Grile de examen psihodiagnoza personalitatii

GRILE DE EXAMEN PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII

1.     Personalitatea este definita ca:

1. o configuratie multipla si instabila de insusiri psihice definitorii pentru o persoana;
2. o configuratie unica si instabila de insusiri psihice definitorii pentru o persoana;
3. o configuratie unica, relativ stabila de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o persoana si ii confera individualitatea.

ANS: C

2.     Teoriile tipologice ale personalitatii pun accentul pe:

A.     presupunerea ca personalitatea unui om este un complex de trasaturi sau moduri caracteristice de comportament;

B.     clasificarea indivizilor in functie de tipuri de personalitate;

C.     o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o persoana.

ANS: B

3.     Testele de personalitate pot fi:

1. directe
2. indirecte
3. proiective

ANS: A+B+C

4.     Testele directe de personalitate se adreseaza:

1. comportamentului observabil;
2. intregii personalitati;
3. aspectelor inconstiente.

ANS: A

5.     Chestionarul de personalitate este:

1. orice instrument psihologic folosit in evaluarea personalitatii 
2. un set de intrebari-itemi care se refera la o tema (aspect al personalitatii) sau un grup de aspecte invecinate acesteia;
3. un instrument de evaluare standardizat;

ANS: B+C

6.     Trasatura de personalitate poate fi definita astfel:

1. orice aspect care are o influenta cauzala asupra unui fenomen psihic;
2. o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o persoana;
3. o dispozitie sau caracteristica subiacenta care poate fi folosita ca o explicatie pentru regularitatile sau aspectele consistente ale comportamentului unei persoane.

ANS: B+C

7.     Factorul de personalitate este:

1. orice aspect care are o influenta cauzala asupra unui fenomen psihic;
2. identic cu trasatura de personalitate;
3. complementar unei trasaturi de personalitate.

ANS: A

8.     Scopul unei analize de item este:

1. evaluarea gradului de dificultate a unui test;
2. evaluarea fidelitatii fiecarui item din care este construit un test sau chestionar;
3. evaluarea validitatii fiecarui item din care este construit un test sau chestionar.

ANS: B+C

9.     Limita principala a chestionarelor de personalitate consta in faptul ca:

1. incearca sa cuantifice ceea ce este de necuantificat (psihismul viu);
2. marea ambiguitate a raspunsurilor;
3. formularea unor raspunsuri specificate.

ANS: A

10.  Chestionarul Gaston Berger evalueaza temperamentul pe baza dimensiunilor:

1. extraversie - introversie
2. activitate - non-activitate
3. emotivitate - non-emotivitate

ANS: B+C

11.  Secundaritatea se refera la:

A.     Functiie primara si secundara

B.     O caracteristica a activititii

C.     Modul de rezonanta al persoanei la impresiile, evenimentele traite

ANS: A+C

12.  In terminologia folosita de G. Berger si H.J. Eysenck pentru definirea temperamentelor:

A.     Unii termeni sunt similari

B.     Nu exista similaritati

C.     Terminologia este identica, doar descrierile teperamentale variaza

ANS: A

13.  Temperamentul apatic descris de G. Berger se caracterizeaza prin:

A.     non-emotivitate

B.     primaritate

C.     non-activitate

ANS: A+C

14.  Temperamentul pasional descris de G. Berger se caracterizeaza prin:

A.     Emotivitate

B.     Activitate

C.     Primaritate

ANS: A+B

15.  H.J. Eysenck este un adept al teoriilor genetice care accentueaza:

1. rolul innascutului in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni;
2. rolul innascutului in determinarea asemanarilor  psihologice dintre oameni;
3. rolul educatiei in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni;

ANS: A

16.  Modelul dezvoltat de Eysenck se numeste:

1. modelul  factorial al personalitatii;
2. modelul  factorial ortogonal tridimensional al personalitatii;
3. ortogonal tridimensional al personalitatii.

ANS: B

17.  Cei trei factori din modelul dezvoltat de Eysenck sunt:

1. extraversie, introversie, psihotism ;
2. extraversie, instabilitate emotionala, nevrozism ;
3. extraversie, nevrozism, psihoticism.

ANS : C

18.  Analiza factorilor de personalitate din modelul dezvoltat de Eysenck releva :

1. tipul de personalitate ;
2. constelatii observabile ;
3. sindroame de trasaturi.

ANS : A+B+C

19.  Eysenck a dat o noua intemeiere tipologiei hipocratice prin combinarea factorilor :

1. extraversie si psihoticism;
2. extraversie si introversie;
3. extraversie si nevrotism.

ANS : C

20.  Conceptul de extraversie - introversie este explicat de Eysenck prin :

1. teoria nivelului innascut al excitarii nervoase ;
2. teoria nivelului dobandit al excitarii nervoase ;
3. teoria nivelului oscilant al excitarii nervoase.

ANS : A

21. Dupa Eysenck, instabilitatea emotionala este legata de :

1. sistemul limbic ;
2. ariile hipocampice ;
3. sistemul reticulat activator ascendent.

ANS : A+B

22. Dupa Eysenck, psihoticismul este pus in legatura cu :

1. SRAA ;
2. sistemul limbic ;
3. sistemul hormonal androgin.

ANS: C

23. Comportamentul observabil este rezultatul interactiunii cu mediul si se masoara prin:

1. tehnici experimentale ;
2. tehnici de laborator ;
3. chestionare de personalitate.

ANS : C

24. In teoria nivelului innascut al excitarii nervoase, conceptul de SRAA inseamna:

1. stare rapida de alterare antropomorfica ;
2. sistemul reticulat activator ascendent ;
3. sistemul reticular activat ascendent.

ANS : B

25. Primul chestionar Eysenck, aparut in 1952, se numea:

1. M.M.Q.
2. M.P.I.;
3. E.P.Q.

ANS: A

26. Chestionarul E.P.I. are adaugata o scara L care are scopul de a identifica:

1. limbajul;
2. minciuna;
3. disimularea.

ANS: B+C

27. Primul chestionar Eysenck (M.M.Q.) cuprindea:

1. doua scale (extraversie si nevrozism) ;
2. trei scale (extraversie,  nevrozism si Lie - disimulare, minciuna) ;
3. o singura scara - nevrozism, alcatuita din 40 de itemi.

ANS : C

28. Chestionarul Eysenck care introduce variabila psihoticismului este :

1. MMQ ;
2. EPI ;
3. EPQ.

ANS : C

29. In  Inventarul de personalitate Eysenck , la scala E notele mari sunt caracteristice :

1. introversiunii ;
2. extraversiunii ;
3. nevrozismului.

ANS : B

30. Nevrotismul este caracterizat de interrelatia dintre :

1. anxietate si depresie ;
2. anxietate, depresie si comportament social dezirabil ;
3. anxietate, depresie, timiditate si autoapreciere scazuta.

ANS : C

31. Sunt caracteristice tipului introvert urmatoarele trasaturi de personalitate :

1. linistit, retras, introspectiv ;
2. orientat spre exterior, foarte tensionat, tinde sa se subaprecieze ;
3. rezervat si distant, neincrezator, ordonat.

ANS : A+C

32. Notele ridicate la scala L din EPI indica :

1. sinceritatea raspunsurilor ;
2. raspunsuri dezirabile ;
3. raspunsuri conformiste sau disimulative.

ANS : B+C

33. Psihotismul, a patra scala din EPQ, este definit de interrelatiile dintre trasaturile :

1. anxietate si depresie ;
2. agresivitate, egocentrism, comportament antisocial si lipsa de empatie ;
3. sociabilitate, respectarea conventiilor, introspectie.

ANS : B

34. La scala psihotismului, notele ridicate indica urmatoarele :

1. tendinta de a produce tulburari, cruzime, ostilitate fata de ceilalti, preferinte pentru lucruri ciudate si neobisnuite ;
2. tulburari de tip maniaco-depresiv, psihopatie ;
3. sociabilitate, respectarea conventiilor sociale.

ANS : A

35. Cercetarile lui R.B. Cattell asupra personalitatii au un caracter:

1. idiografic
2. nomotetic
3. intuitiv

ANS: B

36. In viziunea lui Cattell, trasaturile de personalitate:

1. au o existenta reala in psihologia fiecarei persoane;
2. sunt constructe ipotetice;
3. sunt constructe imaginare inferate din observarea directa a comportamentului.

ANS: B+C

37. Trasatura comuna de personalitate poate fi definita astfel:

1. trasatura pe care o are fiecare om intr-un anumit grad de dezvoltare (ex. inteligenta);
2. trasatura care este rar impartasita de altii (apare mai ales in sfera atitudinilor si intereselor);
3. trasatura care activeaza si conduce comportamentul (ex. motivatiile).

ANS: A

38. Trasaturile temperamentale definesc:

1. cat de eficienta este persoana in a actiona in vederea unui anumit scop;
2. stilul sau tempoul de actiune (ex. rapiditatea in actiune);
3. acele modalitati sau forte care activeaza si conduc comportamentele.

ANS: B

39. In functie de forma de manifestere trasaturile de personalitate sunt grupate astfel:

1. capacitati sau abilitati;
2. trasaturi temperamentale;
3. trasaturi dinamice.

ANS: A+B+C

40. Trasaturile de suprafata:

1. sunt stabile si permanente
2. iti au originea in conditiile interne ale organismului;
3. au o valoare in primul rand descriptiva iar natura lor este mai putin permanenta.

ANS: C

41. Trasaturile sursa se clasifica astfel:

1. trasaturi constitutionale si trasaturi care tin de mediu;
2. ergi si sentimente;
3. trasaturi comune si trasaturi unice.

ANS: A

42. Trasaturile constitutionale isi au originea in:

1. influentele cadrului socio-fizic in care traieste individul;
2. conditiile interne ale organismului;
3. energia sursa a comportamentului.

ANS: B

43. In viziunea lui Cattell, personalitatea umana traverseaza, de-a lungul vietii:

1. 3 stadii;
2. 5 stadii;
3. 6 stadii.

ANS: C

44. In functie de stadiile de dezvoltare a personalitatii, Cattell a construit urmatoarele instrumente de masura:

1. 16 PF, HSPQ, CPQ, ESPQ;
2. 16 PF, EPI, EPQ;
3. HSPQ, EPQ, EPI, 16 PF.

ANS: A

45. Chestionarul 16 PF masoara:

1. 4 trasaturi sursa si 12 factori secundari;
2. 8 trasaturi sursa si 8 factori secundari;
3. 12 trasaturi sursa si 4 factori de ordinul al doilea.

ANS: C

46. Cotele scazute obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul A (schizotimie/ciclotimie) indica:

1. orgoliu, opozanta, spirit critic;
2. indiferenta, raceala, suspiciune, rigiditate;
3. amabilitate, blandete, caldura, incredere in oameni.

ANS: A+B

47. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul B (abilitate rezolutiva generala) indica:

1. lipsa de interes pentru subiecte intelectuale;
2. inteligenta vie, constiinciozitate;
3. perseverenta in rezolvarea problemelor.

ANS: B+C

48 Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul E (supunere/dominanta) indica:

1. comportament agresiv, combativ, sigur de sine;
2. comportament supus, bland, dependent;
3. inteligenta vie, constiinciozitate.

ANS: A

49. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul M (praxenia/autia) indica:

1. comportament practic si constiincios, lipsit de imaginatie;
2. spirit logic, expresiv;
3. nonconventional excentric, imaginativ, boem, original.

ANS: C

50. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul N (naivitate/subtilitate) indica:

1. perspicacitate, luciditate in opinii;
2. spirit analitic, o viziune nesentimentala asupra vietii;
3. comportament direct, naiv, stangaci.

ANS: A+B

51. Cotele scazute obtinute prin aplicarea chestionarului 16 PF la factorul O (incredere/tendinta spre culpabilitate) indica:

1. comportament calm, cu incredere in sine, senin, eficient;
2. lipsa sentimentului de securitate;
3. comportament anxios, depresiv, un mod agitat de a se raporta la existenta.

ANS: A

52. Factorii Q din chestionarul 16 PF:

1. atunci cand sunt activi in comportament au o buna valoare prognostica;
2. sunt derivati din analiza factoriala asupra celorlalti factori;
3. sunt mai putin clarificati decat factorii primari.

ANS: A+B+C

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

53. Factorii secundari din chestionarul 16 PF sunt in numar de:

1. 12 factori;
2. 8 factori;
3. 4 factori.

ANS: C

54. Chestionarul 16 PF utilizeaza in masurare un sistem standard de:

1. 12 clase;
2. 10 clase;
3. 8 clase.

ANS: B

55. In chestionarul pentru adolescenti H.S.P.Q. apar modificarile:

1. lipsesc patru factori ;
2. apar doi factori suplimentari;
3. lipsesc 8 factori.

ANS: A+B

56. In H.S.P.Q. factorul B (inteligenta) suporta o crestere stadiala de la:

1. 11 la 15 ani;
2. 11 la 18 ani;
3. 11 la 30 ani.

ANS: A

57. In H.S.P.Q. factorul F (taciturn/ expansiv) are urmatoarele caracteristici:

1. expansivitatea creste intre 11 - 17 ani;
2. apare o tendinta spre aplatizare a expansivitatii intre 17 - 19 ani;
3. nu apare nici o tendinta semnificativa.

ANS: A+B

58. In H.S.P.Q. factorul N (naivitate/subtilitate) are urmatoarele caracteristici:

1. apare o tendinta de crestere semnificativa intre 15 - 23 ani;
2. apare o tendinta de crestere semnificativa intre 8 - 11 ani;
3. apare o tendinta de crestere semnificativa intre 6 - 17 ani.

ANS: A

59. In H.S.P.Q. factorul Q4 (relaxare/tensiune) are urmatoarele caracteristici:

1. apare o tendinta de scadere semnificativa la adolescenta timpurie;
2. apare o tendinta de scadere semnificativa doar la baieti;
3. apare o tendinta de crestere la ambele sexe in adolescenta timpurie.

ANS: C

60. Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii are urmatoarele caracteristici:

1. masoara nivelul de anxietate generala al persoanei;
2. face distinctia intre anxietatea manifesta, simptomatica si anxietatea mascata;
3. cuprinde un numar de 40 de itemi.

ANS: A+B+C

61. Primii 20 de factori din Chestionarul Cattell privind nivelul anxietatii se refera la:

1. manifestari indirecte ale anxietatii;
2. expresia directa a starii de anxietate la nivelul comportamentului;
3. anxietatea manifesta.

ANS: A

62. Prin aplicarea Chestionarului  Cattell privind nivelul anxietatii se obtin urmatoarele:

1. nota generala de anxietate;
2. indicele pentru gradul de mascare in comportamentul observabil al anxietatii;
3. indicele pentru gradul de exprimare in comportamentul observabil al anxietatii.

ANS: A+B+C

63. Factorul Q3 (dezvoltarea constiintei de sine) din Chestionarul de anxietate Cattell are urmatoarele caracteristici:

1. este o componenta dependenta de mediu;
2. indica masura in care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si obisnuintele social acceptate;
3. indica gradul de integrare (respectiv neintegrare) in functie de dezvoltarea constiintei de sine.

ANS: A+B+C

64. Atunci cand prin aplicarea Chestionarului  Cattell privind nivelul anxietatii se obtin cote ridicate la nivelul 10 standard, acest aspect indica:

1. un nivel scazut de anxietate;
2. instalarea anxietatii;
3. necesitatea unei interventii terapeutice.

ANS: C

65. Chestionarelor de tip ,Big Five'

1. Se fundamenteaza pe teoriile psiholingvistice in abordarea personalitatii;
2. Cercetarile din diferite spatii culturale au evidentiat in urma analizei factoriale fie 3,5 sau  7 superfactori;
3. Identifica un  numar de 5 trasaturi largi / factori si trasaturile specifice, sub forma

fatetelor acestora .

ANS : A+C

66. Printre factorii masurati prin Chestionarul NEO PI R apar:

1. Factorii extraversie, nevrotism si psihotism ;
2. Factori de extraversie, nevrotism, constiinciozitate ;
3. Factorii schizotimie, maturitatea Eului si tensiune ergica.

ANS : B

67. Adaptarea romaneasca a NEO PI R:

1. Reprezinta o traducere fidela a celor 5 super-factori masurati de NEO PI R;
2. Identifica in urma studiilor un numar de 6 super-factori specifici culturii noastre;
3. Include tot 5 factori, cu anumite modificari la nivelul denumirii lor si a fatetelor, ca urmare a specificului cultural.

ANS: C

68. Variantele chestionarelor de personalitate NEO PI R pot fi utilizate pentru subiecti incepand de la varsta de:

A.     17 ani;

B.     11 ani;

C.     8 ani.

ANS: A

69. Fatetele factorului N (nevrotism) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:

A.     entuziasm, caldura, spirit gregar;

B.     activism, afirmare, calitatea pozitiva a starilor emotionale;

C.     anxietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate.

ANS: C

70. Fatetele factorului E (extraversie) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:

A.     entuziasm, caldura, spirit gregar;

B.     activism, afirmare, calitatea pozitiva a starilor emotionale;

C.     anxietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate.

ANS: A+B

71. Fatetele factorului D (deschidere) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:

A.     competenta, ordine, simtul datoriei;

B.     deschidere spre fantezie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor;

C.     dorinta de realizare, autodisciplina,deliberare.

ANS: B

72. Fatetele factorului C (constiinciozitate) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:

A.     competenta, ordine, simtul datoriei;

B.     deschidere spre fantezie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor;

C.     dorinta de realizare, autodisciplina,deliberare.

ANS: A+C

73. Fatetele factorului A (agreabilitate) din chestionarul de personalitate NEO PI R exprima:

A.     competenta, ordine, simtul datoriei;

B.     incredere, sinceritate in exprimarea opiniilor si in conduita;

C.     altruism, modestie, bunavointa.

ANS: B+C

74. Cercetarile romanesti asupra NEO PI Rau realizat validarea si etalonarea testului pe:

A.     copii cu varsta cuprinsa intre 8 -11 ani;

B.     adolescenti;

C.     populatia adulta.

ANS: C

75. Teoria jungiana, care fundamenteaza Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologie Myers-Briggs, MBTI),  descrie urmatoarele tipuri de personalitate:

1. introvert senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv;
2. extravert intuitiv, introvert logic, extravert logic;
3. introvert afectiv, extravert afectiv.

ANS: A+B+C

76. Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologie Myers-Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a:

1. aptitudinilor intelectuale;
2. temperamentului;
3. personalitatii.

ANS: C

77. M.B.T.I vizeaza tipologia de personalitate construita de-a lungul dinamicii dintre urmatoarele functii de cunoastere:

1. functia logica si functia afectiva;
2. functia caracteriala si functia cognitiva;
3. functia senzoriala si functia intuitiva.

ANS: A+C

78. Persoanele cu un tip de temperament senzorial si rational (SJ) se caracterizeaza prin:

1. simtul datoriei foarte dezvoltat;
2. se simt bine atunci cand au obligatii, doresc sa poarte de grija intregii lumi;
3. se simt mai bine atunci cand ofera decat atunci cand primesc.

ANS: A+B+C

79. Persoanele cu un tip de temperament senzorial si perceptiv(SP) se caracterizeaza prin:

1. simtul datoriei foarte dezvoltat;
2. interes pentru putere si intelect;
3. interes pentru bucuriile vietii si distractie.

ANS: C

80. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic(NT) se caracterizeaza prin:

1. simtul datoriei foarte dezvoltat;
2. interes pentru putere si intelect;
3. doresc sa fie cunoscute pentru competenta lor.

ANS: B+C

81. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic(NT) se caracterizeaza prin:

1. dorinta de putere;
2. interes pentru putere si intelect;
3. se simt mai bine atunci cand ofera decat atunci cand primesc.

ANS: A+B

82. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si afectiv(NF) se caracterizeaza prin:

1. dorinta de a avea putere si de a controla mediul;
2. dorinta de autenticitate si auto-actualizare;
3. mare capacitate empatica

ANS: B+C

83. Scalele M.B.T.I sunt urmatoarele:

1. Extraversie - Introversie; Senzorialitate - Intuitie;
2. Gandire logica - Afectivitate;
3. Judecata - Perceptie.

ANS: A+B+C

84. M.B.T.I. este utilizat preponderent in domeniile:

1. consiliere vocationala, cercetare;
2. clinica, psihoterapie;
3. selectie profesionala

ANS: A+C

85. Creatorul Inventarului de Personalitate California este:

A.     Harrison G.Gough;

B.     Raymond B. Cattell ;

C.     Hans Jurgen Eysenck.

ANS : A

86. C.P.I. a fost construit pentru evaluarea normalitatii psihice, ca un instrument paralel altui test larg utilizat, destinat psihopatologiei, care este:

A.     16 P.F.Q.

B.     M.M.P.I.

C.     E.P.Q.

ANS: B

87.  In construirea C.P.I. nu s-a pornit de la:

A.     variabilele clinice derivate empiric din experienta clinica;

B.     "concepte populare", termeni descriptivi pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie comportamentele cotidiene;

C.     realitatile fiintei umane normale.

ANS: A

88. In construirea C.P.I. s-a pornit de la acei termeni descriptivi pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie modurile de a se comporta, termeni cunoscuti sub denumirea de :

1. concepte populare ;
2. formule de politete ;
3. formule de salut.

ANS : A

89. Scopul lui Gough in construirea C.P.I este:

A.     sa justifice o teorie asupra personalitatii;

B.     sa identifice subiectii care prezinta tulburari de personalitate;

C.     sa reuseasca o predictie asupra comportamentului unei persoane.

ANS: C

90. Critica adusa C.P.I consta in:

A.     lipsa de omogenitate a scalelor;

B.     utilizarea sistematica, in constructia scalelor, a analizei conceptuale;

C.     posibilitatea aplicarii testului in spatii socioculturale diferite.

ANS: A

91. Critica adusa C.P.I consta in:

1. posibilitatea aplicarii testului in spatii socioculturale diferite;
2. utilizarea sistematica, in constructia scalelor, a analizei conceptuale;
3. "conceptele populare" au dobandit conotatii diferite pentru persoane diferite.

ANS: C

92. Scalele C.P.I.:

1. pot fi interpretate la fel ca scalele specifice inventarelor de personalitate construite pe modelul trasaturilor;
2. sunt derivate prin analiza factoriala;
3. sunt derivate pe baza utilizarii sistematice a analizei conceptuale, care include validarea practica si de construct.

ANS: C

93. Forma de baza (initiala) a C.P.I contine:

A.     20 de scale;

B.     18 de scale;

C.     15 scale.

ANS: C

94. Cele 18 scale ale C.P.I forma initiala sunt grupate in:

A.     8 grupe;

B.     6 grupe;

C.     4 grupe.

ANS: C

95. Scorurile peste medie la scala Dominanta indica:

A.     persoane active, sigure pe sine, persistente si independente;

B.     capacitatea de a-si asuma responsabilitatea, propensiunea de a conduce;

C.     persoane retrase, inhibate, tacute, lente in gandire si actiune.

ANS: A+B

96. Scorurile peste medie la scala Capacitate de statut indica:

A.     un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, cu o gandire stereotipa;

B.     o persoana limitata in conceptii si interese, irascibila si tensionata;

C.     un individ ambitios, activ, eficient, perspicace, ingenios, eficient in comunicare, carierist.

ANS: C

97. Scorurile peste medie la scala Sociabilitate indica:

A.     un comportament conventional in societate, neangajat, sugestibil si influentabil de opiniile celorlalti;

B.     comportament paticipativ, intreprinzator, ingenios;

C.     comportament competitiv, fluent in gandire si original.

ANS: B+C

98. Scorurile peste medie la scala Prezenta sociala indica:

A.     comportament spontan, imaginativ, neformalist, cu o natura expresiva si creativa;

B.     comportament precaut, moderat;

C.     o persoana rabdatoare, simpla, modesta, nesigura in decizii.

ANS: A

99. Scorurile peste medie la scala Acceptare de sine indica:

A.     comportament conservator, ordonat, conventional;

B.     pasivitate in actiune, comoditate si conventionalism;

C.     persoana inteligenta, sincera, spirituala, activa, centrata pe sine.

ANS: C

100. Scala VIII din C.P.I (Responsabilitatea) are urmatoarele caracteristici:

a)     evalueaza gradul de interiorizare a valorilor normative si culturale;

1. identifica un comportament deschis, atasat social ;
2. surprinde constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur.

ANS : C

101. Scala XIV din C.P.I (Toleranta) are urmatoarele caracteristici:

A.     surprinde constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur ;

B.     pune in evidenta atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a prejudecatilor;

C.     indica raspunsurile caracterizate prin dezirabilitate sociala.

ANS : B

102. Scala XVI din C.P.I (Realizare prin independenta) are urmatoarele caracteristici:

1. evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru deschis, minim definit ;
2. evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru bine definit si clar structurat;
3. reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utilizate eficient.

ANS: A

103. Scala XVII din C.P.I (Eficienta intelectuala) are urmatoarele caracteristici:

1. masoara capacitatea de a discerne ceea ce altii simt si gandesc ;
2. reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utilizate eficient;
3. evidentiaza atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a prejudecatilor.

ANS : B

104. Scopul Inventarului multifazic de personalitate Minnesota consta in:

1. a face distinctia intre subiectii normali si cei anormali;
2. evaluarea si diagnoza marilor tulburari psihiatrice si psihologice;
3. evaluarea normalitatii psihice.

ANS: A+B

105. M.M.P.I. este construit prin:

1. metode intuitive;
2. validare empirica;
3. metoda factoriala

ANS: B

106. M.M.P.I este un test:

1. realizat pe constructe bipolare;
2. construit prin validare empirica;
3. multifazic.

ANS: B+C

107. Inventarul multifazic de personalitate Minnesota contine:

1. 550 de itemi;
2. 500 de itemi;
3. 465 de itemi.

ANS: A

108. Scalele de validare ale profilelor M.M.P.I sunt:

1. scala "?"; scala "L"; scala "F"; scala "K";
2. scala "L"; scala "F"; scala "K";
3. scala "?"; scala "L"; scala "F".

ANS: A

109. Scala "?" de validare a profilelor M.M.P.I reprezinta:

A.     simptome patologice;

B.     numarul total de itemi la care subiectul a raspuns "Nu stiu";

C.     raspunsurile nesincere ale subiectului la 15 itemi.

ANS: B

110. Printre scalele clinice ale M.M.P.I se numara:

1. scala Hs (Ipohondrie), scala Sc (Schizofrenie); scala L (minciuna);
2. scala Ma (Hipomanie), scala S (Introversie sociala), Scala K (Corectie);
3. scala Hy (Isterie), scala Pa (Paranoia), scala Pt (Psihastenie), scala D (Depresie).

ANS : C

111. Nota ridicata la scala Hs (Ipohondrie) indica faptul ca subiectul :

1. prezinta simptome fobice si obsesionale
2. are tendinta de a se plange excesiv de boli fizice fara nici o baza organica
3. manifesta expansivitate si iritabilitate.

ANS : B

112. Scala Hy (Isteriei) cuprinde urmatoarele subscale :

1. o scala de temperament isteroid ;
2. o scala de expansivitate ;
3. o scala de simptome de conversie.

ANS : A+C

113. Scala suplimentara Ai (Indicele de anxietate) masoara :

1. tendinta spre interiorizarea dificultatilor;
2. simptomele fobice si obsesionale;
3. nivelul anxietatii.

ANS: C

114. In teoria lui Leonhard privind normalitatea si conditia de anormalitate sunt descrise urmatoarele tipuri de personalitati;

A.     accentuate;

B.     destructurate;

C.     patologice.

ANS : A+B+C

115. Chestionarul de tendinte accentuate are fundamentare teoretica in teoria lui:

1. Woodworth
2. Cattell
3. K. Leonhard

ANS: C

116. Caracteristici ale unor tipuri de firi accentuate sunt aspectele:

1. autocompatimire, teatralitate (tipul  demonstrativ);
2. susceptibilitate si ambitie  (tipul hiperperseverent);
3. constiinciozitate si seriozitate exagerate (tipul hiperexact).

ANS: A+B+C

117. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:

1. tipul hiperperseverent;
2. tipul hiperexact;
3. tipul hipotimic.

ANS: A+B

118. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:

1. tipul demonstrativ;
2. tipul stapanit;
3. tipul anxios.

ANS: A+C

119. In clasificarea tipurilor de firi accentuate, K. Leonhard descrie:

1. tipul introvertit;
2. tipuldistimic;
3. tipul emotiv.

ANS: A+B+C

120. Chestionarul de tendinte accentuate (H. Smiescheck) cuprinde:

1. 550 itemi;
2. 465 itemi;
3. 88 itemi.

ANS: C

121. Caracteristici ale unor tipuri de firi accentuate sunt aspectele:

1. capacitatea anormala de refulare (firea demonstrativa);
2. perseverenta anormala a afectului (firea hiperperseverenta);
3. labilitatea afectiva (firea ciclotima).

ANS: A+B+C

122. Scala VII (Ciclotimie) din chestionarul Smiescheck descrie personalitati cu urmatoarele caracteristici:

1. absenta controlului asupra comportamentului emotional;
2. combinatie intre veselie,  dorinta de actiune, nevoia de a vorbi si tendinta spre divagari;
3. labilitate afectiva marcata.

ANS: C

123.Scala IX (Anxietate) din chestionarul Smiescheck descrie personalitati cu urmatoarele caracteristici:

1. lipsa capacitatii de refulare;
2. teama permanenta de critica sau dezaprobare;
3. perseverenta anormala a afectului.

ANS: B

124.Termenul de proiectie ii apartine lui:

1. C.G. Jung
2. H.J. Eysenck
3. S. Freud

ANS: C

125.Printre factorii care influenteaza intensitatea proiectiei fac parte:

A.     intensitate a emotiilor sau a trebuintelor

B.     gradul de ambiguitate a situatiei

C.     forta Supra-Eului

ANS: A+B

126.Testele proiective prezinta in general urmatoarele caracteristici:

A.     Sunt sarcini structurate cu variante de raspuns multiple

B.     Sunt sarcini mai ambigue ca cerinte sau mai slab structurate ca natura

C.     Subiectul nu cunoaste semnificatia raspunsurilor sale si modul de interpretare;

ANS: B+C

127. Criticile principale aduse tehnicilor proiective se refera la:

A.     Indici de validitate si fidelitate de nivel scazut sau cel mult mediu

B.     Subiectivismului psihologului in scorare

C.     Lipsa consimtamantului persoanei de a fi explorate zone profunde ale personalitatii sale

ANS: B

128. Testele obiective se disting de testele proiective prin:

A.     Nivelul de structurare a sarcinii

B.     Standardizare

C.     Gradul de receptivitate a sarcinii

ANS: A+B

129. Testele proiective se clasifica dupa:

A.     Gradul de profunzime in explorarea tendintelor inconstiente

B.     Valoarea indicilor de validitate si fidelitate

C.     Limbajul proiectiv

ANS: C

130. Printre avantajele tehnicilor proiective se enumera:

Dificultatea subiectului de a se prezenta altfel decat este

Valoarea aplicativa a aceleiasi probe pe toate nivelele de varsta

Posibilitatea de aplicare in examinarea persoanelor cu abilitati cognitive reduse

ANS: A+C

131. Printre dezavantajele tehnicilor proiective se enumera:

A.     Dificultatea de aplicare la persoane dezavantajate educational si cultural

B.     Timpul necesar scorarii si interpretarii probei

C.     Nevoia de specializare intensiva si de durata

ANS: B+C

132. Valoarea testelor proiective este apreciata cu precadere in domeniul:

A.     In domeniul scolar si clinic

B.     In domeniul muncii si organizatiilor

C.     In psihologia transporturilor

ANS: A

133. Interpretarea rezultatelor testelor proiective se face:

A.     Numai in urma validarii printr-un test de evaluare a "personalitatii totale"

B.     Numai in contextul altor informatii obtinute prin interviu, anamneza etc.

C.     Independent de alte informatii care ar putea influenta analiza si interpretarea testului

ANS: B

134. Teste proiective de desen sunt:

A.     Testul arborelui si persoanei umane

B.     Testul petelor de cerneala

C.     Testul familiei

ANS: A+C

135. Instructajul testului arborelui prevede interdictia de a se desena un brad din urmatorul motiv:

A.     Bradul este asociat sarbatorilor de iarna

B.     Bradul este impunator si are da  posibilitatea subiectilor rezistenti sa se ascunda usor prin acest desen

C.     Bradul este foarte scheletic si ar da posibilitatea subiectilor rezistenti sa se ascunda usor prin acest desen

ANS: C

136. In interpretarea arborelui impresia de ansamblu reprezinta:

A.     O ipoteza de lucru pentru analiza ulterioara a desenului

B.     Imaginea cu cea mai mare valoare diagnostica

C.     Impresia subiectiva a examinatorului, care dauneaza interpretarii

ANS: A

137. In interpretarea testului arborelui formele grafice primare pot fi un indicator al:

A.     Regresiei volitive

B.     Regresiei afective

C.     Regresiei intelectuale

ANS: B+C

138. In interpretarea testului arborelui are semnificatie interpretativa:

A.     Analiza spatiului grafic

B.     Plasarea in pagina in dreapta, stanga, sus sau jos

C.     Analiza caracteristicilor spatiului aerian

ANS: A+B

139.  In interpretarea testului arborelui radacina reprezinta:

A.     Dimensiunea bazala, pulsionala

B.     Dimensiunea adaptarii sociale

C.     Dimensiunea stabilitatii si nevoii de atasament

ANS: A+C

140. In interpretarea testului arborelui coroana reprezinta:

A.     Eul subiectului

B.     Raporturile cu mediul si dorinta de devenire

C.     Indicatorul vietii afective a subiectului

ANS: C

141. Tehnica desenului unei persoane poate fi folosita pentru:

A.     Evaluarea dezvoltarii intelectuale la copii

B.     Evaluarea personalitatii

C.     Evaluarea abilitatilor speciale

ANS: A+B

142. Desenul persoanei umane reprezinta:

A.     O proiectie a imaginii de sine

B.     O defulare a problemelor personale

C.     O proiectie a conflictelor personale

ANS: A+C

143. Criteriile generale de analiza a testului persoanei umane se refera la:

A.     Analiza de continut

B.     Expectantele de rol sexual legate de desenul persoanei de acelasi sex cu subiectul

C.     Accesoriile (imbracamintea, palaria, bijuteriile etc.)

ANS: B

144. In desenul persoanei umane accentuarea, ingrosarea sau hasurarea excesiva sugereaza:

A.     Prezenta unor simptome de natura patologica in zona respectiva

B.     Prezenta unui deficit

C.     Importanta pe care subiectul o acorda elementului respectiv in viata sa

ANS: C

145. In interpretarea testului persoanei umane, analiza de continut se refera la:

A.     Modul in care sunt realizate diferitele elemente si detalii corporale

B.     Analiza trasaturilor grafice

C.     Analiza formala

ANS: A

146. In instructajul desenului persoanei umane se solicita:

A.     Desenarea unei persoane

B.     Precizarea varstei persoanei desenate

C.     Precizarea relatiei dintre persoana desenata si propria persoana

ANS: A

147. In instructajul desenului familiei se solicita:

A.     Desenarea propriei familii

B.     Desenarea familiei visurilor

C.     Precizarea personajului cu care se identifica subiectul

ANS: A+C

148. In interpretarea testului familiei trebuie luate in considerare:

A.     Observatiile membrilor familiei

B.     Istoria subiectului

C.     Rezultate de la alte instrumente diagnostice

ANS: B+C

149. Criterii de analiza si interpretare a testului familiei sunt:

A.     Observatii pe timpul administrarii probei si aspectul global al desenului

B.     Compozitia familiei desenate in raport cu familia reala

C.     Aspectul clinic si etiologic

ANS: A+B

150. In desenul familiei semnificatie interpretativa au:

A.     Omisiunea unui personaj in comparatie cu numarul membrilor din familia reala

B.     Dispunerea fiecarui personaj

C.     Valorizare sau devalorizare

ANS: A+B+C

151. In desenul familiei distanta dintre personaje este semnificativa pentru:

A.     Relatiile de rudenie

B.     Relatia pe care o intretine cu acestia in lumea sa interna

C.     Dorintele inconsiente fata de membrii familiei

ANS: B+C

152. Utilitatea testelor proiective de desen depinde de:

A.     Gradul in care subiectul s-a proiectat in sarcina

B.     Abilitatile de desen ale subiectului

C.     Nivelul de expertiza al psihologului care interpreteaza

ANS: A+C

153. Dintre testele proiective care solicita realizarea unei povestiri fac parte:

A.     Testul familiei

B.     Testul de Aperceptie Tematica

C.     Testul Szondi

ANS: B

154. Teste proiective de desen sunt considerate:

A.     Testul arborelui si persoanei umane

B.     Testul T.A.T si testul Rorschach

C.     Testul Szondi

ANS: A

155. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T.) are la baza o teorie despre:

A.     Sine - Eu - Supra-Eu

B.     Motivatie

C.     Perceptie

ANS: C

156. Principiul Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.)  este ca:

A.     Trebuintele latente nu pot fi proiectate in afara

B.     Un subiect aflat sub influenta unei trebuinte are tendinta de a «proiecta» in obiectele inconjuratoare aspecte ale trebuintei respective

C.     Trebuintele manifeste trebuie ancorate in realitate

ANS: B

157. Aperceptia implica:

A.     Doar continutul perceptiv

B.     Doar continutul proiectiv

C.     Continutul perceptiv si proiectiv

ANS: C

158. Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) cuprinde:

A.     31 de planse

B.     20 de planse

C.     30 planse cu imagini si o plansa alba

ANS: A+C

159. Plansele Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) se aplica:

A.     Diferentiat in functie de varsta

B.     Diferentiat in functie de sex

C.     Diferentiat in functie de nivelul educational

ANS: A+B

160. Aplicarea Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) implica:

A.     O singura faza a povestirii pe marginea planselor

B.     Doua faze: una de povestire si una de raspunsuri la intrebari puse pe marginea povestilor

C.     Trei faze: prima de selectie a plaselor impreuna cu subiectul, una a povestirilor si o faza de ancheta.

ANS: A

161. Analiza datelor Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) implica:

A.     Analiza formala

B.     Analiza de continut

C.     Analiza clinica

ANS: A+B

162. Analiza formala in interpretarea Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) vizeaza:

A.     Stilul grafic al imagibilor

B.     Nivelul de conceptualizare

C.     Coerenta discursului si tonul afectiv al povestirii

ANS: B+C

163. In interpretarea Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) naratiunea poate implica:

A.     Perceptia de sine a subiectului

B.     Aspecte inconstiente, negate ale personalitatii

C.     Conflictele interne ale subiectului

ANS: A+B+C

164. In analiza de continut a povestirilor pe marginea planselor Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) se urmaresc:

A.     Actiunile eroului principal al povestirilor

B.     Dorintele, trebuintele, aspiratiile eroului principal al povestirilor

C.     Proiectiile eroului principal al povestirilor

ANS: A+B

165. Printre avantajele Testului de Aperceptie Tematica (T.A.T.) sunt:

A.     Aplicabilitatea larga

B.     Timpul redus necesar aplicarii

C.     Complexitatea informatiilor oferite (stil cognitiv, sfera afectiva, relationala etc.)

ANS: A+C

166. Testul de Aperceptie Tematica (T.A.T.) are ca variante:

A.     O singura varianta cu aplicabilitate la toate varstele

B.     Doua versiuni: una pentru adulti si una pentru copii

C.     Trei versiuni: pentru adulti, pentru copii si pentru varsta a treia

ANS: C

167. Testul Rorschach consta in:

A.     Planse alb-negru cu pete de cerneala simetrice

B.     Planse color cu pete de cerneala asimetrice

C.     O plansa alba

ANS: A

168. In prezent scorarea si interpretarea testului petelor de cerneala se face:

A.     Dupa "Sistemul Comprehensiv" elaborat de Rorschach

B.     Dupa manualul standard elaborat de Koch

C.     Dupa "Sistemul Comprehensiv" elaborat de J. Exner

ANS: C

169. Aplicarea testului Rorschach se face in urmatoarele faze:

A.     Faza de selectie a planselor, faza de raspuns si ancheta

B.     Faza de raspuns, de elaborare a povestirilor

C.     Faza de raspuns si faza de ancheta

ANS: C

170. In scorarea testului Rorschach scopul anchetei este:

A.     De a clarifica cu subiectul care este eroul povestirii

B.     De a vedea si intelege plansa asa cum o vede subiectul

C.     De a clarifica locatia, continutul elementelor si ce le face sa semene cu ce sunt percepute

ANS: B+C

171. In interpretarea testului Rorschach 'lambda' si 'tipul de rezonanta intima'sunt:

A.     Variabilele care arata gradul de validare a protocolului de interpretare

B.     Variabilele care arata felul in care subiectul percepe lumea si stilul lui de adaptare

C.     Variabilele in lumina carora trebuie analizate clusterele de interpretare

ANS: B+C

172.Interpretarea testului Rorschach ne da informatii despre:

A.     Trei categorii de clustere: cognitiv, afectiv si volitiv

B.     Patru categorii de clustere: cognitiv, afectiv, volitiv si imaginea de sine

C.     Patru categorii de clustere: cognitiv, afectiv, imaginea de sine si relationare interpersonala

ANS: C

173.Testul Rorschach se diferentiaza de testele proiective de desen prin:

A.     Standardizare

B.     Validitate

C.     Accesul la elemente mai putin sau neconstientizate de subiect

ANS: A+B

174. Testele care au ca material planse cu imagini sunt:

A.     Testul T.A.T

B.     Testul Rorschach

C.     Testul Szondi

ANS: A+B

175.Teoria care fundamenteaza testul Szondi are ca baza conceptuala:

A.     Teoria pulsiunilor elaborata de Freud

B.     Teoria lui Young asupra inconsstientului colectiv

C.     Analiza destinului

ANS: C

176.Sistemul pulsional descris de Szondi este compus din:

A.     Patru factorii, care fiecare este compus din doi factori pulsionali complementari

B.     Factorii pulsionali: sexual, paroxismal, de contact, ai Supra-Eului

C.     Factorii pulsionali: sexual, paroxismal, de contact, ai Eului

ANS: A+B

177.Materialul testului Szondi este compus din:

A.     48 de fotografii de persoane diagnosticate cu psihoze diferite

B.     fotografii de persoane cu tulburari mentale

C.     fotografii de persoane, dintre care o parte sanatoase, altele bolnave mental

ANS: B

178.Aplicare testului Szondi se  face dupa cum urmeaza:

A.     Opt serii diferite a cate sase poze

B.     Se solicita alegerea a doua persoane care plac cel mai mult subiectului si patru care displac

C.     Se solicita alegerea a doua persoane care plac cel mai mult subiectului si doua care displac, iar din cele ramase inca doua care displac

ANS: A+C

179. In interpretarea testului Szondi se analizeaza:

A.     Profilul pulsional de fatada si de cel somatizat

B.     Profilul de fatada si cel de culise

C.     Profilul experimental si de culise 

ANS: B

180. Codificarile folosite pentru scorarea si interpretarea testului Szondi sunt:

A.     Reactia pozitiva (+) si negativa (-) 

B.     Reactia pozitiva (+), negativa (-) sau ambivalenta (±)

C.     Reactia nula (0), pozitiva (+), negativa (-) sau ambivalenta (±)

ANS: C

181. In interpretarea unui profil Szondi semnificatie speciala au:

A.     Factorii incarcati - reactiile tensionate

B.     Combinatiile factoriale pentru fiecare vector in parte

C.     Vectorii de culise

ANS: A+B

182. In scorare si interpretarea testului Szondi, reactii tensionate sunt:

A.     Cind subiectul alege doua fotografii in directii opuse, ambivalente

B.     Cand subiectul alege cel putin patru fotografii in aceeasi directie

C.     Trebuintele cele mai puternice  care nu isi pot descarca energia

ANS: B+C

183. In testul Szondi pulsiunea Eului reprezinta:

A.     Energia depusa de subiect pentru a regla si controla celelalte trei pulsiuni

B.     Energia depusa de subiect pentru a regla si controla pulsiunile Sinelui si Supra-Eului

C.     Nevoile de organizare a Eului ca fiind distinct de mediu si nevoia de fuziune a Eului cu lumea

ANS: A+C

184. In testul Szondi pulsiunea sexuala reprezinta:

Energia investita in activitatile sexuale si agresive

Latura feminina si masculina a sexualitatii

Pulsiunile "homosexualitate" si "sadism"

ANS: A+B+C

185. Printre dezavantajele testului Szondi se numara:

A.     Timpul necesar aplicarii probei

B.     Transparenta sarcinii pentru subiect

C.     Necesita o specializare si o practica bogata

ANS: C

186. Printre avantajele testului Szondi se numara:

A.     Accesibilitatea probei pentru copii sau persoane deficiente

B.     Posibilitatea de orientare rapida in problematica subiectului

C.     Corespondenta clara intre reactiilor pulsionale si trasaturi de personalitate sau comportamente

ANS: A+B

187. Raportul psihologic este:

1. identic sub aspectul continut cu fisa psihologica
2. echivalentul anamnezei
3. diferit de fisa psihologica

ANS: C

188. Raportul psihologic este un document :

1. complementar anamnezei
2. oficial
3. fara valoare oficiala

ANS: B

189. Intr-un raport psihologic, informatia trebuie sa fie :

1. explicita si utilizabila si in alt context
2. de stricta specialitate, accesibila doar specialistilor
3. codificata sub forma unor simboluri specifice

ANS: A

190. Valoarea unui raport psihologic este data de :

1. lungimea raportului
2. gradul de acoperire a scopului si expectatiilor clientului
3. forma de redactare a raportului

ANS: B

191. Valoarea raportului psihologic este data de:

lungimea raportului

bateria de teste aleasa

relevante pentru ceilalti specialisti care vor lua decizii in interventiile lor de specialitate

ANS: B+C

192. Valoarea unei baterii de examinare este data de:

A.     Includerea in evaluare probelor dezvoltate pe baza de cercetari multiple si actualizate

B.     Conjugarea mai multor metode si tehnici

C.     Validarea probelor de catre subiect

ANS: A+B

193. In constituirea unei baterii de examinare se tine cont de :

1. preferinta subiectului pentru un tip de metoda sau alta
2. scopul evaluarii psihologice
3. asigurarea unei validitati ridicate

ANS: B+C

194.Datorita limitelor specifice pe care le are fiecare metoda, o evaluarea psihologica cat mai corecta impune:

A.     utilizarea unui instrumentar psihodiagnostic cat mai simplu, bazat pe cateva teste

B.     surprinderea unui singur aspect al personalitatii

C.     utilizarea unui demers multimodal

ANS: C

195.Raportul de evaluare se redacteaza in termeni:

A.     cat mai putin accesibili clientului

B.     profesionisti dar si accesibili celui  care a solicitat evaluarea

C.     accesibili numai profesionistilor care au solicitat evaluarea

ANS: B

196.Structura unui raport psihologic trebuie sa cuprinda:

A.     date de identificare a subiectului si scopul evaluarii

B.     testele administrate si rezultatele obtinute

C.     descierea narativa detaliata a comportamentului observat in timpul examinarii

ANS: A+B

197.Raportul de evaluare trebuie sa cuprinda:

A.     Datele de identificare a persoanei testate, fara exceptie

B.     Datele de identificare a persoanei testate, cu exceptia prezentarii rezultatelor in cadrul unui studiu de caz sau lucrare prezentate in context educational, de cercetare sau confeinta

C.     Numai aspecte legate de varsta si sex al persoanei testate si un cod de identificare a fiecarui raport pentru a preveni ca acesta sa dezvaluie fata de alte peroane date cu caracter confidential 

ANS: B

198.In raportul de evaluare se trec:

A.     Rezultatele interpretate si sintetizate ale testelor, fara precizarea probelor administrate

B.     Se specifica testele administrate si rezultatele obtinute in termeni de note brute si note standard

C.     Scorurile la teste, intrucat semnificatia lor este la indemana oricarui sepcialist care primeste raportul

ANS: B

199. Intre raportul psihologic al functiilor intelectuale si cel al profilului de personalitate:

A.     nu sunt deosebiri

B.     sunt diferente, raportul descriptiv difera de raporturile de scoruri

C.     este mai valoros cel care este mai lung

ANS: B

200. Raportul psihologic devine un document oficial pentru care psihologul isi asuma responsabilitatea in conditiile in care:

A.     este autentificat de un organism specializat

B.     este scris pe o hartie cu antet

C.     este datat, semnat si parafat de catre psiholog

ANS: C