De la sase la noua luni - psihologia copilului

DE LA SASE LA NOUA LUNI - PSIHOLOGIA COPILULUI

In jurul varstei de sase luni, copilul incepe sa manifeste ceea ce numim "teama de noutate". In timpul primelor sase luni de viata copilul si-a format o idee clara despre ceea ce ii este familiar, despre chipuri si oameni. De acum constiinta lui este destul de dezvoltata incat sa faca diferenta intre lucrurile care ii sunt familiare si cele care ii sunt necunoscute. Trebuie actionat progresiv pentru a pune copilul in contact, la aceasta varsta, cu o persoana pe care nu o cunoaste inca. Nu il puneti dintr-o data in fata unei situatii noi. Daca prezentarile il sperie sau il fac sa planga, copilul va spune ca ii este teama. Lasati-i timp.

La aceasta varsta doreste deasemenea sa scoata sunete. Schimbul de sunete fara sens inceput de la varsta de doua-trei luni devine un sistem fix si coerent de joc verbal intre copil si mama. Primul dinte apare in general in jurul celei de-a saptea luni. Aparitia dentitiei este insotita de o nevoie irezistibila de a musca lucrurile, de aceea copilul are nevoie de jucarii pe care le poate strange intre gingii.

De asemenea, in aceasta perioada copilul devine fascinat de repetitie. Adora sa repete cate ceva pana cand simte ca stapaneste subiectul respectiv. De exemplu, vrea sa loveasca un obiect de masa sau de scaun. Un adult, exasperat rapid de aceasta repetitie enervanta, isi da seama cu dificultate de bucuria pe care o simte un copil repetand tot ceea ce face.

De la sase luni incepe si descoperirea placerii imitatiei. Aceasta va ramane pe tot parcursul copilariei cel mai puternic resort social. Copilul de sase luni imita gesturile parintilor, ca de exemplu gestul de a sterge masa cu un burete; imita de asemenea si sunetele emise de parinti. Cu mult timp inainte de a putea vorbi, copilul poate gasi modalitatea de a comunica mesajul sau altor persoane. Este ca un comis-voiajor aflat in alta tara a carei limba nu o vorbeste si gaseste posibilitatea de a comunica ceea ce doreste prin gesturi si mimica.

Pe la opt luni va sti cu siguranta sa se tarasca pe burta, activitate care il transforma intr-un explorator mai activ al lumii inconjuratoare.

La noua luni copilul este deja prea mare pentru a mai fi spalat in chiuveta sau in cadita. Va trebui sa-i permiteti sa foloseasca baia dumneavoastra. Trebuie sa puneti foarte putina apa pentru a elimina riscul inecarii in caz ca micutul a ramas un moment singur. Adaugati in apa de baie o colectie de jucarii plutitoare pentru a-i releva o noua lume plina de bucurii. Jocul in apa este unul dintre lucrurile care plac cel mai mult unui copil. Probabil din cauza ca ii aduce vag aminte de recenta sa viata in lichidul amniotic. Oricum, jocul in apa este jocul cel mai calmant si relaxant.

Dupa ce a invatat sa se tarasca pe burtica, copilul va incepe sa se deplaseze in patru labe. Va reamintesc sa acordati o atentie deosebita lucrurilor uitate pe sol: cuie, monede etc. Nu uitati nicodata ca un copil baga in gura tot ce gaseste. Fiti atenti la sfori sau fire electrice. Cu siguranta va trage de fiecare. Vegheati ca acest mic si neobosit explorator sa nu dea peste obiecte taioase sau obiecte grele pe care le-ar putea darama.

Interesul manifestat la descoperirea unui loc nou, alta camera, de exemplu, poate tine copilul ocupat o perioada indelungata, timp in care se poate juca singur. Obiecte care se gasesc in mod curent in orice gospodarie sun adeseori cele mai bune jucarii pentru un copil la aceasta varsta.

Varsta la care un copil poate deschide mana si poate arunca obiecte variaza de la caz la caz. Oricum ar fi, in momentul in care copilul dumneavoastra atinge aceasta etapa a dezvoltarii fizice precede o perioada de grele incercari pentru mama. Copilul a descoperit un joc nou, numit "joaca de a arunca (cu) obiecte". Le veti vedea zburand din patut, de pe masa sau de pe scaune. Tineti cont ca micutul nu face aceste lucruri ca sa va supere. Acest joc face parte din suita sa de cercetari in descoperirea lumii.