezultat sa nu mai fie multumitor . Acest nivel de auto-acceptare descrie felul in care suntem marea majoritate, odata laudandu-ne iar alta data condamnandu-ne . Pentru majoritatea dintre noi aceasta este o reflexie destul de corecta a abilitatilor noastre si a dorintei de perfectionare. Importanta acestui punct de vedere este aceea ca ofera o perceptie corecta a ceea ce facem bine si a ceea ce putem sa facem mai bine .Scopuri care sunt fixate prea sus reduc sentimentele pozitive pe care le merita comportamentele noastre .
• Scoruri ridicate 151-180 - Daca  va incadrati la acest nivel , aceasta scala nu va va spune nimic nou . Va considerati ca avand incredere in fortele proprii si valoros. Probabil altii spun ca este usor sa discute cu voi pentru ca ati spus ca acceptati atat lauda cat si critica altora intr-o maniera obiectiva . In plus , este posibil sa va bazati comportamentul pe valori interne si acceptati responsabilitatea pentru consecintele propriului comportament . Va simtiti bine in legatura cu capacitatile proprii de a rezolva orice problema sau provocare care poate aparea si in general aveti o mare pofta de viata .

Tabel 8. Frecventa raspunsurilor la scala de autoacceptare

In urma aplicarii chestionarului s-a obtinut urmatoarea frecventa de raspunsuri (vezi tabelul 9) care ne arata ca 56,7% dintre adolescenti se incadreaza in limitele normale in ceea ce priveste autoacceptarea, in timp ce 43, 3 % dintre ei au un self-esteem scazut, o imagine negativa despre propria persoana (vezi figura 5).

Fig. 5. Distributia subiectilor in functie de nivelul de autoacceptare

Pentru a putea vedea daca exista o corelatie semnificativa intre nivelul de agresivitate si gradul de autoacceptare al adolescentilor din mediul institutionalizat am aplicat testele Spearman si Kendall pentru chestionare cu distributie neparametrica, la care am obtinut o corelatie semnificativa de -0,620 la Kendall si -0,823 la testul Spearman, la un prag de incredere de 0,1(vezi tabelul 9) .

Tabel 9. Corelatia dintre agresivitate si autoacceptare

Rezultatele obtinute la aceste teste confirma ipoteza, adolescentii care au o stima de sine scazuta, o imagine negativa legata de propria imagine tind sa aiba dificultati in a stabilii relatii cu cei din jur, sa-i accepte la randul lor pe ceilalti, avand un nivel de agresivitate mai ridicat.

5.3. Verificarea ipotezei 3 - Se prezuma ca stilul de comunicare difera in functie de prezenta sau absenta agresivitatii ca si dominanta comportamentala.

Pentru a demonstra aceasta ipoteza pe langa testul de agresivitate am aplicat si "Chestionarul de comunicare", la care s-au obtinut urmatoarele curbe de distributie la cele patru stiluri de comunicare:

 

 

Fig. 6. Curba distributiei pentru cele patru stiluri de comunucare

"Chestionarul de comunicare" evalueaza patru stiluri de comunicare, stilul asertiv, agresiv, manipulator si nonasertiv.In figura 7 se poate observa ca din cei 60 de adolescenti testati, 26, 5% stapanesc o modalitate asertiva de a comunica, 24,7% sunt agresivi in exprimare, 27,4% dintre ei sunt nonasertivi si 21, 4 % manipulatori.

Fig. 7. Distributia subiectilor in functie de cele patru stiluri de comunicare

Pornind de la premisa ca nivelul de agresivitate al adolescentilor testati se reflecta si in modul in care acestia comunica cu cei din jur am aplicat testul de corelatie Spearman pentru distributii neparametrice pentru stilul manipulator si testul de corelatie Pearson pentru distributii parametrice pentru stilurile agresiv, asertiv si nonasertiv.

Tabel 10. Testul Pearson pentru stilurile agresiv, asertiv si nonasertiv

Tabel 11. Testul Spearman pentru stilul manipulator

Din tabelele 10 si 11 se poate observa ca nivelul de agresivitate coreleaza negativ cu stilurile nonasertiv si asertiv, la care s-au obtinut scoruri de -0,677 si respectiv -0,611 pentru un prag de semnificatie de 0,1%, stilul manipulator nefiind relevant in ceea ce priveste agresivitatea adolescentilor.De asemenea ipoteza se confirma , obtinindu-se 0,682 la testul Pearson pentru stilul de comunicare agresiv.

Ipoteza a fost confirmata, persoanele agresive au tendinta de a fi mereu in fata, de a avea ultimul cuvant, de a se impune cu orice pret, chiar cu pretul lezarii si supararii altor persoane. Pentru a domina, orice mijloc pare a fi utilizabil - infricosarea, contrazicerea, umilirea, compromiterea celorlalti, atitudinile si comportamentele socante, razbunarea, asumarea unor riscuri excesive. Aceasta atitudine stimuleaza agresivitatea si antipatia partenerilor si are ca efect pentru persoana in cauza sentimentul de a nu fi iubita, respectata si apreciata, fapte ce o fac si mai agresiva - se creaza un adevarat cerc vicios al agresivitatii.

5.4. Verificarea ipotezei 4 - Se prezuma ca lotul de subiecti cu un nivel de agresivitate ridicat va inregistra o ameliorare a tulburarii de comportament ca urmare a aplicarii unui program de interventie adecvat.

Ca urmare a aplicarii chestionarului de agresivitate pe intreg lotul de subiecti s-a putut observa ca din cei 60 de adolescenti, 26 dintre ei au obtinut scoruri ridicate la acest test, avand un nivel ridicat de violenta.

Comportamentele agresive au o evolutie lenta, deseori acestea se declanseaza dupa o lunga perioada de timp. Agresivitatea, in ceea ce ii priveste pe elevi, se defineste printr-o paleta larga de comportamente, cum ar fi lipsa cooperarii cu profesorii precum si un nivel scazut de autocontrol.

Am putut observa la acesti adolescenti cu comportament agresiv spre deosebire de colegii lor urmatoarele:

Se cearta mai mult

Ameninta

Imbrancesc alti elevi mai des

Raspund obraznic adultilor cand sunt mustrati

Se enerveaza rapid

Uneori argumentele lor sfarsesc in furie

Sunt lipsiti de autocontrol

Reactioneaza negativ la critica

Sunt incapabili sa accepte ideile altora

Pe langa aceste caracteristici definitorii, acesti elevi prezinta si o lipsa a controlului asupra dispozitiilor (starilor) lor ceea ce ii aduce in conflict cu alti elevi si cu adultii. In situatii de conflict ei nu sunt pregatiti sa faca compromisuri si raspund necorespunzator reactiilor egalilor lor. Lipsa lor de cooperare in clasa se transforma in imposibilitatea de a urma instructiunile si inabilitatea de a respecta cererile profesorilor. Acesti elevi au dificultati in realizarea corecta a temelor si continuitatea muncii in timp. Pe parcursul liceului abilitatile de cooperare ale acestor elevi scad, ei participa tot mai putin la munca de la scoala, depun din ce in ce mai putin efort pentru activitatile scolare.

Intelegerea determinismului unui astfel de comportament faciliteaza identificarea modalitatilor optime de interventie in astfel de cazuri. Agresivitatea se manifesta fie sub forma unor crize de furie accentuate si frecvente, fie sub forma comportamentelor agresive sau impulsivitatii accentuate. O interventie optima poate reduce agresivitatea. Pe de alta parte, tratarea cu superficialitate sau lipsa de implicare in corectarea unui astfel de comportament poate favoriza aparitia comportamentului agresiv si mai tarziu a comportamentului antisocial.

Copiii care denota agresivitate se pare ca au nivel scazut de autocontrol (Fortin 2002), fapt ce ii determina sa reactioneze agresiv la critica si ii face incapabili sa accepte ideile celorlalti. In situatii de conflict raspund necorespunzator la reactiile celorlalti. Asa cum arata multe studii, interactiunea cu mediu ne da posibilitatea sa ne construim prerechizitele de a gestiona anumite situatii. Astfel ,,carentele comportamentale,, pot fi explicate si prin lipsa unui input specific, pentru a invata raspunsul la un anumit stimul.

Mediul educational poate fi atat factor care determina acest comportament cat si ,,scena de manifestare ,, a unui astfel de comportament.

Pentru a putea verifica veridicitatea acestei ipoteze am realizat urmatorul program de interventie pentru ameliorarea comportamentului agresiv, program destinat consilierilor de grup si care are in vedere urmatoarele paliere de consiliere:

Autocunoasterea si stima de sine;

Managementul comunicarii;

Relationare interpersonala;

Influenta grupului.

"Program de interventie pentru ameliorarea comportamentului agresiv"

I.         Autocunoasterea si stima de sine

Activitatea nr.1 - Ce stiu despre mine?

Tema : Autocunoastere - exercitiul poate fi adaptat si la alte teme care adreseaza probleme ce tin de autodefinire, imagine de sine, stima de sine, autoeficienta perceputa, valori, interese, preferinte, luarea deciziilor legate de dezvoltarea personala, managementul timpului, s.a.

Nivele: VIII, IX - XIII - dar poate fi adaptat la toate nivelele de varsta

Durata: 1-3 ore

Materiale: fisa de lucru anexata

Obiective:

Definirea complexa a identatii personale - ca una cu multiple arii de expresie care pot fi optimizate

Identificarea surselor de autoeficacitate, prin raportare la diferitele domenii de exprimare a sinelui

Identificarea valorilor, intereselor, a preferittelor si aspiratiilor privind dezvoltarea personala

Identificarea oportunitatilor si obstacolelor in autoexprimare, in adaptare si in dezvoltare

Marcarea unor repere de autoeficacitate si valorizare personala pentru sustinerea stimei de sine si a motivatiei de optimizare a adaptarii

Gestionarea realista a resurselor de dezvoltare prin raportare la valori, interese, aspiratii si la domeniile de autoeficienta perceputa

Planificarea unor interventii care sa vizeze dezvoltarea personala armonioasa, pentru fiecare din domeniile de expresie a personalitatii

Descriere: Exercitiul are rolul de a constientiza copiii ca personalitatea lor este una complexa, prin urmare ea se exprima si se defineste pe foarte multe domenii. Se poate aplica la toate nivelele, adaptat particularitatilor de intelegere si de exprimare specifice varstei.

Se imparte fiecarui elev cate o fisa cu exercitiul. Tabelul va fi desenat si pe tabla.

Li se explica copiilor ca ei sunt fiinte complexe si de aceea, in orice demers de autocunoastere si de definire a propriei identitatii vor trebui sa tina cont de toate fatetele personalitatii lor.

Se clarifica la ce se refera fiecare dintre aspectele personalitatii, propuse spre a fi analizate.

Intr-o prima etapa se solicita o autoapreciere a eficientei si a starii de bine pe care copiii o resimt referitor la fiecare dintre aspectele personalitatii - utilizand o scala de la 1 -10. Se mentioneaza ca aceasta evaluare sa se faca spontan - asa cum simt ei pe moment - fara o analiza reflexiva prealabila

Intr- o a doua faza, se completeaza rubricile cu reusitele si nereusitele semnificative pentru fiecare domeniu de expresie a personalitatii. Se pot da exemple pe tabla si discuta dupa modelul analizei SWOT aspectele cele mai frecvent mentionate, subliniindu -se implicattile lor pentru adaptare si dezvoltare

In etapa a treia se vor elabora solutii de optimizare a adaptarii ai a dezvoltarii pentru fiecare dintre sectoarele de expresie a personalitatii analizate. Se poate lucra alternativ, la tabla - analizand exemple comune, individual - pe fisa de lucru personala.

In final se poate face din nou o autoapreciere a eficientei pentru fiecare dintre sectoarele de expresie a sinelui - utilizand scala de la 1 la 10.

! Este foarte util sa se discute - in aceasta etapa a activitatii - urmatoarele aspecte:

Autoevaluarea initiala este una globala, adesea impresionista si distorsionata negativ, comparativ cu o autoapreciere ulterioara reflectiei asupra succeselor reale si a analizei obiective a acestora . De regula, initial copiii se subevalueaza si se raporteaza la aprecierile critice ale altora.

Imaginea de sine si stima de sine nu pot fi dependente numai de imaginea corporala sau de performanta scolara - atat timp cat exista foarte multe sectoare de exprimare si de valorizare a sinelui .Dezvoltarea armonioasa a personalitatii presupune investitie in toate domeniile de expresie a personalitatii

Este preferabil o gestiune a resurselor de dezvoltare care sa favorizeze acele aspecte concordante cu abilitatile, valorile, interesele si aspiratiile copiilor.

Fisa de lucru - Cine sunt si cum ma exprim eu?

Incearca sa-ti dai o nota de la 1 la 10 pentru domeniile de expresie a personalitatii propuse mai jos. Poti adauga tu alte domenii.

Noteaza pentru fiecare domeniu cel putin 3 reusite si eventuale nereusite

Reflecteaza asupra complexitatii tale si a aspectelor personalitatii care te intereseaza cel mai mult sa le dezvolti in viitor

Propune cel putin 3 strategii de optimizare a eficientei pentru fiecare domeniu de personalitate, mai ales referitor la cele de interes

Evalueaza din nou, dupa aceasta analiza - pe o scala de la 1 la 10 - cat te simti de eficient pe fiecare dintre aceste sectoare de autoexpresie

Activitatea nr.2 - Cine sunt eu?

Obiectiv: Constientizarea aspectelor legate de propria persoana

Durata: 30 minute

Materiale:Fisa de lucru:"Cine sunt eu?"

Desfasurarea activitatii:

Cereti elevilor sa raspunda pe un biletel la intrebarea :"Cine sunt eu?". Strangeti biletelele si notati pe tabla raspunsurile elevilor incercand o grupare a acestora(de ex. , aspecte legate de gen: baiat-fata;aspecte legate de roluri sociale:fiu, frate , nepot , prieten, coleg, etc. ;aspecte legate de caracteristici de personalitate:vesel, optimist, bun, constiincios etc.). cereti elevilor sa va ajute in gruparea raspunsurilor . In functie de categoriile identificate, completati impreuna cu elevii lista caracteristicilor care descriu identitatea unei persoane (gen, varsta, nume, rol).

Impartiti fisele de lucru .Solicitati elevilor sa completeze fisa de lucru cu cat mai multe caracteristici care definesc propria identitate. Lasati-i sa lucreze individual aproximativ 7 minute.

Incheiati activitatea prin analiza raspunsurilor elevilor. Discutati cu elevii despre dezvoltarea identitatii si aspecte ale acesteia.

Discutii:

Caracteristici care pot defini propria identitate;

Dezvoltarea propriei identitati. Puteti sa le spuneti de ex. ca:"Propria noastra identitate se dezvolta prin interactiuni cu ceilalti in diverse situatii (ex. familia are un impact major in formarea identitatii, fiind mediul in care invatam si ne dezvoltam din primii ani ai vietii)

Exemple:-atunci cand incepi scoala identitatea ta este cea de elev;

-daca faci parte dintr-o echipa sportiva , te consideri membru al aceleiasi echipe;

-daca iti rezolvi sarcinile cu seriozitate , poti spune despre tine ca esti o persoana constiincioasa.

De urmarit:

• Elevii:- sa identifice cat mai multi termeni care pot caracteriza propria lor identitate;

-sa inteleaga modul in care se formeaza si se dezvolta identitatea unei persoane

Fisa de lucru - Cine sunt eu?

Activitatea nr. 3 - Linia vietii

Obiectiv:Dezvoltarea stimei de sine prin reactualizarea succeselor personale

Durata:30 minute

Materiale: Fisa de lucru :"Linia vietii"

Desfasurarea activitatii:

1. Impartiti fisele de lucru si rugati elevii sa noteze in capatul din dreapta a liniei vietii varsta actuala , in ani. Cereti-le de asemenea sa marcheze de-a lungul liniei la intervale egale , varstele intermediare ( de la 0 la varsta lor actuala), iar in dreptul acestora sa noteze un eveniment pozitiv /succes obtinut in anul respectiv. Acordati elevilor 10-15 minute pentru a lucra individual.
2. Discutati cu elevii despre importanta reamintirii evenimentelor pozitive si a succeselor obtinute . Analizati relatia dintre acestea si stima de sine .
3. Dati ca tema de casa elevilor sa completeze impreuna cu parintii , spatiile ramase libere , pentru care nu au putut identifica evenimente pozitive. Discutati ulterior experienta traita in momentul completarii liniei vietii.

Discutii:

• Care este semnificatia acestor evenimente si reactia emotionala asociata lor?
• De ce un eveniment este important pentru cineva si irelevant pentru altcineva?
• Care este efectul reamintirii succeselor?

De urmarit:

Elevii: -sa identifice evenimente pozitive din viata lor;

-sa analizeze relatia dintre evenimentele pozitive si stima de sine.

Se aplica Scala TOULOUSE a stimei de sine (E.T.E.S.)

Fisa de lucru - Linia vietii

. ANI

0 Ani

II.         Managementul comunicarii

Activitatea nr.4 - Cum pot arata ca ascult pe cineva?

Tema: Comunicare si relationare interpersonala

Obiective : Identificarea comportamentelor specifice ascultarii eficiente in procesul de comunicare

Materiale : Fisa de lucru "Cum pot arata ca ascult pe cineva ?'

Desfasurarea activitatii:

1. Inainte de inceperea orei, se va cere elevilor sa aseze bancile in seminerc.
2. Li se va spune elevilor ca scopul acestei activitati este de a identifica elementele specifice unei ascultari eficiente.
3. Elevii vor da un exemplu de comportament prin care aratam cuiva ca ascultam ceea ce ni se spune si exemple de comportamente prin care transmitem ca nu suntem atenti la ceea ce ni se spune. Pe tabla se vor nota cateva exemple. Elevilor li se va sugera sa fie cat mai specifici.
4. Elevii vor fi impartiti in grupe de 3-4 persoane si vor completa in grup fisa de lucru cu cat mai multe exemple de astfel de comportamente. In formarea grupelor si defasurarea jocului de rol, intra si dirigintele si consilierul.
5. Dupa completarea fisei elevii vor prezenta comportamentele de ascultare si nonascultare identificate si le vor demonstra in fata clasei prin joc de rol: povestitor si ascultator.

Discutii: . Efectele ascultarii eficiente asupra comunicarii dintre oameni.

. Efectele ascultarii deficitare asupra relatiilor interumane.

. Mesajele transmise prin diverse comportamente de ascultare si nonascultare

Activitatea nr. 5 - Comportament asertiv-pasiv-agresiv

Obiectiv:Intelegerea caracteristicilor si a consecintelor comportamentelor: pasiv, agresiv , asertiv precum si a relatiei dintre aceste comportamente

Durata:40 minute

Materiale:fisa se lucru "Comportamentele asertiv, pasiv, agresiv";

Desfasurarea activitatii:

1. Comunicati elevilor ca vor face un exercitiu in cadrul caruia vor invata sa diferentieze comportamentele pasiv, agresiv, asertiv , precum si relatiile dintre ele;
2. Cereti elevilor sa-si imagineze urmatoarea situatie :"Un prieten apropiat iti inseala increderea spunand lucruri neadevarate despre tine intr-un cerc de cunoscuti". Puneti-i sa spuna care ar fi reactiile lor sau a altor persoane intr-o astfel de situatie. Notati pe tabla comportamentele pe care vi le spun elevii.
3. Prezentati succint in fata clasei caracteristicile comportamentelor asertiv, pasiv, agresiv si cereti-le elevilor sa clasifice reactiile notate anterior in cele trei categorii , folosind fisa de lucru. Elevii pot lucra in perechi pentru aceasta sarcina. Alocati aproximativ 7-10 minute acestei activitati.
4. Cereti elevilor sa prezinte in fata clasei clasificarile realizate , justificand includerea fiecarei reactii in una dintre cele trei categorii. Subliniati impreuna cu elevii caracteristicile verbale si nonverbale ale celor trei categorii. Subliniati impreuna cu elevii caracteristicile verbale si non verbale ale celor trei tipuri de comportamente , asemanarile si deosebirile dintre ele.

Discutii:

• Exista asemanari si deosebiri intre comportamentului nonverbal asertiv, agresiv, pasiv?Daca da, care sunt acestea ?
• Exista asemanari si deosebiri intre comportamentul verbal asertiv,agresiv , pasiv? Daca da , care sunt acestea ?
• Este usor de diferentiat intre cele trei tipuri de comportamente ? De ce?
• Care sunt posibilele consecinte ale celor trei tipuri de comportamente ?
• Care dintre aceste consecinte sunt de dorit si care nu ?

De urmarit:

Elevii:

Sa clasifice reactiile la o situatie negativa in functie de cele trei categorii.

Sa gaseasca asemanari si asemanari intre cele trei tipuri de comportamente ,

Sa identifice consecinte pozitive si negative ale celor trei tipuri de comportamente.

Relatii interpersonale

Activitatea nr.6 - Ar trebui sau n-ar trebui?

Obiectiv: Distingerea dintre situatii "trebuie" rezonabile , respectiv nerezonabile fata de ceilalti

Materiale:Un set de afirmatii " Ar trebui sau n-ar trebui ?" si un tabel de sortare pt. fiecare pereche de elevi.

Procedura:

1) Cereti elevilor sa raspunda la urmatoarele intrebari, ridicand mana sus daca sunt puternic de acord , ridicand-o doar putin daca sunt de acord doar intr-o anumita masura si neridicand-o daca sunt in acord puternic.

• Profesorii n-ar trebui niciodata sa dea note mici;
• Parintii ar trebui sa ii lase intotdeauna pe copii sa faca tot ce doresc;
• Copiii n-ar trebui niciodata sa faca vreo treaba prin casa,
• Un prieten ar trebui sa-ti fie alaturi indiferent de situatie.

2)Discutati raspunsurile , acordand o atentie aparte naturii absolutiste a afirmatiilor. Este realista afirmatia "Copiii n-ar trebui niciodata sa faca vreo treaba prin clasa" sau "Parintii ar trebui sa-i lase intotdeauna pe copii sa faca tot ceea ce doresc".

3)Distribuiti o foaie de lucru fiecarei perechi de elevi si cereti-le sa treaca in tabel fiecare afirmatie in functie de tipul careia ii apartine.

Discutie :

Intrebari de continut :

1)Care categorie are cele mai multe raspunsuri "trebuie" : cea rezonabila , cea nerezonabila sau cea cu depinde.

2)Care considerati ca este diferenta intre aceste categorii de " trebuie"

3)Care tip de "trebuie" considerati ca e cele mai des intalnit in relatiile cu parintii? Dar in cele cu profesorii? Ori cu prietenii?

Intrebari de personalizare :

Considerati ca aveti un numar mai mare de situatii "trebuie" rezonabile sau nerezonabile ? Dar comparativ cu ceilalti ? Cu cine anume considerati ca va comportati cel mai rezonabil ? Dar cel mai putin rezonabil?

Cum anume considerati ca imperativul "trebuie" va afecteaza relatiile cu ceilalti

( parinti, profesori, prieteni).

Ce alte exemple de "trebuie" mai aveti fata de ceilalti? Sunt rezonabile sau nerezonabile? Oferiti exemple.

Cum puteti aplica cele invatate in relatiile cu ceilalti?

Fisa de lucru

Instructiuni :

Copiati fiecare afirmatie pe cate o foaie diferita sau pe un cartonas.

Parinti :

Parintii ar trebui sa le permita copiilor lor sa umble cu oricine doresc acestia.

Parintii ar trebui sa le ofere copiilor lor mancare si adapost.

Parintii ar trebui sa asculte de copiii lor.

Parintii nu ar trebui niciodata sa puna intrebari referitoare la ceea ce fac copiii lor.

Daca parintii consuma alcool ar trebui sa-i lase si pe copiii lor sa faca acelasi lucru.

Profesori :

Profesorii ar trebui sa dea intotdeauna note bune.

Profesorii ar trebui sa incerce sa fie corecti.

Profesorii n-ar trebui sa-i strige pe elevi pe nume.

Profesorii n-ar trebui sa-i lase pe elevi sa copieze.

Profesorii ar trebui sa tina intotdeauna ore interesante.

Prieteni:

Un prieten bun ar trebui sa fie intotdeauna alaturi de tine , chiar daca asta ar insemna sa aiba probleme.

Un bun prieten ar trebui sa fie de acord intotdeauna cu tot ceea ce faci.

Un prieten n-ar trebui niciodata sa te lase la nevoie sau sa te dezamageasca .

Un prieten bun ar trebui sa priveasca lucrurile in acelasi fel ca si tine.

Un prieten n-ar trebui sa umble mai mult timp cu altii decat cu tine.

Activitatea nr.7 - Conexiunea conflict -convingere

Obiectiv:Recunoasterea legaturii dintre conflictele interpersonale si convingerile irationale si invatarea modalitatilor de provocare a acestor convingeri in scopul imbunatatirii relatiilor.

Materiale:Foaia de lucru "Cat e de enervant?". Hartie , creion.

Procedura:

1. Revizuiti discutia purtata in cadrul activitatii anterioare , subliniind importanta convingerilor in determinarea a ceea ce considera anumite persoane a fi iritant , neplacut sau intolerabil in relatiile cu ceilalti.
2. Luati o serie de ex din lista generata in cadrul activitatii anterioare si, cu ajutorul clasei , stabiliti ce convingeri au rezultat in cadrul situatiilor caracterizate drept iritante , neplacute sau intolerabile.Utilizati urmatorul model pt. a discuta aceasta idee:

Va avea loc o petrcere importanta la sfarsitul acestei saptamani , insa nu ai fost invitat. Situatia ar putea aparea iritanta daca nu va plac in mod special petrecerile, nu va pasa de persoanele care urmeaza sa participe , dar oricum nu aveti nimic de facut. Ar putea fi neplacuta daca sunteti de parere ca ar fi trebuit sa fiti invitat , considerati ca nimeni nu va place deoarece nu ati fost invitat, sau ca va simtiti groaznic deoarece nu mergeti la acea petrecere. Ar putea parea de-a dreptul intolerabil daca sunteti de parere ca nu veti mai fi invitat.

3.Utilizand ex. oferite de elevi , discutati ce anume se intampla intre oameni atunci cand incep sa interfereze convingerile.

4. cereti-le elevilor sa reflecteze la un conflict pe care l-au avut recent cu o alta persoana si sa realizeze in scris o scurta descriere a acestui conflict.

5. Prezentati drept solutie pentru rezolvarea conflictelor provocarea convingerilor irationale.

Discutie:

Intrebari de continut:

1. Care este legatura dintre convingeri si gradul de disconfort pe care-l experientiaza cineva in cazul unui conflict (ex. iritare, neplacere, intolerabilitate).
2. Cum sunt afectate relatiile de catre convingerile noastre.
3. Ce efect are provocarea convingerilor asupra relatiilor.

Intrebari de personalizare:

1. Cum v-au fost afectate relatiile interpersonale de catre propriile convingeri?
2. Ati incercat vreodata sa va provocati convingerile sau sa regasiti lucrurile? Realizand aceasta provocare , in ce masura v-a schimbat gradul de disconfort?

Activitatea nr.8 - Acceptarea celorlalti

Obiectiv:Acceptarea celorlati drept cine sunt si nu cine am vrea noi sa fie.

Materiale:Hartie si creion

Procedura:

1. Cereti elevilor sa se gandeasca la diverse persoane care ii enerveaza.
2. Cereti-le ex. de elemente care ii deranjeaza cel mai mult in relatiile cu ceilalti.

Discutie:

Intrebari de continut:

1. Considerati  ca lucrurile care ne deranjeaza la ceilalti sunt destul de importante incat sa merite sa fim suparati.
2. Ce credeti ca se poate face pt. a schimba aceste lucruri? Exista lucruri pe care ar trebui sa incercam sa le schimbam? Cum decideti care lucruri sunt suficient de importante pt. a merita sa le schimbam?
3. Considerati ca este rezonabil sa ne asteptam ca altii sa actioneze asa cum am dori noi? Daca nu, ce ar trebui sa faceti pt. a va intelege mai bine cu aceasta persoana.

Intrebari de personalizare:

1. Ce drept considerati ca aveti sa spuneti altora ce sa faca?
2. In ce privinta credeti ca aveti sau nu dreptate sa fiti suparat?

Pentru coordonator:

Nu putem schimba oamenii, ci modul in care ne relationam cu acestia.

IV.        Influenta grupului

Activitatea nr.9 - Comportamente si consecintele lor

Obiectiv:Identificarea consecintelor unor comportamente

Durata:20 minute

Materiale: fisa de lucru : "Comportamente si consecintele lor"

Desfasurarea activitatii:

1. Impartiti elevilor fisa de lucru si reamintiti-le ca pentru orice situatie exista mai multe modalitati de a da un raspuns. Dupa ce v-ati asigurat ca elevii au inteles ceea ce au de facut acordati-le 7-8 min pentru completarea fisei.
2. Grupati apoi elevii in functie de raspunsurile alese. Cereti fiecarui grup constituit sa explice ce cred ca a simtit Ana in fiecare situatie si care sunt consecintele alegerii facute. Discutati apoi cu intreaga clasa comportamentele care au consecinte pozitive-negative .
3. Incheiati activitatea prin abordarea temelor prezentate la "Discutii".

Discutii:

• Pentru orice situatie exista mai multe variante de raspuns cu consecinte diferite. Ofera exemple.
• Considerati ca este bine ca atunci cand nu stim foarte multe despre o situatie sa cerem lamuriri?
• Cum ne influenteaza emotiile deciziile pe care le luam?

De urmarit :

Elevii :-sa identifice modalitati diferite de raspuns la o situatie data;

-sa constientizeze faptul ca in functie de raspunsul dat consecintele sunt diferite;

-sa identifice emotiile pe care le traieste cineva intr-o situatie.

Fisa de lucru - Comportamente si consecintele lor

Exista mai multe modalitati de a raspunde atunci cand ai probleme cu prietenul/a ta .

Cititi urmatoarea situatie:

Ana si Dan sunt prieteni foarte buni si petrec mult timp impreuna. Intr-o zi Dan o suna pe Ana si ii spune ca este"nesuferita".

Modalitati de raspuns ale Anei:

1. Marcheaza cu o culoare raspunsul pe care l-ai da tu intr-o astfel de situatie .
2. Marcheaza cu o sageata care ar fi consecintele fiecarui raspuns:

Ana si Dan raman prieteni.

Ana si Dan nu mai sunt prieteni.

Activitatea nr. 10 - Cauzele violentei

Obiectiv:Constientizarea principalelor surse de violenta in randul tinerilor

Durata:30 minute

Materiale: -

Desfasurarea activitatii:

1. Cereti elevilor sa dea exemple de comportamente care exprima violenta. Incercati sa construiti impreuna cu elevii o definitie a violentei. Conduceti elevii spre urmatoarele aspecte:
• Violenta ia diverse forme (ex. fizica, verbala, etc);
• Violenta poate sa vizeze: copiii, partenerul, persoanele in varsta;
• Violenta se manifesta in diverse contexte.
2. Impartiti elevii in grupuri si rugati-i sa identifice (timp de 10 minute) cat mai multe cauze ale violentei in randul tinerilor. Oferiti sprijin pe parcursul realizarii sarcinii.
3. La sfarsit treceti toate raspunsurile pe tabla si incurajati elevii sa discute despre ele. Completati lista cu elementele de mai jos, in cazul in care nu au fost amintite:

Dorinta de a te simti puternic;

Presiunea din partea grupului(ex. colegii il incurajeaza pe un copil sa se "razbune" pe un altul pentru ca i-a spus ceva jignitor sau sa il "puna la punct" pentru ca a luat o nota buna si este prea "mandru");

Dorinta de a imita si de a face ceea ce fac ceilalti membri ai grupului.

Furia necontrolata,

Ideea ca violenta este o modalitate acceptabila de a face fata situatiilor-problema;

Lipsa abilitatilor de rezolvare a conflictelor (ex. sa recunoasca partea de vinovatie , sa spuna in cuvinte ceea ce il deranjeaza , sa accepte scuzele celui care l-a suparat, etc)

Consumul de alcool si droguri;

Lipsa unui loc de munca(ex. razbunarea pe cineva care i-a luat locul de munca, furtul insotit de agresiune);

Violenta in mass-media (filme in care este prezenta violenta , imagini din reviste sau de pe internet);

Discutii:

• Varietatea manifestarilor /formelor pe care le imbraca un comportament violent;
• In ce masura violenta este o modalitate acceptata si incurajata de societate pentru rezolvarea problemelor;

De urmarit:

elevii:

• Sa inteleaga semnificatia conceptului fata de violenta sub variate forme,
• Sa identifice diferite cauze ale comportamentului violent.

Timp de o luna am desfasurat patru strategii de consiliere impreuna cu cei 26 de subiecti, din fiecare palier de consiliere si anume: "Cine sunt eu?", "Cum pot arata ca ascult", "Ar trebui sau n-ar trebui?" si "Comportamente si consecintele lor".La sfarsitul acestei activitati am aplicat din nou chestionarul de agresivitate, pentru a putea vedea daca a avut loc o schimbare iar subiectii si-au modificat in vreun fel comportamentul.

In urma aplicarii chestionarului pe lotul de 26 de subiecti am obtinut o medie de 33,26 si o mediana de 32, curba distributiei fiind asimetrica (vezi figura 8.).

Fig. 8. Curba distributiei la retestarea esantionului privind agresivitatea

Pentru a masura constanta scorurilor de la o administrare la alta,am utilizat metoda test-retest, am calculat coeficientul de corelatie Spearman pentru distributii neparametrice intre scorul obtinut la prima testare si cel obtinut la cea de a doua testare si nu am obtinut nici o corelatie semnificativa, ceea ce demonstreaza ca in acest interval au avut loc modificari in atitudinea subiectilor (vezi tabelul 12).

Tabel 12. Metoda test-retest

Astfel, daca din cei 26 de subiecti care au participat la programul de consiliere, zece dintre ei nu au fost influentati, inregistrand aproximativ aceleasi rezultate la chestionarul de agresivitate, saisprezece dintre ei au devenit mai putin agresivi, strategiile de consiliere avand un impact favorabil asupra lor, asa cum reiese din figura 9

Fig. 9. Distributia subiectilor in functie de nivelul de agresivitate in urma retestarii

Faptul ca aceast plan s-a confirmat in proportie de 61%, demonstreaza mai ales importanta si necesitatea dezvoltarii unor programe speciale si specializate de consiliere menite sa reduca violenta in randul tinerilor, nu numai a celor institutionalizati, cat si a celor din invatamantul de masa, agresivitatea fiind o plaga care tinde sa se extinda tot mai mult.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Lucrarea de fata isi propune sa abordeze problema violentei in randul adolescentilor, ca si tulburare de comportament frecvent intalnita. Acest fenomen este puternic mediatizat, cercetarile si statisticile oficiale raportand o crestere spectaculoasa a fenomenului in ultimele doua decenii, astfel incat escaladarea acesteia in scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din campul educatiei formale.

In casele de copii sunt institutionalizati copiii, care de la nastere au fost plasati in leagane, cei din familiile problematice si copiii abandonati. Ca urmare, in aceste  institutii pentru copii prescolari si scolari se desfasoara o munca educativa care incearca sa le ofere copiilor  un climat asemanator celui din familie si sa organizeze procesul instructiv - educativ asemanator cu cel din gradinitele si scolile de masa. Aceasta presupune sarcini deosebit de complicate, tinand seama, mai ales de complexele de frustrare si alte tulburari psihice generate de lipsa caldurii materne la varste foarte mici, de atmosfera de insecuritate la care au fost supusi, si care cu oricate eforturi, nu pot fi niciodata, pe deplin, compensate.Copilul, care creste in conditiile institutiilor de tip inchis, in afara de alte deficiente, nu are formata capacitatea de a comunica. Contactele sunt superficiale, neuroziforme si rapide; copilul cere atentie si o refuza in acelasi timp, trecand la agresivitate sau la indepartare pasiva.

Lucrarea de fata a plecat de la premisa ca "Este mai usor sa previi, decat sa tratezi."In urma testarii ipotezelor s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

Prima ipoteza si anume aceea ca se prezuma ca exista o diferenta semnificativa a trasaturilor psihice intre adolecentii cu deviante de comportament si cei fara deviante de comportament, care ii determina sa adopte un comportament agresiv se confirma deoarece valorile ridicate ale emotivitatii indica stari de iritabilitate, tensiune, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrare, comportament impulsiv, care corelate cu un anumit grad de imaturitate emotionala ar putea explica inclinatia nativa a adolescentilor catre acte antisociale si agresive.Toate aceste aspecte ar putea fi explicate din perspectiva sociala, prin carenta educationala, mediu social ostil sau patogen ce au dus la o socializare deficitara a copilului.

A doua ipoteza precum ca adolescentii agresivi au o stima de sine si un nivel de autoacceptare mult mai scazut decat adolescentii care nu prezinta aceasta tulburare de comportament se confirma deoarece adolescentii care au o stima de sine scazuta, o imagine negativa legata de propria imagine tind sa aiba dificultati in a stabilii relatii cu cei din jur, sa-i accepte la randul lor pe ceilalti, avand un nivel de agresivitate mai ridicat.

A treia ipoteza si anume ca stilul de comunicare difera in functie de prezenta sau absenta agresivitatii ca si dominanta comportamentala se confirma deoarece persoanele agresive au tendinta de a fi mereu in fata, de a avea ultimul cuvant, de a se impune cu orice pret, chiar cu pretul lezarii si supararii altor persoane. Pentru a domina, orice mijloc pare a fi utilizabil - infricosarea, contrazicerea, umilirea, compromiterea celorlalti, atitudinile si comportamentele socante, razbunarea, asumarea unor riscuri excesive. Aceasta atitudine stimuleaza agresivitatea si antipatia partenerilor si are ca efect pentru persoana in cauza sentimentul de a nu fi iubita, respectata si apreciata, fapte ce o fac si mai agresiva - se creaza un adevarat cerc vicios al agresivitatii.

Ipoteza ca lotul de subiecti cu un nivel de agresivitate ridicat va inregistra o ameliorare a tulburarii de comportament ca urmare a aplicarii unui program de interventie adecvat s-a confirmat in proportie de 61%, fapt ce demonstreaza mai ales importanta si necesitatea dezvoltarii unor programe speciale si specializate de consiliere menite sa reduca violenta in randul tinerilor, nu numai a celor institutionalizati, cat si a celor din invatamantul de masa, agresivitatea fiind o plaga care tinde sa se extinda tot mai mult.

Pentru scoala contemporana, initierea si desfasurarea unor activitati educative centrate pe problematica violentei si agresivitatii trebuie sa reprezinte o prioritate. Prin specificul lor, orele de consiliere si dirigentie favorizeaza procesul de dezvoltare personala si de influentare interpersonala, care poate incepe de la varsta scolara mica si poate insoti copilul de-a lungul tuturor etapelor maturizarii sale, pe toata durata scolaritatii.

Componentele biologice ale omului se dezvolta si actioneaza in conditiile existentei si actiunii concomitente ale componentelor sociale.Dezvoltarea personalitatii se realizeaza in timp, prin interactiunea acestor doua componente.Omul este rezultatul interactiunii dintre factorii ereditari si psihici, pe de o parte si a factorilor socializatori, pe de alta parte.

Adolescentii din mediul institutionalizat, unde predomina situatiile conflictuale, unde relatiile dintre membrii lipsesc, neglijarea si indiferenta fiind predominante, au drept caracteristici dominante forta supraeului slaba, labilitatea emotionala, imaturitatea emotionala, anxietatea, gradul mare de nervozitate, labilitatea si slaba toleranta la frustrare.

Factorii psihici pot determina aparitia unor comportamente agresive, dar cunoasterea timpurie a acestor predispozitii native si modelarea lor in vederea dezvoltarii unei personalitati armonioase si nu a uneia patogene, ar putea contracara posibilele efecte negative a acestora.
Comportamentul agresiv al unei persoane este foarte mult pus in legatura cu modul in care aceasta se autovalorizeaza, cu imaginea de sine pe care fiecare si-o construieste despre sine insusi.
Adolescentii au nevoie de semne de recunoastere, de o anumita cantitate de contacte cu ceilalti colegi. Cei cu o stima de sine scazuta  au nevoie de aceste semne de recunoastere mai mult decat cei cu stima de sine ridicata.

Astfel, elevii cu stima de sine scazuta, deoarece nu pot trai - se pare - fara aceste semne si pentru a evita situatiile de indiferenta (care i-ar afecta si mai tare ) se preocupa continuu de obtinerea acestor contacte.

In situatia in care nu li se ofera sau nu pot obtine contacte pozitive cu celelalte persoane din anturaj, prin intermediul carora sa obtina recunoasterea de care au cea mai mare nevoie,  vor actiona pentru a obtine cel putin contacte negative.

Cele expuse mai sus pot fi usor identificate precum cauze ale agresivitatii elevilor cu stima de sine scazuta, in dorinta lor de a evita situatiile de indiferenta atat de dure pentru ei. Asadar se poate presupune ca prin atitudinea agresiva, individul cauta, chiar cu disperare, uneori, orice forma de contact social, fie el pozitiv sau negativ, incercand cu orice pret sa atraga atentia.

In aceasta interesanta si complexa situatie, satisfacerea sentimentului de a fi iubit si acela de a fi competent ii da posibilitatea individului cu o stima de sine (constant) inalta sa caute si sa obtina, de cele mai multe ori contacte pozitive, manifestate prin semne de recunostere. Dimpotriva, cel cu stima de sine (constant) scazuta, ale carui sentimente de a fi iubit si de a fi competent sunt indoielnice/precare, va urmari  pur si simplu, sa evite indiferenta, cautand, agresiv chiar si contactele negative.

Comportamentul agresiv se manifesta si in stilul de comunicare, pentru a domina, orice mijloc pare a fi utilizabil - infricosarea, contrazicerea, umilirea, compromiterea celorlalti, atitudinile si comportamentele socante, razbunarea, asumarea unor riscuri excesive.

Pentru a interveni in diminuarea agresivitatii in clasa de elevi poate fi adoptat un program care se va desfasura pe parcursul orelor de dirigentie.Elevul va invata sa se
cunoasca si intelege pe sine versus sa-i cunoasca si sa-i inteleaga pe ceilalti si sa inteleaga consecintele faptelor sale, modul in care acestea ii afecteaza propria persoana si modul in care sunt afectate celelalte persoane de comportamentul pe care il adopta.