Tipologii ale criminalului - tulburarile mentale

Tipologii ale criminalului

1. TULBURARILE MENTALE

Predispozitia ereditara privind comportamentul individual, prin efectele sale fiziologice poate determina o boala somatica sau o tulburare mentala.

Factorul ereditar, ca element al comportamentului individual, este impus de insusirile personale, aflandu-se sub influenta factorilor sociali si educationali si se transmite urmasilor.

Ereditatea impune individului vigoarea animalica a autoconfruntarii, inzestrarea psihica pentru satisfacerea necesitatilor organice brutale, inlaturarea sau repudierea a tot ceea ce nu accepta sau nu poate intelege.

Impulsurile ce alcatuiesc esenta comportamentului individual deriva din natura ereditatii (normala sau anormala) ordonand comportamentul sau producand dezordinea atitudinala.

Interventia unor cauze speciale de afectare a psihicului uman (psihozele, debilitatea mintala), creeaza inaptitudinea prestarii unui comportament normal, ajungandu-se la iresponsabilitatea individului pentru fapta comisa.

Exaltarea idealului stapanirii de sine revine individului normal care, prin respectul moralitatii si prin stapanirea afectelor, rezolva in mod rational conflictele interidividuale.

Bolnavul mintal este stapanit de tensiuni fictive care ameninta cu dezagregarea existenta sa, astfel ca nu va intelege valoarea reala in sensul actiunii sau al conflictului.

Cat timp acesta divagheaza intre idei si perceptii dualiste, ireale, acesta nu este considerat responsabil de actele sale.

Insa, daca tulburarea acestuia este limitata in timp (nu este permanenta), pentru fapta comisa in deplinatatea facultatilor mintale va fi considerat responsabil.

Incapacitatea bolnavului mintal rezulta din primul jet aptitudinal, in sensul ca desi pare vinovat, nu va putea raspunde pentru fapta infractionala.

Crima nu va avea un criminal daca acesta are mintea instrainata de judecata (alienat mintal) ca urmare a interventiei unei "afectiuni sau deficiente psihice".

Deosebit de tulburarile mintale sau de miscarile anormale, corpul uman poate fi afectat si de unele ticuri simple sau complexe, care indica indispozitii afective, semne de anxietate, descarcarea unei tensiuni puternice si constau in miscari sau in vocalizari permanente, bruste, fixate in stereotipuri specifice:

ticuri motorii simple:

o       grimase faciale;

o       smucirea gatului (iactatie);

o       scuturatul umerilor;

ticuri motorii complexe:

o       gesturi manuale (obisnuinta de a roade unghiile - onicofagie);

o       cautarea senzatiei de relaxare prin ghemuire;

o       gesturile vulgare (copraxia);

o       imitarea involuntara a gesturilor altor persoane (ecopraxia);

ticuri vocale simple:

o       dresul vocii;

o       suieratul;

ticuri vocale complexe:

o       pronuntarea brusca a unor cuvinte;

o       repetarea propriilor cuvinte (polilalia);

o       repetarea ultimelor cuvinte ale altei persoane (ecolalia).