Igiena muncii intelectuale si organizarea timpului de studiu si odihna la elevi

IGIENA MUNCII INTELECTUALE SI ORGANIZAREA TIMPULUI DE STUDIU SI ODIHNA LA ELEVI

Capacitatea de efort intelectual este o functie psihica coordonata de un centru zis 'vigilenta' din creier, caracterizata prin puterea de concentrare a atentiei. Ea urmeaza o curba denumita 'curba fiziologica a capacitatii de munca intelectuala' si care - fie ca e vorba de o ora de clasa, fie o zi sau o saptamana scolara, ori de un trimestru sau un an scolar - porneste la inceputul actvitatii de la un nivel mai coborat, ajunge la un nivel maxim la jumatatea acesteia pentru ca la sfarsitul perioadei de activitate sa se situeze la cel mai scazut nivel. De remarcat ca in comparatie cu nivelul curbei inregistrat in prima parte a zilei, dupa-amiaza acesta este evident mai mic. In cursul unei zile scolare cea mai mica capacitate de efort intelectual (dar si fizic) se consemneaza in primele 1-2 ore dupa servirea mesei de pranz (cand sangele se deplaseaza preponderent in organele digestive, pentru mistuirea hranei ingerate), deci intre orele 13-15.

Creierul pentru a functiona la parametri optimi are nevoie de doua elemente chimice esentiale: oxigen si glucoza. De aceea la fiecare 50 min.(atat acasa cat si la scoala) timp de 10 min. trebuie sa se aeriseasca incaperea.

Glucoza este furnizata de alimentatie.Ea se caracterizeaza printr-un anumit nivel in sange(glicemie).Cand glicemia scade sub o anumita valoare nu numai capacitatea de munca intelectuala se micsoreaza, ci se produc si o serie de fenomene neplacute (ameteala, transpiratii, tare de rau pana la lesin).De aici importanta de netagaduit a gustarii care trebuie servita in recreatia mare la scoala sau - la pregatirea lectiilor acasa - dupa 2 ore de activitate(recomandabil sub forma unui fruct dulce si mai putin ca dulciuri concentrate-ciocolata, bomboane, prajituri).

Pentru o corecta igiena a muncii intelectuale elevii trebuie sa respecte si acasa, la prepararea temelor pentru a doua zi, cateva reguli si anume:

a) Sa inceapa pregatirea lectiilor dupa 1,5-2 ore de la servirea mesei de pranz(la copiii din clasele I si II este recomandabil si un somn de 1 ora dupa-amiaza, dar nu imediat dupa servirea mesei, ci la circa 1 ora distanta).

b) Sa inceapa cu obiectele de studiu considerate mai usoare, trecand treptat la lectiile mai dificile pentru ca in final sa termine cu teme de asemeni mai putin solicitante psihic.

c) La fiecare 50 min. de activitate se ia o pauza de 10 min.(in care timp camera de studiu va fi aerisita), in acest rastimp recomandandu-se cateva miscari de inviorare.

d) Atunci cand lectiile pentru a doua zi sunt mai numeroase si mai grele se recomanda dupa 2 ore de activitate o pauza mai mare, de circa 20 min. destinata chiar unor mici plimbari.

e) Pe cat posibil locul de pregatire al lectiilor este bine sa fie o incapere izolata de prezenta restului familiei. Ideal este ca elevul sa-si aiba un birou sau macar o masuta a sa, proprie, pentru pregatit lectiile. Daca nu se poate asigura o camera separata, atunci macar sa I se creeze un 'colt' al sau.

f) O problema controversata o constituie permiterea sau nu a ascultarii unei muzici(la radio sau casetofon) in timpul pregatirii lectiilor. Cu toate parerile pro(o muzica pe gustul elevului, de o intensitate moderata) sau contra (asigurarea unei linisti desavarsite, care sa nu supuna atentia elevului la nici cea mai mica distragere), un punct de vedere categoric nu poate fi afirmat.

g) Pentru a nu incepe saptamana scolara obosit este recomandabil ca lectiile de lunea sa fie pregatite in cursul zilei de sambata si nu duminica.Bineinteles ca este de dorit ca volumul acestora sa fie redus, un rol determinant in acest sens avandu-l cadrele didactice care trebuie sa dea mai putine lectii de pregatit pentru prima zi a saptamanii scolare. In nici un caz nu se vor planifica teze lunea, ca de altfel nici vinerea cand( elevul este in mod fiziologic obosit).

h) Atentie mare la activitatile extrascolare suprapuse peste cele scolare.Ore de balet, de muzica, excesul de sporturi organizate pot duce nu numai la scaderea randamentului scolar dar si la fenomene de suprasolicitare. Or, un organism obosit, surmenat psihic sau fizic este fragil la instalarea unor diverse boli, inclusiv infectocontagioase (tuberculoza,hepatita virala acuta etc.).

j) Specialistii in igiena scolara recomanda pentru somnul nocturn urmatoarele durate:

11 ore la copiii de 7-8 ani,

10,5 ore la 9-10 ani,

10 ore la 11-13 ani,

9,5 ore la 14-15 ani,

9 ore la 16-18 ani.

Desigur ca aici apare dificila problema a vizionarii programului de televiziune care impiedica multi elevi, indeosebi liceenii, sa seincadreze in aceste recomandari igienice de odihna.

De altfel 'bombardamentul' mijloacelor de mass media ale vietii moderne interfereaza adesea nefast cu respectarea perceptiilor clasice ale unui regim corect de odihna si activitate al elevilor si depinde in mare masura de tactul si arta chiar a parintilor( dar si a scolii) sa gaseasca echilibrul, atat de necesar pentru dificila 'profesiunea' de elev. Oricum, pentru ca somnul sa fie un factor pozitiv in promovarea sanatatii scolarului, trebuie sa se respecte intotdeauna aceeasi ora atat la culcare cat si la sculare, copilul sa doarma intr-o camera aerisita, cu un asternut curat si aerisit. Intre masa de seara si ora de culcare este bine sa treaca 30-60 minute. Inainte de culcare nu se recomanda vizionarea de spectacole impresionante la TV.

Bibliografie:

Medicul scolii se adreseaza invatatorilor si dirigintilor- dr. Elena Arbore si dr. Gheorghe Eugeniu Bucur.