Descifrarea, explicarea cat si evaluarea tipurilor de personalitate a infractorului si legatura cu suicidul - cercetare

Descifrarea, explicarea cat si evaluarea tipurilor de personalitate a infractorului si legatura cu suicidul - cercetare

1. Obiectivele si ipotezele cercetarii

In lucrarea de fata am caracterizat fenomenul de infractionalitate, devianta si criminalitate, si am incercat sa delimitez comportamentul considerat neinfractional si cel infractional care duce la marginalitate si excluderea sociala, a indivizilor fiind considerati oameni rai. Am caracterizat personalitatea infractorului si am pus in evidenta trasaturile acesteia considerate elemente esentiale in realizarea fenomenului de infractionalitate. De asemenea am prezentat problematica psihologica a privarii de libertate, a indivizilor care manifesta o accentuare a trasaturilor de personalitate prezentate in capitolele anterioare (cap.II). In continuare doresc sa demonstrez ca suicidul din randul infractorilor aflati in detentie, este in stransa legatura cu personalitatea lor, enuntand urmatoarele obiective:

Mi-am propus sa elaborez un chestionar de agresivitate;

Mi-am propus sa verific daca exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al agresivitatii intre cele doua esantioane;

Mi-am propus sa verific daca exista legatura intre agresivitate si sociabilitate la subiectii cu tentative de suicid;

Mi-am propus sa calculez ce diferenta exista intre cele doua esantioane din punct de vedere al dominantei;

Mi-am propus sa calculez diferenta dintre cele doua esantioane din punct de vedere al nervozitatii;

Mi-am propus sa verific diferenta dintre cele doua esantioane din punct de vedere al labilitatii emotionane;

Mi-am propus sa verific daca exista o diferenta intre cele doua esantioane din punct de vedere al depresiei;

Mi-am propus sa calculez diferenta dintre cele doua esantioane din punct de vedere al tolerantei la frustrare;

Mi-am propus sa calculez diferenta dintre cele doua esantioane din punct de vedere al increderii in sine;

Mi-am propus sa calculez diferenta dintre cele doua esantioane din punct de vedere al labilitatii emotionale;

Mi-am propus sa evidentiez factorii favorizanti in producerea suicidului.

Avand in vedere toate obiectivele mele, in continuare demersului cercetarii, voi enunta urmatoarele ipoteze ce voi incerca sa le verific:

Ipoteza generala: "Se prezuma ca predispozitia la suicid este generata de personalitatea infractorului aflat la detentie."

Ipoteze derivate:

1."Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa in ceea ce priveste agresivitatea intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

2."Se prezuma ca exista o corelatie negativa intre agresivitate si sociabilitate la infractorii cu tentative de suicid".

3."Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa in ceea ce priveste dominanta intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

4."Se prezuma ca exista din punct de vedere al nervozitatii intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

5."Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al imaturitatii emotionale intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

6."Se prezuma ca nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al depresiei intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

7."Se prezuma ca nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al depresiei intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

8."Se prezuma ca nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al increderii in sine intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid."

9."Se prezuma ca nu exista o diferenta semnificativa in ceea ce priveste labilitatea emotionala intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

10."Se prezuma ca suicidul infractorilor incarcerati, este generat de relatia dintre membrii familiei care reprezinta principalul factor favorizant in stabilirea unei personalitati slabe".

2 Metode de cercetare

2.1Chestionarul propriu

Elaborarea chestionarului de agresivitate

Operationalizarea conceptului

Agresivitatea, reprezinta:

Un comportament adoptat de un individ ce are intentia de a face rau;

Tendinta de a ataca pe cineva ca sta in calea satisfacerii nevoii sale;

Un comportament care poate rani pe cineva fizic sau psihologic;

O situatie de concurenta intre doi indivizi pentru acelasi scop;

Orientarea organismului spre a duce o lupta cu alt individ, care se finalizeaza cu ranirea sau moartea unuia;

Alterarea controlului emotional;

Reprezinta un comportament invatat avand un model;

Acest comportament este dominat de impulsivitate;

Apare ca urmare intolerantei la frustrare;

Privarea de iubire in copilarie, duce la ura si agresivitate;

Consumul de alcool si droguri, prin efectul lor de dezinhibitie, favorizeaza trecerea la agresiune;

Formularea intrebarilor si aranjarea lor

Chestionarul de agresivitate, in forma lui initiala cuprindea 24 de intrebari. In formularea intrebarilor s-a incercat folosirea a cat mai multe caracteristici specifice ale agresivitatii, in situatii cat mai diverse. De asemenea s-a incercat pecat posibil erorile de formulare in alcatuirea itemilor de genul dubla negatie, s-au evitat intrebarile anbigui, neadecvate esantionului, evitarea folosiri neologismelor, termini tehnici, adverbe de frecventa. De asemenea s-a evitat intrebari care sugereaza cuvinte afectogene sau aluzive, si mai ales s-a evitat folosirea frazelor lungi. In nicio intrebare nu s-a acordat variante de raspuns.

Forma de raspuns se realizeaza pe o scala Lickert ce cuprinde 5 trepte, care reflecta frecventa(Anexa 1), (a.Foarte rar sau niciodata; b.Rar; c.Uneori; d. des; e. foarte des sau intotdeauna). In functie de semnificatia intrebarii, punctul maxim il poate avea raspunsul "e" sau "a" care ar putea desemna aceasta caracterisirica. (Anexa ).

Este foarte important de tinut cont de aranjarea intrebarilor in chestionar, deoarece poate influenta raspunsurile subiectilor si chiar decizia lor de a participa la desfasurarea cercetarii. S-a incercat ca intrebarile sa fie ordonate in asa fel in chesionar incat sa nu influenteze subiectul si mai ales sa alterneze caracteristicile agresivitati, pe tot arcursul testului.

Apelul la expert

Pentru ca acest chestionar era departe de a fi unul foarte bun, a necesitat parerea unui expert. Indrumarile domnului conf. uni dr. Filaret Sintion, au avut o mare importanta pentru corectarea unor mici greseli care puteau influienta buna desfasurare a cercetarii. Astfel am fost nevoita sa schimb titlul testului, deoarece era mult prea sugestiv, iar acest lucru poate demasca trasatura de personalitate ce masoara acest test. Aceasta greseala, ar fi putut inhiba subiectul, ar fi avut retineri in alegerea raspunsului ce il caracterizeaza. Exista posibilitatea ca subiectul sa fie tentat sa aleaga alt raspuns decat cel pe care il descrie, pe el insusi.

Formularea consemnelor

Dupa rearanjarea si corectarea intrebarilor, s-a trecut la urmatoarea etapa care consta in formularea consemnelor.

Consemnele reprezinta informatii, sau un instructaj da persoanelor ce urmeaza a raspunde la chestionarul de personalitate.aceste consemne sunt aceleasi pentru toti subiectii si sunt scrise pe prima pagina pentru a inlatura orice influienta din partea celui ca il aplica. Consemnele sunt menite pentru a motiva subiectii pentru a accepta sa raspunda la chestionar. Obiectivele reale ale cercetarii, nu se indica pentru a nu influenta raspunsul. De asemenea, trebuie precizat si consemnul pentru introducerea unei sarcini, care are menirea de a lamuri care este metoda prin care se alege varianta de raspuns : prin bifare sau prin incercuire.

S-a realizat urmatorul instructaj:

"Acesta este un test, care va masoara anumite caracteristici de personalitate. Raspundeti la urmatoarele intrebari prin incercuirea sau bifarea raspunsului. Nu exista raspunsuri bune sau rele ci doar raspunsuri care vi se potrivesc. Rezultatul este confidential, si acesta va fi dezvaluit doar cu acordul participantului. Va rog sa nu va grabiti si sa cititi cu atentie intrebarea inainte de a raspunde. "

Pretestarea instrumentului

Am pretestat instrumental pe un numar de 30 de persoane cu varste cuprinse intre 18 si 60 de ani din Penitenciarul din Tulcea, de la toate sectiile atat cele cu regin semideschis cat si cele cu regim inchis. Toate chestionarele au fost completate in prezenta mea, nu inainte sa li se clarifice instructajul, in care s-a clarificat obiectivul cercetarii. Pentru ca multi au dorit sa ramana in anonimat, a fost stabilit un cod care sa ii diferentieze ce ceilalti subieti, de celelalte teste. Codul a fost realizat din prescurtarile numelui, anul nasterii. Timpul acordat pentru completarea chestionarelor nu a fost precizat, deoarece sunt indivizi care prezinta dificultati de citire, sau au probleme cu vederea.

Dupa ce am aplicat chestionarul pe toate cele 30 de persoane, am introdus datele in programul SPSS si am aflat forma distributiei pentru fiecare item, procedeu extreme de important in elaborarea chestionarului deoarece permite identificarea intrebarilor realizate prost. Cu toate ca s-a luat toate masurile pentru realizarea unei cat mai bune forme a chestionarului, realizarea formei distributiei ne va spune alte probleme intampine, care au fost omise.

In urma aplicarii acestei proceduri am obtinut, asa s-a obtinut dupa cum se poate observa in Anexa , distributii normale; acesti fiind urmatorii itemi: 1, 2,3, 5, 8, 11, 12, 13, 15, 17, 18, 20, 21, 22. Cei 14 itemi vor fi trecuti in lista (Anexa 2) pentru chestionarul ce va fi aplicat iar pe acelasi lot dupa o perioada de timp. Ceilalti itemi vor fi eliminati deoarece histogramele au forme anormale, de exemplu forma de "J" sau sau "i" sau bimodala, deoarece unele intrebari sunt imprecise, sunt prea generale, sau ambigui.

. Revizuirea chestionarului

In aceasta etapa se calculeaza punctajul fiecarui subiect acumulat cele 24 de intrebari. Apoi sunt eliminate toate intrebarile ce au distributie anormala, adica 10 intrebari, din care vor ramane doar 14 intrebari (Anexa 2), apoi se calculeaza iar punctajele finale (Anexa 4), care ne vor folosi la verificarea fidelitatilor chestionarului.

Calculul indicilor de fidelitate

Calcularea fidelitatii acestui chestionar se realizeaza cu ajutorul a trei metode: metoda test-retest, Split Half, α Crombach.

a)Prima metoda este Test-Retest, aceasta metoda nu da masura unui coeficient de stabilitate. Ea se aplica dupa ce testam si a doua doara acelasi esantion, dupa o perioada de timp; adica dupa pretestare si eliminarea intrebarilor nevalide am retestat chestionarul pe acelasi esantion de 30 de participanti, pretestat initial. Astfel dupa introducerea datelor in programul computerizat SPSS am obtinut urmatoarele grafice:

Fig2.1.1 Histograma pentru prima testare Fig.2.1.2Histograma pentru retestare

Dupa cum se poate observa, aceste histograme nu sunt normale, dar pentru a demonstra acest fapt in mod statistic, este necesar verificarea lor cu ajutorul programului computerizat SPSS, aplicand Kolmogorov-Smirnov:

Tabelul 2.1.1

In urma acestei proba s-a demonstrat ca cele doua curbe sunt anormale, astfel in urmatoarele randuri se va realiza coeficientul de corelatie neparametric "Spearman".

Tabelul:2.1.2

Dupa cum se poate observa in tabelul 1.2 de mai sus, coeficientul de corelatie a rangurilor (Spearman) este 0,787, iar pragul de semnificatie este p=0,001, pentru N= 30, ceea ce semnifica ca exista o concordanta ridicata intre cele variabile; astfel rezultatul este semnificativ, conduitele subiectilor au un grad mare de stabilitate in timp. Astfel se poate afirma ca subiectii au tendinte agresive, manifestandu-le deoarece mediul penitenciar reprezinta un mediu stresant, ce poate genera cat si racola astfel de indivizi din societate pentru reeducare si reinsertia lor in societate.

b). Split- Half- sau metoda injumatatirii, metoda care presupune impartirea in doua parti itemilor chestionarului. O prima metoda este alegerea aleatoare a itemilor din cele doua grupe, o alta este impartirea itemilor chestionarului in doua parti egale care vor forma cele doua grupe; iar a treia, alegerea itemilor dupa criteriul par- impar. Cele doua parti formate vor trebui corelate.

Pentru verificarea fidelitatii, am ales criteriul par- impar. Astfel am obtinut urmatoarele rezultate:

Tabelul 2.1.3.

c).α- Crombach- aceasta metoda reprezinta o medie a tuturor fidelitatilor chestionarului obtinute prin metoda split-half. Este cea mai utlizata procedura statistica de a testa fidelitatea. Aceasta indica cat de bine un set de itemi sau variabile masoara o dimensiune. Pentru acest lucru am introdus datele necesare in programul computerizat SPSS, dupa care am obtinut urmatorul tabel:

Tabelul 2.1.4

Avand in vedere faptul ca rezultatele trebuie sa fie pozitive si mai ales sa fie cuprins in intervalul de valori 0,5 si 0,9 pentru a fi semnificativa. Dupa cum se vede in tabelul 1.4, coeficientul α=0,6487, rezultatul este unul pozitiv si unul mai mare de 0,5, ceea ce rezulta este faptul ca rezultatul este semnificativ si chestionarul a fost aplicat corect.

2.2.Inventarul Psihologic California (CPI)

Inventarul Psihologic California, a fost proiectat de Harrison G. Gough, fiind cunoscut ca un chestionar de evaluare obiectiva a personalitatii, fiind raspandit si cel mai apreciat instrument de invertigare a personalitatii, fiind tradus in multe limbi, (Anastasi, 1976; Gough, 1990; Megargee, 1972; Murphy & Davidshofer, 1991; Taft, 1988).

Initial CPI-ul avea in componenta sa 548 de itemi (in anul 1951). De-a lungul anilor, inventarul a suferit serioase modificari, astfel in anul 1987 a fost publicata o noua versiune a CPI-ului cu multe modificari si completari care au fost acceptate de critici, atat la structura sa interna a inventarului cat si a posibilitatii interpretative (Gough, 1987).

Obiectivele CPI-ului sunt sa evalueze variabile cotidiene utilizate de oameni in viata de zi cu zi cu scopul intelegerii, clasificarii sau predictiei propriului comportament sau al altora. Cauta ca prin utilizarea unei terminologii sau "conceptepopulare" derivate din relatiile interpersonale si care sunt specifice fiecarui mediu cultural, sa construiasca portrete de personalitate usor de descifrat. Aceste concepte populare constituie o excelenta cale de evaluare a personalitatii pentru faptul ca ele au un caracter universal, le gasim in fiecare cultura, exprima trebuinte si dispozitii sociale, fac parte din limbajul nostru cotidian si sunt pastrate in limbajul nostru cotidian si sunt pastrate in limba o durata mare de timp.

De asemenea Harrison Gough G. subliniaza ca scalele acestui chesionar sunt conceptualizate ca variabile instrumentale, acestea avand doua functii: 1.sa prezica ce vor spune si vor face oameni in contexte si situatii specifice; 2. sa identifice pe acei indivizi care vor fi evaluati si descrisi in maniere semnificative particulare si interpersonale, care reusesc sa-i diferentieze cu usurinta.

Acest inventar cuprinde 18 scari, si anume: Domninanta (Do),Capacitate de statut (Cs); Sociabilitate (Sy);Speranta sociala (Sp); Acceptare de sine (Sa); Sentimente de bunastare personala (Wb); Responsabilitate (Re); Socializare (So); Autocontrol (Sc); Toleranta (To); Impresie buna (Gi); Comunalitate (Cm);Realizare prin conformism (Ac);Realixare prin independenta (Ai); Eficienta intelectuala (Ie); Inclinatie psihologica (PY); Flexibilitate (Fx); Feminitate/Masculinitate (F/M).

In acesata cercetare s-a folosit invetarul CPI pentru a se stabili o posibila legatura existenta intre unele scale cum ar fi dominanta, detinutilor, cu tot mai frecventele tentative de suicid ce au loc in penitenciar, care regretabil numarul lor cresc la fiecare an. Aceste scale sunt folosite cu scopul de a elucida cauzele cele mai frecvente care determina un individ sa recurga la un astfel de gest de cruzime si iresponsabilitate, fata de sine.

2.3.Inventarul de personalitate Freiburg

Inventarul Freiburg a fost elaborat de o echipa de cercetatori condusa de Hembert. Acest inventar cuprinde 212 itemi la care subiectul trebuie sa raspunda foarte atent. FPI cuprinde 9 scale plus inca 3 derivate, astfel rezultand 12 factori, acestea fiind: Nervozitatea (FPI-1), Agresivitatea (FPI-2); Depresivitate (FPI-3);Emotivitate (FPI-4); Sociabilitate (FPI-5);Clam, echilibru (FPI-6); Tendinta de dominare (FPI-7); Inhibitie (FPI-8); Fire deschisa (FPI-9); Extroversie/introversie (FPI-E); Labilitate emotionala (FPI-N); Masculinitate/feminitate (FPI-M).

Pentru a gasi eventualele determinarii psihice, si motivele pentru care infractorii din penitenciare ajung sa foloseasca tot mai des agresivitatea orientata spre propria persoana, este aplicat acest inventar de personalitate, prin care se incearca gasirea unei relatii dintre suicid si nervozitate, agresivitate, depresie, frustrare, sociabilitate, increderea in sine si labilitate emotionala.

2.4. Studiu de caz

Investgatia prin studiul de caz este situatia de cercetare in care numarul variabilelor este mai mare decat numarul unitatilor de analiza (Mielu Zlate, 2006). Acest mod de investigatie poate fii explorativ, descriptiv sau explicati

Studiu decaz poate fi utilizat in domenii diverse precum:administratie publica centrala si locala, anatomie, antropologie, activitati sociale, biochimie, consultanta manageriala, juridica sau financiara, criminologie, inteligenta artificiala, istorie, jurisprudenta, politica, psihiatrie, studiul personalitatii, studii militare, sociologie.

Unii autori desfinesc studiul de caz fiind "o metoda activa de invatamant, bazata pe o implicare intensa a participantilor la procesul de pregatire in abordareasi de regula, in solutionarea unei solutii-problema cu scopul aplicarii creatoare a cunostintelor dobandite si a formarii si dezvoltarii de aptitudini si comportamente de management eficace" (O. Nicolescu, 1994).

Un "caz" poate fi aproape orice, adica o situatie concreta, puternic contextualizata, un fenomen, un process, o activitate, un individ- care ne poate interesa la un moment dat din perspectiva pragmatica, studiul de caz se poate referi exacr la o persoana, un grup, o organizatie, o decizie, o inovatie, un produs/serviciu.

Cu ajutorul studiului de caz se va pune in evidenta factorii care participa la decizia suicidara a infractoriilor.

3. Lotul de cercetare

Lotul de cercetare este format din 60 de subiecti cu varste cuprinse intre 19 si 65 de ani, din care 30 de subiecti care au avut antecedente suicidare si 30 de subiecti care nu au avut astfel de antecedente. Cele doua esantioane, sunt formate din infractorii din Penitenciarul din Tulcea si penitenciarul din comuna Chilia Veche, jud. Tulcea.

In formarea lotului de cercetare s-a tinut cont de urmatoarele indicii:

1.     Dupa mediul de rezidenta:

-urban

-rural

Tabel 3.1

Fig.3.1.Subiecti fara tentative de suicid Fig.3.2. Subiecti cu tentative de suicid

          

Analizand cazurile din punctul de vedere al mediului de rezidenta, se poate constata ca cei mai marei infractori cu tentative siucidare sunt racolati din mediul urban (Fig.2.2), fata de cei din mediul rarul (Tabelu 2.1., Fig.2.2.).

Cu toate ca cei mai multi infractori apartin zonelor rurale, sau din zonele marginase ale oraselor, acesti fiind impinsi la infractiuni din cauza nevoilor, stresului, densitatea sociala crescuta, viata sociala intensa.

2. Dupa statutul marital:

-necasatoriti

-casatoriti

-divortati, vaduvi

Tabel.3.2- distributia cazurilor dupa statutul marital

Fig.3.3.Esantion cu sub. fara tentative suicidare Fig.3.4.Esantion cu sub.cu tentative suicidare

      

Numarul celor care sunt casatoriti este destul de mare, acest procent este reprezentat in general de varsta adulta. Daca acesti indivizi au si copii, nevoile de zi cu zi, ii imping la infractiuni, ajungand sa raspunda in fata legii, astfel traind dramatic prima incarcerare, recunosc ca singura lor scapare este sinuciderea. De asemenea nevoile si problemele vietii pe care le poate intampina un individ pe parcursul vietii sale, ii pun a incercare starea de sanatate psihica. Exista multe cazuri in care detinuti odata incarcerati, problemele de acasa il doboara, partenerii lor de viata doresc sa se desparta de ei sau chiar sa divorteze astfel cei mai multi dintre incarcerati doresc sa se sinucida deoarece considera ca nu mai are pentru cine trai.

1.     Dupa ocupatie:

-someri, fara ocupatie

-muncitori, agricultori

-cu pregatire medie

- cu studii post si universitare

Tabelul.3.3

Fig.3.5 Subiecti fara tentative de suicid; Fig.3.6. Subiectii cu tentative de suicid

     

Rata maxima atat a infractionalitatii cat si a sinuciderii este reprezentata, in cea mai mare parte de indivizii somerii. Lipsa materiala, duce la infractionalitate. Imposibilitatea de a duce un trai decent genereaza sentimentul de neputinta, de inutilitate.

Indivizii cu studii medii si superioare, ajung in inchisoare in urma unui moment de ratacire, in care nu reusesc sa constientizeze faptele comise ori, nu pot prevede consecintele ce vor urma. Unii fac abuz de locul de munca in care se gasesc, in scop personal. Faptul ca ajung la inchisoare ajung la lamita puterilor; unii de rusinea fata de ceilalti se gandesc ce vor crede altii despre el, cum isi va mai putea privi in ochi familia si prietenii; schimbarea brusca a statului socio-economic, trecerea de la un om cu influienta la detinut, devine frustranta si deprimanta. Astfel ei gasesc singur solutie la suferintele lor, sinuciderea.

Desigur ca nu toti vor recurge la astfel de comportamente, acest lucru depinde si de existenta, evolutia sau de predispozitiile la unele boli psihice.

2.     Starea de recidiva

incarcerati pentru prima data

aflati la a doua incarcerare

mai mult de doua incarcerari

Tabelul.3.4

Fig.3.7 Subiectii cu tentative de suicid Fig.3.8. Subiecti fara tentative de suicid

   

Dupa cum se poate observa, infractorii cu tentative de suicid sunt recrutati din categoria celor aflati pentru prima data in penitenciar. De cei mai multi dintre ei, este traita dramatic, aceasta incarcerare, fiind foarte frustranta, stresanta, considerand ca nu mai este alta cale de intoarcere. Unii infractorii aflati la prima incarcerare spera sa iasa cat mai curand si sa poata sa isi inceapa o "noua" viata. Infractorii aflati la a doua incarcerare incep sa isi piarda speranta ca vor mai reusi sa isi mai refaca viata; acest lucru nu este valabil pentru toti, desigur. Unii dintre ei isi vor incepe o "noua cariera" prin a fi un infractor mereu urmarit de lege, si sa traiasca mereu prin incalcarea legii.

Ajungand la ultima categorie, putem sa afirmam ca de asta data, sinuciderea poate capata de cele mai multe ori forma unui santaj in scopul obtinerii unor benefiici in favoarea personala. Recidivistii nu sunt deranjati de a petrece mult in penitenciar, acestia o privesc ca pe un schimb de experienta cu ceilalti colegi de celula.

4. Elemente de etica cercetarii

Etica reprezinta stiinta moralei. In incercarea de a da o definitie temenului de etica, se poate descoperii o problema complexa, aceasta era reprezentata de pluralismul societatii in care traim, multitudinea de opinii si varietatea de norme morale, legale, culturale si sociale pe care acest concept le include. Chiar daca standardele etice se creaza si respecta la nivel personal, ele au impact asupra intregii societati, ale carei attribute si traditii pot diferi de cele individuale.

Orice activitate de cercetare stiintifica implica o reponsabilitate pe mai multe planuri: stiintifica, morala, sociala, politica, etc. cercetatorul stiintific care efectueaza o cercetare este direct raspunzator pentru descoperirea sa.

Principiile etice ale cercetarii in psihologie sunt destinate sa echilibreze dreptul cercetatorului de a studia comportamentul subiectilor, cu dreptul participantilor de a fi protejati impotriva abuzului. In cercetarea de fata s-au avut in vedere identificarea unei posibile relatii intre imaginea de sine si conduitele delincvente. Aceasta tema a fost tratata cu toata seriozitatea, responsabilitatea morala si sociala.

Subiectii care au fost testati, in timpul acestei cercetari au fost asigurati ca imaginea lor personala nu va fi afectata si ca raspunsurile la teste sunt confidentiale, nu vor fi dezvaluite unui al treilea individ, si vor fi dezvaluite decat cu consimtamantul sau.

Aceasta cercetare a fost realizata pe un esantion de 30 de infractori ce au avut tentative de suicid, cu un esantion de infractori ce au avut astfel de tentative, prin care se incearca sa se puna in evidenta factori care duc la astfel de comportamente.

5.Interpretarea rezultatelor

1. "Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa in ceea ce priveste agresivitatea, intre subiectii cu tentative de suicid, fata de subiectii fara astfel de tentative".

Pentru a verifica aceasta ipoteza, s-a folosit chestionarul prorpiu agresivitate, fiind aplicat cele doua esantioane, adica pe esantionul de subiecti fara tentative de suicid si fara tentative de suicid. In urma aplicarii chetionarului am obtinut urmatoarele histograme in incercarea de a le interpreta:

Fig.5.1.Histograma subiectii      Fig.5.2. Histograma subiecti fara tentative

cu teantative de suicid

              

Conform modului de calcul statistic, in urmatoarele randuri este necesar efectuarea claculul indicilor de start, acestia fiind:

Media:

pentru esantionul de infractori fara tentative de suicid:

pentru esantionul de infractori cu tentative de suicid:

Mediana:

-pentru esantionul de infractori fara tentative suicidare:

Pentru a afla mediana este nevoie sa asezam rezultatele in ordine crescatoare; astfel mediana va fi: 33, 33, 34, 34, 36, 37, 37, 38, 39, 40, 40, 40, 41, 42, 44, 44, 46, 46, 48, 50, 61, 63, 66, 67, 70,72, 72, 73, 77. Mediana este 44

-pentru esantionul de infractori cu tentative de suicid: , pentru a afla locul medianei este necesar sa se ordoneze rezultatele in ordine crescatoare, astfel: 59, 59, 59, 60, 62, 62, 62, 63, 63, 64, 64, 67, 68, 69, 70, 70, 70, 70, 71, 71, 73, 73, 75, 79, 80, 80, 80, 81, 81, 83. Media este 70.

Abaterea standard

pentru esantionul cu infractori cu tentative de suicid:       σ= 5, 67

-pentru esantionul cu infractori fara tentative de suicid: σ=4, 58

Dupa cum se poate observa histogramele sunt anormale, dar cu toate acestea este nevoie sa fie demonstrate in mod statistic, astfel datele vor fi introduce in programul computerizat SPSS, unde se va aplica testul Kolmogorov-Smirnov, pentru a confirma faptul ca curbele sunt anormale, astfel:

Tabelul 5.1

S-a demonstrat ca cele doua distributii sunt anormale, astfel pentru a compara cele doua esantioane din punct de vedere al agresivitatii, este necesar sa aplica un mod de calcul neparametric. Acest tip de calcul reprezinta proba medianei. Acest test se aplica pentru a compara doua esantioane perechi, (avem un esantion cu 30 de infractori cu tentative suicidare A_1, si un esantion cu 30 de infractori fara tentative suicidare A₂, de asemenea A₁=30 de subiecti, si A₂=30 de infractori), astfel se incearca sa se evidentieze existenta unei diferente semnificative inte cele doua esantioane.

A₁= 33, 33, 34, 34, 36, 37, 37, 38, 39, 40, 40, 40, 41, 42, 44, 44, 46, 46, 48, 50, 50, 61, 63, 66, 67, 70, 72, 72, 73, 77

A₂= 59, 59, 59, 60, 62, 62, 62, 63, 63, 64, 64, 67, 68, 69, 70, 70, 70, 70, 71, 71, 73, 73, 75, 79, 80, 80, 80, 81, 81, 83.

Modul de calcul al acestui test: se ordoneaza cele doua siruri (N=60) de rezultate pentru a se afla locul medianei.

A₁ U A₂ = 33, 33, 34, 34, 36, 37, 37, 38, 39, 40, 40, 40, 41, 42, 44, 44, 46, 46, 48, 50, 50, 59, 59, 59, 60, 61, 62, 62, 62, 63, 63, 63, 64, 64, 67, 67, 68, 69, 70, 70, 70, 70, 70, 71, 71, 72, 72, 73, 73, 73, 75, 77, 79, 80, 80, 80, 81, 81, 83.

Locul medianei este: =30,5; Mediana este 67. Dupa cum se poate observa mediana este un numar par ceea ce inseamna ca avem o mediana reala.

In continuare se va realiza un tabel:

Tabelul 5.2

Conform regulilor de calcul statistic, acest tabel contine 4 casaute (2x2), astfel aplicam criteriul x² , avand urmatoarea formula:

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

Pentu x² =12, 596, avem un prag de semnificatie p=0,01, iar de aici se pot trage niste concluzii, cum ar fi:

pentru rezultatul obtinut exista o diferenta semnificativa din punct de vedere statistic intre cele doua esantioane, in ceea ce priveste agresivitatea infractorilor cu tentative de suicid fata de infractorii fara tentative de suicid.

Ipoteza se confirma din punct de vedere statisctic, demonstrand faptul ca subiectii care au avut si care totusi mai au ganduri suicidare, au o stare de iritabilitate mai ridicata fata de cei care nu au astfel de ganduri suicidare. Aflandu-se intr-o depresie mult mai mare, ba chiar ajung sa ii acuze pe cei care l-au salvat de la moarte, devenind foarte suspicios, ingandurat, incercand sa isi faca un alt plan suicidar, dar care sa fie efectuat cu mai multa meticulozitate, pentru a reusi sa isi duca la bun sfarsit planul. Infractori care nu au avut tentative suicidare, sunt si ei agresivi dar spre deosebire de acestia devin mai previzibili, decat cei care au tentave suicidare si actioneaza la impuls. Frustrarile acumulate de cei mai multi infractori ajung sa se manifeste in diferite comportamente, dar aceste conduite la infractorii sinucigasi sunt mult mai accentuate, acestia devin sadici, atunci cand isi sectioneaza unele parti ale corpului ajung sa nu simta nicio durere, ba din contra, simt placere, care ii scufunda intr-o senzatie de liniste, calmare si de pace sufleteasca. Cei mai multi dintre infractori sunt resemnati, stiu ca nu au ce face, decat sa astepte sa treaca ani pentru a fi eliberati conditionat.

A 2-a ipoteza: "Se prezuma ca exista o corelatie negativa intre agresivitate si sociabilitate, la infractori cu tentative de suicid".

In procesul de realizare a acestui calcul statistic sunt folosite, chestionarul de agresivitate, in corelatie cu un test de sociabilitate (`Horia Pitariu, 1994). Acest test (Anexa?) va fi aplicat doar de esantionul cu infractorii cu tentative de suicid. Se incearca a se demonstra faptul ca infractorii sinucigasi devin mult mai inchisi in sine si sunt putin sociabili, odata cu cresterea agresivitati, simt ca nu incredere in nimeni, iar gandurile lor sinucigase ii fac sa devina mai rezervati si mai precauti, fata de cei care ii inconjoara.

Pentru inceput se realizeaza forma distributiei.

Fig.5.3 Histograma sociabilitate Fig.5.4.Histograma agresivitate

   

Pentru a ne oferi cat mai multe informatii cu privire la aceste doua distributii este necesar sa se calculeze indici de start. Astfel avem:

Media:

-pentru testul de personalitate:

-pentru chestionerul de agresivitate:

Mediana:

pentru testul de personalitate: 3, 3, 3, 3, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 4, 5, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 8, 8. . Mediana este 4.

-pentru chestionarul de agresivitate: 59, 59, 59, 60, 62, 62, 62, 63, 63, 64, 64, 67, 68, 69, 70, 70, 70, 70, 71, 71, 73, 73, 75, 79, 80, 80, 80, 81, 81, 83. Mediana este 70

Abaterea standard

-pentru testul de personalitate: σ=1,59

-pentru chestionarul de agresivitate: σ=5,67

In continuare se va folosi testul Kolmogorov-Smirnov pentru a a demonstra statistic faptul ca cele doua distributii sunt anormale, pentru a alege tipul de calcul corect mai departe, astfel am obtinut urmatorul tabel:

Tabel:5.3

Prin metoda Kolmogorov-Smirnov, s-a reusit demonstra ca curbele celor doua histograme nu sunt normale, astfel in continuare se va realize calculul corelational Spearman, pentru metode neparametrice.

Tabelul: 5.4

Dupa cum se poate observa din urmatorul tabel , prin urmare avem o corelatie pozitiva; astfel ipoteze se suspenda deoarece aceasta nu se confirma. Pentru a demonstra acest lucru grafic se va realize norul de puncte, cu ajutorul acaruia se va observa clar.

Fig. 5.5

Dupa cum se poate vedea, corelatia este pozitiva, adica cele doua caracteristici variaza in acelasi sens, adica daca agresivitatea creste va creste si sociabilitatea. Nevoia de a se dezvalui, de a-si spune povestea, detinutul simte nevoia de a se destainui cuiva, despre problemele ce le au. Iar in timpul dezvaluiri, acestia nu sunporta sa fie intreruptii, devin irascibili.

A 3-a ipoteza: "Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa intre infractorii cu tentative suicidare si infractorii fara tentative suicidare in ceea ce priveste dominanta".

Pentru a verifica aceasta ipoteza s-a aplicat inventarul CPI, pe cele doua esantioane, infractorii cu tentative de suicid si infractori fara tentative de suicid. In urma aplicarii CPI-ului pe cele doua esantioane, cu datele rezultate se va realize histogramele, pentru a se demonstra daca acestea au distributii anormale. Astfel s-a obtinut:

Fig.5.6 Subiecti cu tentative de suicid Fig.5.7. Subiectii fara tentative suicidare

        

Pentru a obtine cat mai multe informatii despre aceste distributii se v-a calcula media, mediana si abatarea standard. Astfel avem:

Media:

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid:

Mediana:

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid, se va aranja rezultatele subiectilor in ordine crescatoare, astfel: 11, 12, 12, 12, 13, 13, 14, 15, 15, 15, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 22, 22, 23, 23, 23, 25, 25. Urmatorul pas reprezinta, aflarea locului medianei cu ajutorul formulei:. Mediana este 18.

pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid, se va aranja rezultatele subiectilor in ordine crescatoare, astfel avem: 11, 11, 12, 13, 13, 14, 14, 14, 15, 16, 16, 17, 17, 18, 19, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 24, 25. Locul medianei se calculeaza prin intermediul formulei: . Mediana este 19.

Abaterea standard

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid: σ= 4,13

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid: σ=4,20

Pentru a demonstra faptul ca aceste histograme sunt anormale, se va aplica metoda statistica Kolmogorov -Smirno

Tabel:5.5

In urma aplicari testului Kolmogorv-Smirnov, s-a demonstrat faptul ca cele doua histograme nu au distributii normale. Acest test ne ajuta sa aplicam metoda de calcul statistic corect. Pentru histograme anormale se aplica metode de calcul neparametrice. Un astfel de calcul reprezinta proba medianei. S-a aplicat acest test pe esantionul de subiecti cu tentative de suicid A si pentru esantionul fara tentative de suicid.B

Metoda de calcul se realizeaza astfel:

A= 11, 11, 12, 12, 13, 13, 14, 14, 14, 15,15, 16, 16, 17, 17, 18, 19, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 22, 22, 23, 23, 23, 24, 25.

B=11, 12, 12, 12, 13, 13, 14, 15, 15, 15, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 22, 22, 23, 23, 23, 25.

Urmatorul pas consta in aranjarea celor doua siruri de rezultate a celor doua esantioane, A si B: 11, 11, 11, 12, 12, 12, 12, 13, 13, 13, 13, 14, 14, 14, 14, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 24, 25, 25.

Pasul urmator reprezinta calcularea medianei. Astfel avem:

mediana este 18

Apoi facem un tabel in care sa cuprinda:

Tabel 5.6

Tabelul de mai sus este un tabel (4x4), astfel aplicam criteriul x², dupa formula urmatoare:

X²=

Pentru X² =6,066 este semnificativ pentru un prag de semniitcatie p=0,001. In urma rezultatului obtinut se concluzioneaza faptul ca diferenta este semnificativa. Infractorii cu un scor mic sunt foarte apatici, pesimisti, nepasatori cu tot ce se intampla in jurul, sunt usor influientabili. Manifesta comportamente foarte rigide, avand o gandire foarte limitata. Infractorii cu tentative de suicid sunt foarte frustratii, si devin foarte gresivi, sunt impulsivi nu reusesti sa le previzionezi comportamentul, acum sunt calmi, nehotarati, apatici, iar imediat intr-o secunda devin foarte imprevizibili, devenind agresi

Infractorii care nu au astfel de comportamente, sunt dornici de activitati, care ar putea sa-i ajute sa le treaca mai usor timpul. Fac diferite activitati in care se pot califica, sau chiar scolariza ( pot invata sa scrie sau sa citeasca, sau fac calificari de frizeri, croitori, tamplari, etc), in schimb infractorii cu tentative suicidare sunt foarte singuratici, isi petrec majoritatea timpului planificand o alta tentativa, cu care sa nu mai dea gres.

Un individ dominant este recunoscut prin anumite comportamente: el trebuie sa fie primul care alege un lucru, el este primul care iese sau intra pe usa si il agreseaza pe celalalt. Infractorii mai vechi, dominanti (care mai au si un fizic atletic) ajung sa-i agreseze pe cei nou veniti, supunandu-i chiar si la comportamente sexuale doar pentru a-si arata dominanta, puterea, cine este "seful".

4. "Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al nervozitatii intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid."

Pentru verificarea acestei ipoteze se va aplica testul Freiburg, pe esantionul cu subiectii cu tentative de suicid care contine 30 de insi, si pe esantionul cu subiectii fara tentative de suicid, care contine de asemenea 30 de insi. Cei 30 de insi sunt detinuti din penitenciarul Tulcea.

Pentru inceput se v-a realiza histogramele pentru fiecare esantion, cu ajutorul rezultatelor obtinute de catre subiecti, la acest test. Astfel avem:

Fig.5.8. Subiecti cu tentative de suicid Fig.5.9.Subiecti fara tentative de suicid

                 

Pentru a avea mai multe informatii despre datele obtinute, se vor urma anumite calcule statistice. In functie de rezultatul obtinut si de forma distributiei, se va aplica un anumit calcul statistic.

Media:

pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid:

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:

Mediana:

-pentru esantionul cu subiecti cu tentative de suicid: pentru a afla locul medianei trebuie sa se aranjeze toate scorurile obtinute la test de subiecti, in ordine crescatoare. Astfel avem:

21,23,23,24,24,25,25,25,25,26,26,26,26,26,26,26,26,27,27,27,27,27,28,28,28,29,29,29,30,30. Dupa formula urmatoare se va calcula locul medianei:. Astfel mediana este: 26.

-pentru esantionul cu subiecti fara tentative de suicid: primul pas in aflarea medianei este aranjarea scorurilor obtinute de subiecti la acest test, in ordine crescatoare. Astfel avem: 18, 18, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 24, 24, 26, 26, 26, 26, 26, 27, 27, 27, 27, 28, 28, 28, 28, 29. Urmatorul pas pentru a afla locul medianei se va aplica urmatoarea formula:. Astfel avem 22, ce reprezinta mediana.

Abaterea standard:

esantionul pentru subiectii cu tentative de suicid: σ= 2,10

-esantionul pentru subictii fara entative de suicid: σ=3, 53

Pentru a verifica in mod statistic daca cele doua distributii sunt normale, v-om folosi testul Kolmogorov-Smirnov, rezultatele sunt introduse in programul computerizat SPSS:

Tabel. 5.7

Dupa cum se poate, din datele din tabelul de mai sus, cele doua distributii sunt anormale, una din histograme are distributia bimodala, ceea ce inseamnea ca sunt doua tipuri de populatii intr-un esantion, cealalta distributie este in forma de "i". In concluzie cele doua distributii sunt anormale si se va aplica metode neparametrice, si anume proba medianei. Aceasta metoda se aplica pe esantionul cu subictii cu tentative de suicid A, si pe esantionul fara tentative de suicid B.

A: 21, 23, 23, 24, 24, 25, 25, 25, 25, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 27, 27, 27, 27, 27, 28, 28, 28, 29, 29, 29, 30, 30.

B: 18, 18, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 24, 24, 26, 26, 26, 26, 26, 27, 27, 27, 28, 28, 28, 28, 29.

Urmatorul pas este reprezintat de organizarea datelor brute a celor doua esantioane in ordine crescatoare. Astfel avem:18, 18, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 23, 23, 24, 24, 24, 24, 25, 25, 25, 25, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 27, 27, 27, 27, 27, 27, 27, 27, 27, 28, 28, 28, 28, 28, 28, 28, 29, 29, 29, 29, 30, 30.

Pasul urmator este reprezentat de calculul medianei, care se realizeaza dupa urmatoarea formula:                        

,astfel mediana este 26.

Apoi se realizeaza un tabel:

Tabel: 5.8

Pentru ca tabelul de mai sus este 2x2 aplicam x², folosind urmatoarea formula:

Pentru x² =19,1123, pragul de semnificatie este de p=0,001, ceea ce semnifica faptul ca exista o diferenta semnificativa intre cele doua esantioane. Astfel putem spune ca ipoteza se confirma.

Infractorii sunt niste indivizi frustrati, care la anumite evenimente reactioneaza in cele mai diverse comportamente pentru a fi cat mai convingatori. De cele mai multe ori comportamentul cel mai frecvent adoptat este cel agresiv atat fizic cat si verbal.

Infractorii trec foarte repede de la o stare emotionala la alta, devenind impulsivi, imprevibili. Sunt foarte sensibili la frustrarii, la restrictii si reguli, le place ca sa considere ca totul li se cuvine, ca sunt nedreptatiti.

Infractorii cu un nivel de nervozitate ridicat prezinta tulburari psihosomatice severe, manifestate prin tulburari de somn, insoni, stari generale proaste fiind mereu in certurii cu colegii lui de celula, este plictisit, lipsit de viata, chiar fara sperante pentru viitor.

5."Se prezuma ca exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al imaturitatii emotionale, intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid"

Pentru dovedirea acestei ipoteze este aplicat testul de personalitate Freiburg, ce este aplicat pe cele doua esantioane, formate din 60 de infractorii, din care 30 de infractori au avut tentative de suicid, si 30 de infractori care nu au avut astfel de tentative.

Pentru a dovedi aceasta ipoteza se vor introduce datele brute obtinute la test in programul computerizat, SPSS, si se va realiza distributiile celor doua esantioane.

Fig.5.10 Subiectii cu tentative suicidare. Fig.5.11.Subiectii fara tentative suicidare

Urmatorul pas consta in acumularea a cat mai multe informatii pentru a stabili tipul de calcul statistic. Pentru acest lucru este nevoie sa se calculeze media, mediana si abaterea standard, si nu in ultimul rand Proba medianei pentru esantioane neparametrice.

Media:

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid:

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:

Mediana:

pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid:locul medianei se afla prin aranjarea in ordine crescatoare a datelor brute obtinute de subiecti la acest test: 17, 17, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 24, 24, 25, 25. Apoi se calculeaza cu ajutorul formulei: , astfel mediana este 21.

-pentru esantionulcu subiecti fara tentative de suicid:14, 15, 16, 16, 16, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 23, 24, 24, 24, 24,.apoi se calculeaza dupa formula: , astfel mediane este 19.

Abaterea standard

pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid: σ=2,47

pentru esantionul cu subiecti fara tentative de suicid: σ=2,84

Proba Kolmogorov-Smirnov, va contribui cu informatii cu privire la forma distributiilor. Acest lucru ne va ajuta sa decidem ce tip de calcul statistic , parametric sau neparametric se va aplica

Tabel:5.9

Dupa cum reiese din tabelul de mai sus se poate observa ca distributiile sunt anormale astfel, se va aplica un calcul statistic pentru metode neparametrice. Acest calcul neparametric pentru esantioane neparametrice, este reprezentat de proba medianei. aceasta proba se aplica pe esantionul cu subiecti fara tentative de suicid A, si esantionul cu subiectii cu tentative de suicid B.

A: 14, 15, 16, 16, 16, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 23, 24, 24, 24, 24.

B: 17, 17, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 24, 24, 25, 25.

Pasul urmator este reprezentat de organizarea datelor brute obtinute de subiectii celor doua esantioane, in ordine crescatoare. Astfel avem: 14, 15, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 22, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 25, 25.

Se afla locul medianei cu ajutorul formulei:

Astfel, mediana este 21.

Se realizeaza urmatorul tabel:

Tabelul 5.10

Dupa ce s-a aflat limita superioara si cea inferioara a celor doua esantioane, se va aplica x² , dupa urmatoarea formula:

Pentru x²=19,166, pragul de semnificatie este p=0,001, ceea ce rezulta ca exista o diferenta semnificativa intre cele doua esantioane, drept concluzie ipoteza se confirma.

Subiectii tentative de suicid, sunt inpulsivi, au tendinte spre acte de agresiune verbala, fizica chiar si imaginara. In general detinuti sunt impulsivi, comportamentul lor fiind total imprevizibil, dar cei cu tentative de suicid, sunt la limita comportamentelor, la ei comportamentele sunt mai accentuate, plang, exaltare, nestapanire, striga, se lamenteaza, sunt mereu in contradictoriu cu cei din celula, se bat, si se autoranesc de a avea parte de anumite beneficii. Tendintele de agresiune spontana sunt foarte accentuate, incercand sa-si descarce furia si frustrarile pe personalul de paza si colegii de celula.

"Se prezuma ca nu exista o diferenta semnifcativa din punct de vedere al depresiei intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara de tentative de suicid"

Pentru a demonstra aceasta ipoteza, s-a folosit scala de depresie a testului de personalitate Freiburg, si a fost aplicat pe cei 60 de indivizi din Penitenciarul Tulcea. Rezultatele obtinute (Anexa nr.?) au fost introduse in programul computerizat SPSS, si s-au realizat histogramele pentru fiecare esantion. Histogramle ne ajuta sa alegem tipul de calcul necesar, cum ar fi perametrice sau neparametrice. Astfel avem:

Fig.5.11. Subiectii cu tentative suicidare; Fig.5.12.Subiecti fara tentative suicidare

Pentru a afla mai multe informatii este necesar sa se calculeze media, mediana si abaterea standard.

Media:

pentru subiectii fara tentative de suicid-

-pentru subiectii cu tentative de suicid:

Mediana:

pentru subiectii fara tentative de suicid: pentru a afla care este mediana, datele brute obtinute se vor fi aranjate in ordine crescatoare, astfel avem: 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 23, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 25, 25, 25, 25, 25, 25, 25, 26, 26, 27, 27, 27, 28. Urmatorul pas consta in calcularea medianei cu ajutorul formului:, mediana este 20.

-pentru subiectii cu tentative de suicid: pentru afla care este mediana, datele brute obtinute de subiecti vor fi aranjate in ordine crescatoare, astfel avem: 21, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 25, 25, 25, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 27, 27, 27, 27, 28, 28. Urmatorul pas consta in calcularea medianei cu ajutorul formulei:, mediana este 21.

Abaterea standard:

pentru subiectii fara tentative de suicid: σ= 2,01

-pentru subiectii cu tentative de suicid:σ=2,57

Cu ajutorul testului Kolmogorv-Smirnov, se va demonstra faptul ca cele doua distributii sunt anormale .

Tabel 5.12

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, cele doua distributii sunt anormale astfel aplicam un calcul neparametric. Urmatorul pas este de a calcula prin metode neparametrice daca exista sau nu o diferenta semnificativa intre rezultatele obtinute de cele doua esantioane. Un astfel de tip de calcul, reprezinta proba medianei. Acest mod de calcul se aplica pe esantionul cu subiectii fara tentative de suicid A, si esantionul cu tentative de suicid B, dupa care se ordoneaza rezultatele celor doua esantioane, in ordine crescatoare. Astfel avem:

A: 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 23, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 25, 25, 25, 25, 25, 25, 25, 26, 26, 27, 27, 27, 28.

B: 21, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 25, 25, 25, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 27, 27, 27, 27, 28, 28.

Urmatorul pas reprezinta ordonarea datelor brute in ordine crescatoare, astfel avem: 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 24, 25, 25, 25, 25, 25, 2525, 25, 25, 25, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 26, 27, 27, 27, 27, 27, 27, 27, 28, 28, 28. Se calculeaza mediana cu ajutorul formulei:

, mediana este 25.

Urmatorul pas reprezinta realizarea unui tabel.

Tabel 5.13

In functie de datele ce le avem in tabelul de mai sus, se va calcul adiferenta dintre cele doua esantioane cu ajutorul formulei urmatoare:

X²=

Pentru un x²=0,6 avem un prag de semnificatie p=0,01 astfel putem spune ca nu exista o diferenta semnificativa intre scorurile dintre cele doua esantioane.

Indivizii care intra in penitenciar intra cu foarte multe frustrari, si ganduri multe, regrete mai mult sau mai putin. Toti indivizii care intra in penitenciar au un grad mai mare sau mai mic de depresie. Subictii cu tentative de suicid, sunt extrem de depresivi, gandul lor este la o noua tentativa de suicid, dar care sa nu mai devina un esec. Acestia plang, se lamenteaza, sunt foarte irascibili, si au un comportament imprevizibil, uneori pot deveni foarte violenti. Detinutii care nu au tentative de suicid, au si ei momente mai lungi sau mai scurte, mai mici sau mai adanci, de depresie. Penitenciarul nu este un loc in care sa ai de ceva anume de care sa te bucuri, deoarece sunt mereu reguli si legi care trebuiesc respectate, lipsa spatiului de miscare, lipsa libertatii, fiind mereu controlati, si mai ales lipsa intimitatii duce la depresii si anxietati, pe care unii incarcerati o indura cu destule greutatii, protestand de cele mai multe ori, prin greva foamei, inghitirea obiectelor metalice ascutite, devenind galagiosi sau fiind mereu in conflict cu ceilati din camera, ori cu personalul institutiei.

7."Se prezuma ca nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al tolerantei la frustrare, intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid".

Pentru aceasta demonstrarea acestei ipoteze, s-a aplicat testul de personalitate Freiburg, din care s-a folosit scala Fpi-4, aceasta fiind scala de toleranta la frustrare. Acest test a fost aplicat pe detinutii din Penitenciarul Tulcea, cele doua esantioane fiind formate din a cate 30 de subiecti, adica 60 de subiecti in total.

In urma aplicarii testului, datele obtinute (Anexa nr?) vor fi trecute in programul SPSS, si vor fi prelucrate pentru a demonstra daca exista sau nu o diferenta semnificativa intre cele scorurile celor doua esantioane din punct de vedere al depresiei.

Pentru inceput au fost realizate histogramele pentru fiecare esantion.

Fig.5.13Subiectii fara tentative suicidare   Fig.5.14.Subiectii cu tentative suicidare

               

Dupa cum bine se poate observa cele doua histograme sunt anormale. Histograma esantionului cu subiectii fara tentative de suicid are forma de "i" , iar cea de-a doua histograma are o forma bimodala. Pentru a demonstra faptul ca cele doua histograme sunt anormale se va aplica proba Kolmogorv-Smirno

Tabel 5.14

Dupa cum se poate observa histogramele sunt anormale, acest lucru ne va ajuta in alegerea tipului de calcul. Tipul de calcul care se va alege este neparametric, dar inainte de acest lucru se vor mai calcula media, mediana, si abaterea standard pentru fiecare esantion. Astel avem:

Media:

pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:

-pentru esantonul cu subiectii cu tentative de suicid:

Mediana:

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid: pentru a afla locul medianei este nevoie pentru inceput ordonarea in ordine crescatoare a datelor brute obtinute de catre subiecti la test, astfel avem: 13, 13, 14, 14, 14, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19. Urmatorul pas este calculeare medianei cu ajutorul formulei:

, mediana este 16.

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid: pentru inceput se ordoneaza toate datele brute obtinute de catre subiecti, in ordine crescatoare, astfel avem: 14, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 18, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20. Urmatorul pas este calcularea medianei cu ajutorul formulei: , mediana este 17.

Abaterea standard:

pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:σ= 1,98

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:σ= 1,81

Urmatorul pas consta in alegerea unui tip de calcul neparametric. Acest mod de calcul reprezinta proba medianei, care se calculeaza astfel: A esantionul cu subiectii fara tentative de suicid, B esantionul cu subiectii cu tentative de suicid. Aceste doua esantione se vor ordona in ordine crescatoare.

A: 13, 13, 14, 14, 14, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19,

B: 14, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 18, 19, 19, 19,19, 19, 20, 20, 20, 20.

Urmatorul pas consta in ordonarea crescatoare a datelor brute ale celor doua esantioane, astfel avem: 13, 13, 14, 14, 14, 14, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20. Se calculeaza mediana cu ajutorul formulei:

, mediana este 17.

Se realizeaza un tabel:

Tabel 5.15

X²=

Pentru x²= 1,07 avem un prag de semnificatie p=0,001, concluzia ca nu exista o difernta semnificativa, ceea ce inseamna ca ipoteza se confirma.

Cei mai multi infractori aflati in penitenciar au o toleranta la frustrare foarte slaba, nesuportand atatea restrictii si reguli care le sunt impuse de regimul penitenciar. Imposibilitatea de a-si atimge un scop, le genereaza anumite sentimente de neputinta, care de cele mai multe ori sunt descarcate impulsi Acesti indivizi sunt impulsivi devenind de cele mai multe ori agresi In timpul conversatiei nu le place sa fie intrerupti, sau contrazisi, devenind foarte irascibili, fiind mereu intr-o stare de tensiune, fiind nelinistiti consumandu-se pentru lucruri marunte.

Privarea de libertate este cea mai mare frustrare pe care cei mai multi infractori suporta destul de greu, nereusind sa se integreze, avand dificultati de socializare si de asemenea manifestand actiuni si comportamente cu tendinte de furie si violente. Imposibilitatea de miscare, lipsa intimitatii, supraaglomerarea in camere, genereaza frustrare.

Astfel de indivizi au avut o copilarie foarte frustrata, fiind mereu sub o educatie autoritara a parintilor, acestia devenind de asemena foarte emotivi, rusinosi.

8."Se prezuma ca nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere a nivelului de incredere in sine intre esantionul cu subiectii fara tentative de suicid si esantionul cu tentative de suicid".

Aceasta ipoteza va fi demonstrata cu ajutorul celor testului de personalitate Freiburg, din care s-a folosit scala de incredere in sine. Acest test a fost aplicat pe cele doua esantioane, fiecare cu 30 de subiecti. Datele obtinute (Anexa?) in urma aplicarii acestui test au fost introduse in programul computerizat SPSS, dupa care s-a relizat doua distributii ale celor doua esantioane.

Fig.5.15.Subiectii cu tentative suicidare Fig.5.16.Subiectii fara tentative de suicid

Dupa cum bine se poate observa din cele doua distributii sunt anormale. Prima distributie are o forma bimodala, iar cea de-a doua distributie are o forma de "j", in acest caz se va realiza proba Kolmogorov-Smirno Aceasta proba ne va ajuta sa alegem tipul de calcul corect pentru demonstrarea ipotezei.

Tabel 5.16

Inainte de a alege un calcul neparametrice, deoarece avem distributii anormale, se va calcula media, mediana, si abaterea standard, pentru a avea cat mai multe informatii, despre aceste date obtinute de cele doua esantioane.

Media:

pentru esantionul cu subiectii fara tenattive de suicid:

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid:

Mediana:

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid: pentru a calcula mediana, pentru inceput este nevoie sa se ordoneze datele brute obtinute de subiecti din acest esantion, in ordine crescatoare, astfel avem-10, 10, 11, 11, 11, 11, 12, 13, 13, 13, 13, 14, 14, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 17, 18. Urmatorul pas este calcularea cu ajutorul formulei: mediana este 15.

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid: pentru inceput se va realiza la fel ca si la celalalt esantion, se va organiza datele, in ordine crescatoare: 11, 11, 11, 12, 12, 12, 13, 13, 14, 14, 14, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 18, 18. Urmatorul pas reprezinta calcularea medianei dupa formula: mediana este 16.

Abaterea standard:

-pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:σ= 2,24

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid: σ=2, 37

Pasul urmator consta in alegerea unui tip de calcul neparametric, acesta fiind proba medianei, care se calculeaza astfel: cele doua esantioane se ordoneaza in ordine crescatoare, esantionul A fiind format din subiectii cu tentative de suicid, si B esantionul cu subiectii fara tentative de suicid, astfel avem: 10, 10, 11, 11, 11, 11, 11, 11, 12, 12, 12, 12, 13, 13, 13, 13, 13, 13, 13, 14, 14, 14, 14, 14, 15, 1, 15, 15, 15, 15, 15, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 16, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 17, 18, 18, 18.

, mediana este 16.

Urmatorul pas, reprezinta realizarea unui tabel in care vor fi trecute limitele inferioare si cele superioare ale numarului 16 pentru ambele esantioane, astfel avem:

Tabel 5.17

Se va calcula x² cu ajutorul fomulei:

X²=

Pentru un x²= 1,107 avem un prag se semnificatie p=0,001, ceea ce in seamna ca nu exsita o diferenta semnificativa, in concluzie ipoteza se confirma.

Dupa cum se poate observa nu exista o diferenta semnificativa, intre cele doua esantioane, astfel majoritatea indivizilor care sunt intemnitati, au increderea in sine scazuta mai ult sau mai putin. Aceasta neincredere in sine se manifesta prin timiditate si rusine. Cu cei mai multi dintre indivizii care au fost investigati, in momentul discutiei priveau in jos spre pamant sau isi fixau un alt puct unde sa se uite, dar mai putin la interlocutor, sunt mai putin sociabili, cu propozitii scurte si raspunsuri mai mult sau mai putin clare.

In general infractori intra in penitencir cu foarte multe frustrari si nemultumiri, afectandu-le si increderea in sine. Fiind intrebati ce vor face dupa ce vor fi eliberati cei mai multi dintre acestia mi-au raspuns ca nu stiu deoarece nu au un loc de munca "Unde sa lucrezi in tara asta?, Ca ce?". Alti detinuti au raspuns ca se vor intoarce la ceea ce faceau inainte sa ii inchida, chiar cu riscul ca vor ajunge iar in penitenciar. Acestia si-au pierdut perspectivele asupra viitorului, nu au planuri de viitor mai putin antisociale, in care sa nu mai aiba probleme cu legea.

9."Se prezuma ca nu exista o diferenta semnificativa din punct de vedere al labilitatii emotionale, intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid"

Pentru demonstrarea acestei ipoteze s-a folosit scala de labilitate emotionala, a testului de personalitate Freiburg. Acest test a fost aplicat pe cele doua esantioane, pe cel cu subiectii cu tentatve de suicid si pe cel cu subiectii fara tentative de suicid, acesti subiecti fac parte Penitenciarul Tulcea.

In urma aplicarii testului, rezultele obtinute de subiectii sunt introduse in programul computerizat SPSS, cu ajutorul caruia se vor prelucra datele. Pentru inceput se va realiza histogramele pentru cele doua esantioane.

Fig.5.17..Subiectii fara tentative suicidare Fig.5.18.Subiectii cu tentative suicidare

Distributiile sunt anormale, avand forme bimodale, mai departe de va aplica metode neparametrice, dar pentru inceput se vor calcula media, mediana, si abaterea standard pentru a culege cat mai multe informatii.

Media:

pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid:

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative suicidare:

Mediana:

pentru esantionul cu subiectii fara tentative de suicid: pentru a calcula mediana se aseaza datele in ordine crescatoare, astfel avem: 17, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 24. Urmatorul pas reprezinta calcularea medianei cu ajutorul formulei: , mediana este 20.

-pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid: se ordoneaza in ordine crescatoare rezultatele obtinute de subiectii, acestui esantion: 18, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 24, 24. Urmatorul pas este sa se calculeze mediana dupa urmatoarea formula , mediana este 21.

Abaterea standard:

pentru esantionul cu subiectii fara: σ=2,21

pentru esantionul cu subiectii cu tentative suicidare: σ= 1,89

Pentru a alege ce un anumit tip de calcul este nevoie sa se realizeze proba Kolmogorov-Smirnov, care ne va ajuta sa decidem daca tipul de calcul va fi neparametric sau nu.

Tabel 5.18

In continuare se va aplica un tip de calcul neparametric aceasta fiind reprezentat de proba medianei, care se calculeaza astfel: cele doua esantioane, A esantionul cu subiectii fara tentative suicidare, si B esantionul cu subiectii cu tentative de suicid, se vor aseza in ordine crescatoare - 17, 17, 17, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 18, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 19, 20, 20, 20, 20, 20, 20, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 21, 22, 22, 22, 22, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 23, 24, 24. Apoi se calculeaza mediana dupa formula umatoare: , mediana este 21.

Urmatoarea etapa consta in realizarea unui tabel cu limitele celor doua esantioane, in functie de numarul 21.

Tabel 5.19

Cu ajutorul urmatoarei formule se va calcula x², astfel avem:

Pentru x²= 0,599, exista un prag de semnificatie p=0,01, ceea ce inseamna ca nu exista o diferenta semnificativa intre rezultatele celor doua esantioane, astfel ipoteza se confirma.

Increderea in sine este legata de valorizarea, acceptarea individului asa cum este. Unii devin mult prea timizi, deoarece au dezvoltat complexul de inferioritate, unii se invinovatesc deoarece fac anumite greseli, sau se comporta intr-un anumit fel sau ar fi trebuit sa se comporte intr-un anumit fel, multi incearca sa tinda spre perfectiune. Oamenii cand fac greseli, unii se pedepsesc mult prea tare, pentru greselile lor, unii chiar cu viata lor platesc greselile.

Increderea in sine este formata in decursul vietii in special in copilarie. Increderea in sine se manifesta in general in viata de zi cu zi a omului, acesta fiind foarte timid si urmarit de diferite prejudecati, care il fac mereu sa se indoiasca de ei de ceea ce pot ei sa faca si de personalitatea lor. Aceasta manifestandu-se chiar si in relatiile cu oameni, individulu fiindu-i teama mereu sa nu fie ranit, batjocorit, sau altii sa rada de el.

Multi dintre astfel de indivizi sunt gasiti in interiorul penitenciarelor, oameni cu stima de sine scazuta, oamenii care lasa privirea in pamant atunci cand poara o conversatie, oameni excesivi serviabili sau din contra oameni foarte duri (sau cel putin vor sa para duri).

Astfel de oameni in penitenciare fac parte din familii cu educatie foarte agresiva, si protectori, sau din familii in care se practica violenta, sau copii care sunt orfani de unul sau ambi parinti.

Mult dintre astfel de oameni cu personalitati melancolice ajung sa-si i-a viata, deoarece nu mai suporta frustrarile. Astfel de oameni devin foarte suspiciosi si paranoici, li se pare ca toata lumea le vrea raul, toti cauta sa profite de el.

Profilul cu rosu reprezinta profilul pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid;

Profilul cu albastru reprezinta profilul pentru esantionul cu subiecti cu tentative de suicid.

Dupa cum se poate observa profilele, exista o diferenta destul de mica intre cele doua esantioane. Subiectii cu tentative de suicid, au o tulburare psihosomatica, acestia prezinta tulburari de somn, cu insomni in a doua parte a noptii, prezinta vise cu caracter autodistructi Acestia isi planuiesc actiunea de sinucidere cu mai multa minutiozitate, devenind sceptici si faorte precauti in relizarea acesteia. Devin iritabili, sunt usor de enervat, stau retrasi si nu vorbesc cu nimeni, devin suspiciosi daca cineva ii antreneaza la o conversatie.

Agresivitatea este de asemenea ridicata, fiind un rezultat al expunerii permanente la frustratie. Astfel toleranta la frustrare este redusa, la ambele esantioane, prezentand dificultati de adaptare la mediu, avand atatea restrictii care li se impun cu strictete, in permanenta.

La indivizii cu tentative de suicid se poate observa in permanenta o dispozitie proasta, chiar lamentari si plansete. Se poate observa lenea de a vorbi ceea ce simte, si de a-si spune ofurile. Nu doreste sa participe la activitatile ce sunt organizate in penitenciar, fiind mereu nesigur pe el, fiindu-i teama de a nu se face de rusine, deoarece nu doreste sa rada celalti din jurul lui de el.

Indivizii cu tentative de suicid au tendinta de a deveni foarte depresivi, trecand de la o extrema la alta din punctul de vedere al emotiilor. Manifestandu-se in cele mai diverse moduri, amenintand si devenind agresiv cu pesonalul din institutie.

10."Se prezuma ca suicidul detinutilor este degenerata de relatiile dintre membrii familiei, care reprezinta principalul factor favorizant in stabilirea unei personalitati slabe".

Pentru demonstrarea acestei ipoteze, se va analiza 6 studii de caz, care 3 dintre ele unt aplicate pe detinuti cu tentative de suicid si 3 studii de caz aplicate pe subiectii fara tentative de suicid.

Studii de caz pentru esantionul cu subiectii cu tentative de suicid

Studiu de caz 1:

Date biografice generale ale subiectului

C.A student de 23 de ani, (anul III drept), din Tulcea. Acesta este condamanat la inchisoare pentru 4 pentru jaf. A participat la spargerea unui magazin de IT, alaturi de alti doi prieteni, de unde s-au furat anumite echipamente. face parte dintre familie cu o situatie financiara foarte buna. Acesta fiind singur la parinti, tatal de 59 de ani inginer, iar mama 50 de ani doctorita.

Prezentarea cazului

C.A. este copilul unic al unor intelectuali, acestia nu mai traiesc impreuna cu toate ca nu sunt divortati, au fiecare viata lui personala traind in aceeasi casa, sunt foarte ocupatii cu munca iar copilului i se ofera foarte putina atentie, fiind lasat cu bunica in cea mai mare parte a timpului.

Tatal este o fire "autoritara si rece", iar mama de cele mai multe ori este "prezenta cu trupul dar nu si cu sufletul" fiind mereu de acord cu tatal. Bunicii "mei erau si ei mai reci",si nu am fost "alintat de nimeni, nimeni nu ma intelege", si mai ales "nimeni nu are timp sa ma asculte". Atitudinea de indiferenta a parintilor, a foarte dureroasa mai ales cand acestia il refuzau. A fost un elev bun, avand note foarte bune la materiile care ii placeau. Isi doreste sa faca facultatea de marina:"Imi place marea si sa calatoresc, si mai ales ca am aptitudini, sunt calculat, strategic, calm si am multa rabdare, imi place sa lucrez cu oamenii si mai ales imi place armata" cu toate ca parintii isi doresc sa urmeze o una din meseriile pe care le practica deja parintii lui.

Lipsa de comunicare din casa la impins pe tanar la comportamente deviante, astfel incepe sa fure din magazin, si de la oameni, dar de fiecare data nu a fost prins de politie, acest fapt la incurajat la mai multe activitati deviante, fiind in cele din urma prins pentru jaf dintr-un magazin de IT. Aparatele furate urmau sa fie vandute.

Prezentarea problemei

C.A. este inchis pentru jaf, fiind condamnat pentru 4 ani. Acesta sufera puternic privarea de libertate, mai ales daca parinti nu se mai intereseaza de el, pe motiv ca i-a facut de rusine. Acestia cand il viziteaza il cearta mereu spunand ca nu "nu mai esti fiul nostru". Din cauza atator frustrari, C.A. cedeaza tentatiei de a se sinucide, spunand ca nu poate trai cu atata rusine, "cum voi pune sa ma intalnesc cu prietenii mei", "i-am facut de rusine pe parintii mei". Acesta este savat la timp de colegii sa-i de celula. Dupa ce s-a insanatosit acesta ii acuza pe cei care l-au salvat.

Informatii privind relatiile cu membrii familiei

Cu toate ca parintii nu sunt divortati, acestia nu mai traiesc impreuna, decat in aceeiasi casa avand fiecare viata lui, acestia isi vorbesc foarte putin si de asemenea cu C.A comunicarea este foarte saraca. Relatiile afective de asemenea sunt foarte sarace. Disciplina tatalui ii inspira teama copilului de fiecare data cand baiatul cere ajutor tatal ii spune "esti baiat mare descurca-te", ori "vorbim maine" si desigur a doua zi nu se vorbea nimic deoarece tatal iar nu avea timp, desi acesta nu a recurs la agresivitate fizica ci doar la cea verbala. Seriozitatea, si raceala lui ii genereaza nesiguranta, si neliniste. Mama este ineficienta in materie de disciplina, iar bunica nu ii poate oferii baiatului afectiunea de care are nevoie, nici sprijinul moral, sau sufletesc, astfel a ajuns in faza in care C.A. sufera de un complex de infioritate.

Parintii lui C.A. vin foarte rar sa-l viziteze la penitenciar, din nou lipsa intelegerii din partea familiei si lipsa suportului emotional al parintilor, i-a adancit depresia, si anxietatea, care la impins la comportamente radicale.

Date medicale, date despre personalitatea si comportamentul subiectului

C.A nu a suferit de nicio boala in trecut, si nici operatii. Detinutul are anemie, deoarece refuza sa manance si de asemenea a scazut in greutatea corporala. Acesta are vise cu caracter autodistructiv, manifestand izolare sociala, un adanc complex de inferioritate, imposibilitate de adaptare.

Dupa tentativa de suicid, acesta are halucinatii, insomnii si repeta in mod obsesiv unele expresii " vreau sa mor". Limbaj incoerent, expresiile lui ne-avand niciun inteles, prezinta tulburari de comportament.

Descrierea fizica

Structura corporala: acesta facand parte din tipul picnic sau gras avand urmatoarele caracteristici: toracle globoid, abdomen proeminent dilatat, membre scurte, fata rotunda, nasul si buzele carnoase, avand un strat adipos, cu urechi mici.

Evaluarea cazului

C.A. este in atentia personalului din penitenciar in special medicilor si psihologilor, pentru a nu recidiva comportamentul suicidar. Medici il administreaza somnifere si calmante pentru a se linisti si pentru a dormi, deoarece este foarte depresiv cu toate ca acesta in cea mai mare parte a zilei doarme.

Fig. 5.19. Factori favorizanti in aparitia suicidului

Studiu de caz 2

Date biografice generale

Subiectul S.M. are 34 de ani, nǎscut la data de 28 iulie 1975 in localitatea Chilia Veche, judetul Tulcea, este de profesie agicultor. Prezintǎ o scolarizare de 5 clase, dupǎ care a abandonat scoala. Este la a doua cǎsǎtorie. Are doi copii dintr-o cǎsǎtorie anterioarǎ in varstǎ de 5 si respectiv de 7 ani. Este inchis pentru prima datǎ in puscǎrie avand o condamnare de 4 ani de zile, pentru furt si talhǎrie.

Prezentarea cazului

Subiectul S.M. provine dintr-o familie cu multi membri, constituit din pǎrinti si cei 7 frati ai sǎi. Unul din ei avand Sindromul Down, iar altul prezintǎ probleme motorii incǎ de la nastere. Detinutul S.M. este cǎsǎtorit cu o femeie ce are 3 copii din altǎ relatie dar locuiesc la fostul concubin al acesteia.

S.M. a fost concendiat, lucrand la o veche fabrica de paine deoarece a venit in stare de ebrietate la locul de muncǎ. Iar in momentul de fatǎ trǎieste cu un ajutor social si din mici furtisaguri.

Aflat sub presiunea lipsei banilor si a situatiei materialǎ precarǎ, acesta a intrat prin efractie in domiciliul unui locuitor din comunǎ. A furat bunuri materiale pe care a reusit sǎ le vandǎ cu ajutorul unor complici, si o sumǎ de bani.

Sotia acestuia nu are o ocupatie fiind analfabetǎ, ajungand sǎ mai lucreze cu ziua la vecini petru o sumǎ modicǎ de bani pe care ii cheltuie pe alcool.

S.M. este prins si incarcerat in penitenciarul din Tulcea pentru 4 ani de zile din care a ispǎsit abea 8 luni de zile.

Prezentarea problemei

Subiectul a trǎit dramatic si a devenit foarte frustrat deoarece este la prima condamnare. Aceasta este lipsit de multe drepturi pe care le trǎieste foarte frustrant. La vestea cǎ sotia lui il pǎrǎseste pentru fostul concubin al ei, S.M. trǎieste o adevǎratǎ dramǎ psihologicǎ, devenind irascibil si depresi Nu a rezistat presiunii psihice si a cedat, incercand sǎ se elibereze prin sinucidere cu un ciob se sticlǎ de la borcanul de mancare pe care i-l aduceau pǎrintii, uneori. Acesta lǎsand in urma lui o scrisoare in care spune cǎ din cauza sotiei s-a sinucis si toatǎ vina este a ei, pentru cǎ l-a pǎrǎsit.

Informatii privind relatiile cu familia

Relatia dintre cei doi devenea tensionatǎ la bǎuturǎ, in ciuda faptului cǎ cei doi se "iubeau". In momentele de ebrietate se iscau conflicte, ajungandu-se chiar si la violentǎ fizicǎ si psihologicǎ.

Femeia era alungatǎ de acasǎ indiferent de momentul zilei. Detinutul isi pierda zilele prin baruri si noptile pe la alte concubine.

Parintii detinutului au fost de asemenea divortati, si a fost crescut de bunicii tatalui sau deoarece mama lui nu il dorea. Parintii sai adesea recurgeau la agresivitate, fiind recunoscuti chiar si de vecini ca fiind niste "scandalagii"

5. Date medicale, date despre personalitatea si comportamentul subiectului

La momentul privǎrii de libertate acesta prezenta un inceput al nevrozei. Subiectul prezenta stǎri de isterie, de irascibiletate, iar pe parcursul sederii acestuia in penitenciar acesta a dezvoltat o anxietate generalizatǎ. Acuzandu-si nevasta pentru stǎrile prin care trece si de conduita suicidarǎ. In urma tentative subiectul a dezvoltat o depresie nevroticǎ manifestatǎ printr-o depresie majorǎ.

Structura mintalǎ este reprezentatǎ de ingustarea campului constiintei, subiectul devenind instabil emotional si imprevizibil. S.M. prezintǎ tulburǎri neurovegetative, tulburǎri gastrointestinale, insuficientǎ respiratorie. S.M. a dezvoltat diferite ticuri.

Detinutul prezintǎ tulburǎri de somn; tulburǎri mintale cum ar fi slǎbirea atentiei, tulburǎri de memorie in special amnezii, se poate observa o slǎbire a vointei.

Limbajul este infantil, cu multe greseli, face pauze mari intre cuvinte de parcǎ ar incerca sǎ caute cuvantul potrivit, si uneori balbaieli; avand ideii fixe, momente delirante, agitatie si neliniste, stupoare.

Prezintǎ comportamente exagerate cum ar fi, plange zgomotos, tipa, se lamenteaza, se jura, minte sau chiar rade zgomotos.

Descriere fizicǎ a subiectului

Staturǎ inaltǎ, cu membrele lungi. Corpul dizarmonic dezvoltat, asimetre fetei, fruntea mare si tesitǎ, urechile lungi, ochi afundati, cu privire rece, pierdutǎ, arcadele sprancenelor proeminente cu pometii foarte dezvoltati.

Subiectul dispune de miscǎri neindemanatice, mers lent si legǎnat.

Este un om guvernat de lene si minciunǎ.

Pe obrazul drept prezintǎ o cicatrice, iar un deget este retezat in urma unui accident la locul demuncǎ.

Dupǎ cum se poate observa, toate aceste insusiri prezentate, caracteristici ale subiectului sunt stigmate semnificative care apartin teoriei biologice a criminalului innǎscut, elaboratǎ de italianul cercetǎtor Cesare Lombroso, in care afirmǎ cǎ criminalul prezintǎ anumite caracteristici, stigamte fizice dupǎ care poate fi recunoscut.

Evaluarea cazului

Detinutul este sub observatia personalului specializat, adica medici, psihologi si psihosociologi, i se administreaza calmante si antidepresive, fiind mereu in atentia personalului pentru a nu recurge la comportamente suicidare.

Fig 5.20 Factori favorizanti in aparitia suicidului

Dupa cum se poate observa toti factorii duc la mediul familial. O familie destructurata unde nu se pune pret pe respect, loialitate, fidelitate si incredere, se produce haos, copii devin neglijati, acesti abandoneaza scoala pentru ca nu se intereseaza nimeni de ei si mai ales lipsa banilor ii fac pe parintii sa isi tina copii acasa, si sa ii creasca fara sa le ofere o educatie. In familiile in care parintii consuma diferite substante care ii fac sa nu mai gandeasca rational, copii de cele mai multe ori sunt luati in grija bunicilor sau a statului, dar cu toate acestea copil are cele mai mari sanse sa devin un delincvent mai ales daca parintii le ofera un astfel de model.

Studiu de caz 3

Date biografice generale ale subiectului

C.T. are 25 de ani, este nǎscut la 30 noiembrie 1984 in Babadag, judetul Tulcea, este de profesie mǎcelar. Prezintǎ o scolarizare de 8 clase. Este inchis pentru omor, avand pedeapsǎ de 20 ani, din care si-a ispǎsit 12 ani si 10 luni. Face parte dintr-o familie de alcoolici, cu relatii afective scazute.

Prezentarea cazului

Subiectul C.T. a fost cǎsǎtorit si a avut un copil. La 9 luni mai tarziu, intr-un acident de masinǎ ii moare soacra si copilul. La un an mai tarziu, divorteazǎ, deoarece apar tensiuni conflicte intre subiect si sotia acestuia. Apar conduite agresive, si violente. Trei luni mai tarziu ii moare tatǎl de cancer la colon.

Tatǎl lui C.T. avea incǎ 4 copii cu alte trei femei diferite, din care unul fiind nerecunocut in acte. Acesti 4 frati ai lui C.T. doresc despǎgubiri, care dupǎ multe dezbateri in tribunal, se dǎ sentinta urmǎtoarea: casa sǎ fie vandutǎ si sǎ fie despǎgubiti toti fratii. La aflarea vesti mama lui C.T face un stop cardiorespirator, stǎ 1 sǎptǎmanǎ in comǎ internatǎ in spital dupǎ care moare.

C.T. isi pierde cumpǎtul, si il omoarǎ pe fratele nelegitim, care a deschis si succesiunea casei. Si este condamnat pentru omor si inchis in penitenciar pentru 20 de ani.

C.T. fǎcea parte dintr-o familie de alcoolici. Tatǎl lui era pensionat pe caz de boalǎ, a inceput sǎ consume foarte mult alcool, iar mama lui era femeie de serviciu la un restaurant, dar respectiv si aceasta consuma foarte mult alcool atat la muncǎ cat si acasǎ.

Prezentarea problemei

Subiectul este inchis pentru prima datǎ intr-un penitenciar, el trǎieste dramatic aceasta perioada, avand dificultati de adaptare la mediu. Probleme sale si socul prin care a trecut l-au indreptat spre comportamente radicale, pentru a scǎpa si pentru a uita, dar mai ales pentru a se elibera de probleme. Se sinucide prin tǎierea venelor cu un obiect metalic. Fiind un comportament esuat, deoarece a fost salvat la timp. Devenind foarte irascibil, si impulsi

Acesta se simte singur si pierdut. Nu mai are casǎ, nu mai are pǎrinti si cu atat mai putin un loc de muncǎ. Subiectul devine foarte anxios si depresiv, spune in mod repetetitiv "sunt un nimic" si de asemenea nu m-am am nimic. Numai am de ce sa traiesc".

Informatii despre relatia cu membrii familiei

In vremea in care pǎrintii trǎiau, apar conflicte pe tema banilor si pe fondul consumului de alcool. Apoi conflictul a devenit unul atat exterior cu fratii lui, care urmau sǎ-l lase pe drumuri cat si unul interior fiind foarte frustrat deoarece acea casǎ ii apartinea lui de drept, afirmǎ el, cat si problema banilor care urma sǎ le-o dea fratilor

Date medicale,si date despre personalitatea si comportamentul subiectului

C.T. prezinta tulburari comportamentale care se asociaza cu moment de tristete, izolare sociala si lipsa inchidere in sine. Subiectul a dezvoltat un delir melancolic de culpabilitate, plansete si inactivitate, neparticipand la nicio activitate ce se desfasoara in penitenciar.

Limbajul sarac, cu o voce soptita si mimica saraca, punandu-si mereu intrebarea "ce ma fac?", "sunt un nimic, unde sa ma duc? Nu am pe nimeni!". Este impulsiv, si uneori este de nestapanit cand este in pragul furiei.

Descrierea fizica a subiectului

Conformatia fizica a individului este de tipul astenic, longevin astenic avand urmatoarele caracteristici: inalt cu membrele lungi, plat, atonic cu umeri ingusti, avand musculatura subdezvoltata; este un individ cu torace ingust, omoplati proeminenti, buze groase, ochii mari, cu faces oval.

Evaluarea cazului

Detinutul C.T. este intr-o depresie puternica i se recomanda niste sedinte cu psihologul penitenciarului pentru a-l ajuta sa depaseasca problemele si sa isi regaseasca pofta de viata si mai ales motive de a trai. Acesta fiind atent supravegheat de personalul specializat, adica medici si psihologi cat si de psihiatri. Subiectului ii sunt administrate antidepresive si calmante, se incearca implicarea lui in diferite activitati ce au loc in penitenciar.

Fig.5.21.Factorii favorizanti in aparitia suicidului

Dupa cum se poate observa, factorii predominanti sunt cei legati de familie, acest lucru schimba total omul, atunci cand evenimente precum divort, sau deces, isi fac loc in viata individului, aducandu-l in pragul disperarii. Faptul ca intr-un timp atat de scurt avut loc atatea evenimente negative, care ii pune la incercare personalitatea si calmul subiectului. Din cauza unei firi slabe subiectul nu a rezistat.

Studii de caz pentru esantionul cu subiectii fara suicid

Studiu de caz 1:

Date biografice generale:

Detinuta N.R. de 21 de ani, nascuta la 1 ianuarie 1988, in comuna Tataru, judetul Tulcea. Vaduva are un copil de 3 ani. Este inchisa in penitenciarul din Tulcea pentru omor din culpa si are o pedeapsa de 20 de ani din care a ispasit 7 ani; este analfabeta si lucreaza pamantul.

Prezentare general a cazului

La prima vedere detinuta pare a fi un om ca oricare altul, dar totul este aparent.

N.R. a avut o copilarie grea, chinuita si trista, fiind patru copii la parinti, o familie saraca de tarani. De timpuriu a dat de greutatile vietii; traind sub un regim autoritar al tatalui, de dominanta acestuia asupra familiei. La 17 ani se marita cu un barbat cu 25 de ani mai invarsta ca ea. Acesta fiind pe placul tatalui ei, o fire dominanta si agresiva, un barbat gelos si suspicios.

Sotul fiind un om agresiv, si un alcoolic. Conflictele dintre ei se agraveaza tot mai mult agresand-o pe N.R. pana cand aceasta ajunge in stare de inconstienta. O lovea cu picioare in abdomen si o apuca de par dand-o cu capul de tot ce era in calea lor.

Detinutei ii era frica sa riposteze deoarece stia ca o va batea mai tare, sotul ei traind cu conceptia ridicola ca femeia trebuie sa tremure la vederea barbatului, si de fapt asta a fost usor de indus dupa toate agresiunile practicate.

Prezentarea problemei

Ura care o purta pentru sotul ei o face sa fie lipsita de compasiune savarsind o fapta cu care va ramane impovarata toata viata, traind cu eticheta de criminal, cu toate ca acest comportament a dus-o la eliberare tensiunii adunate de-a lungul timpului. Aceasta nefiind o placere sadica, sa-l omoare, sa-l transeze si sa-l arda bucata cu bucata, ci mai mult o detensionare, relaxare, fiind o aparenta satisfactie si o detensionare momentana. Situatia conflictuala in care se afla individa fiind dublata de impulsivitate si agresivitate care a fost mult timp un model de educatie, exteriozandu-se in momentul asasinari sotului.

Informatii despre relatia membrii familiei

Traind mereu sub o atitudine dictatoriala, si dominanta a tatalui, detinuta nu a avut curajul sa riposteze deoarece, familia avea nevoie de bani si hrana, iar ea era mereu pusa sa faca sa lucreze din greu chiar daca nu avea o varsta destul de frageda. Tatal sau a casatorit-o cu un barbat care era pe placul sau si care avea aceeasi atitudine si acelasi comportament agresiv ca si el.

Date medicale, date despre personalitate si comportament

O asemenea persoana in astfel de conditii de stres este predispusa tulburari nevrotice si manifestari agressive, impulsive.

Detiunutul devine insensibil, si nu este nascut astfel, aceasta este castigata ca urmare a stilului de viata in care a trait atata timp.

Aceasta suporta greu situatiile frustrante, proiectand asupra celorlalti propriile situatii conflictuale, devenind imprevizibila, trecand de la o extrema la alta, acum extrem de calma, imediat devine violenta.

Limbajul este unul vulgar. Gandirea inceata, face pauze intre cuvinte de parca ar incerca sa-si caute cuvintele potrivite. Miscari lente dar sigure, cu multa incredere in gesturile sale. Este o persoana retrasa, este sperioasa, mai ales la miscarile bruste care se pot transforma in conduite agresive.

Detinuta prezinta instabilitate afectiva cat si comportamentala, avand o conduita labila si imprevizibila, de asemenea se poate observa duplicitatea comportamentului. Indiferenta afectiva de care da dovada, iti inspira lipsa de sigurata in momentul in care te afli in preajma ei.

Descriere fizica

Descrierea fizica a detinutei coincide cu insusirile enuntate de Lombroso in teoria sa cu privire la prezenta stigmatelor criminalilor inascuti: acestea fiind, dimensiunea capului este mica, asimetria fetei cu ochii mari, cu urechi mici, nas stramb, buze groase, dentitia anormala, cu pometii proeminenti, fata ovala.

Lungime excesiva a mainilor. Pe fata, detinuta prezinta o cicatrice lasata de o lama de cutit, iar pe mana dreapta este oparita. Subiectul are un defect la picior, deoarece aceasta a fost batuta cu un par peste ambele picioare fiindu-i sfaramat laba piciorului.

Evaluarea cazului

Din cauza vietii grele pe care a dus-o, subiectul este foarte frustrat, dar cu toate acestea este eliberata de agresiunile sotului si tatalui, capatand o atitudine lipsita de compasiune si fara resentimente.

Fig.5.22 Factori favorizanti in aparitia suicidului

Dupa cum se poate observa in diagrama de mai sus, chiar daca factorii sunt de natura familiala, dar indiferenta si lipsa sentimentelor de compasiune si a resentimentelor pot ajuta detinutul sa treaca usor peste fapta si mai mult decat atat sa spuna foarte lucid ca nu regreta nimic.

Detinuta este tinuta sub observatie de catre personalul specializat din penitenciar, adica medici si psihologi, si se incearca implicarea acesteia in activitatile ce se desfasoara in incita institutiei pentru recapatarea increderii in oamenii .

Studiu de caz 2 Date biografice ale subiectului

Subiectul A.P. in vartsa de 19 ani, nascut la 9 decembrie 1990, domiciliat in Tulcea. Este de etnie roma, este analfabet; locuieste intr-o casa de "nefamilisti" unde stau foarte multe familii intr-o cladire destul de mica iar conditiile fiind mizere. Este inchis pentru trafic de droguri pentru care a primit pedeapsa de 4 ani din care a ispasit doar 2 luni. Face parte dintr-o familie cu un numar mare de membrii. Acesta este casatorit de la 14 ani si nu are copii.

Prezentarea cazului

A.P. de 19 ani, locuieste in conditii mizere iar starea materiala este grea, traind din furat si din colectarea si vanzarea fierului vechi, dar cel mai profitabil este prin "contrabanda" cu droguri, pe care le vindea in apropierea scolilor, si prin cluburi. Acesta traind intr-o camera cu ale 7 persoane, dar de cele mai multe ori nici nu ajungea acasa deoarece era drogat.

A.P este la a doua condamnare, prima oara fiind intr-o institutie de reeducare din Iasi.

Prezentarea problemei

Fiind situatia data, A.P. nu pare sa constientizeze de gravitatea faptelor, iar privarea de libertate nu pare sa-l afecteze prea mult, ci privarea de droguri, care il face sa nu mai gandeasca lucid, simte nevoia sa isi satisfaca nevoia. Este necesar sa se urmareasca evolutia detinutului, pentru a nu recurge la conduite suicidare ca urmare a patrunderii individului intr-o depresie profunda.

Informatii privind relatiile cu familia

Acesta lipsea de acasa foarte des, parintii sunt alcoolici, acestia si-au uita indatoririle de parinte si nu au oferi o anumita doza de intelegere, afectiune si atentia de care avea nevoie subiectul mai ales in perioada copilariei. Frustrarile la care a fost supus detinutul in copilarie din cauza parintilor l-au impins la asfel de toxicomanii, fiind in relatii represive cu mama sa, iar cu tatal sau fiind un tata absent fara un cuvant de spus. Parintii acestuia, au facut inchisoare de mai multe ori pentru furt, si talharie.

Date medicale, date despre personalitatea si comportamentul

Individul a fost nascut prematur, avand dificultati respiratorii la nastere.

Experienta toxicomanica a fost traita ca o forma de initiere personala, fiind luat la indemnul grupului, asemenea unui grad de egalizare a membrii frecventat de detinut.

Acesta a dezvoltat o anxietate resimtita in relatiile cu ceilalti. Devenind intolerant la frustrari, avand o dorinta puternica de satisfacerea dorintelor imediat.

Detinutul fiind o fire timida, pasiva, da dovada de lipsa ambitiilor, si de asemenea lipsa increderii in sine. Are un comportament infantil, realizandu-se un decalaj intre dezvoltarea afectiva, emotionala fata de dezvoltarea fizica.

Descrierea fizica

Acesta prezinta o subdezvoltare fizica. Prezinta o dizarmonie fizica, membre scurte, cu capul mare, facies rotund, cu urechi lungi, slab cu muschi subdezvoltati, cu nasul carn, cu malformatia scheletului si a craniului.

Avand un semn pe mana stranga un semn din nastere.

Evaluarea cazului

Fiind un model de educatie, subiectul a dezvoltat un comportament infractional, chiar daca acesta se afla la a doua detentie nu pare sa il deranjeze acest lucru, pentru ca stie ca va iesi si o sa vanda iar droguri.

Fig.5.23.Factori favorizanti in aparitiei suicidului

Se incearca reintegrarea sociala a subiectului, cu ajutorul activitatilor ce au loc in cadrul institutiei, dar in urma discutiei avute cu psihologul penitenciarului, se pare ca A.P. are toate sansele sa se intoarca curand, dupa eliberare.

Studiu de caz 3:

Date generale ale subiectului

Subiectul R.M. are 43 de ani, este nascut in 1966, domiciliat in Campina, judetul Prahova, fiind inchis in Penitenciatul din Tulcea, pe o perioada de 25 de ani pentru omor si viol, din care si-a ispasit 9 ani si 7 luni din pedeapsa. Acesta fiind la a doua incarcerare cu o pedeapsa mult mai mica, de asemenea tatal lui a facut si el puscarie pentru intretinerea relatiilor sexuale cu minorii.

Acesta are o scolarizare de 8 clase. A fost concediat de la locul de munca, pe motive de adoptare a comportamentelor neadecvate la locul de munca.

Prezentarea cazului

R.M. are 43 de ani face parte dintr-o familie saraca cu multe neajunsuri. Acestia stau la periferia orasului, intr-un cartier in care domina mizeria si infractionalitatea primeaza.

Parintii lui R.M. sunt alcoolici, mama lui lucrand la o scoala ca femeie de serviciu, iar tatal lui este somer.

Copilaria dramatica a subiectului, este marcata atat de mizeria din locuinta cat si conflictele frecvente care aveau loc in casa.

R.M. la varsta de 10 si pana la 15 ani acesta a trebuit sa indure perversiunile sexuale la care era frecvent supus de catre tatal sau, cand mama acestia nu era acasa, in ciuda faptului ca mama subiectului avea cunostinta de cauza. R.M era agresat fizic si insultat dar si amenintat ca daca va spun de cuiva va fi batut mai rau.

R.M. este inchis pentru viol si omor, deoarece este refuzat de o femeie in mod repetat, care dorea sa aibe o legatura amoroasa cu ea. Detinutul suporta greu frustrarile fiind impins de impulsuri criminale, intrand in casa acestea si o loveste destul de puternic incat victima fiind in stare de inconstienta si o violeaza, apoi cu toporul zdrobindu-i capul, pe urma intretine relatii sexuale din nou.

Tatal lui a fost incarcerat pentru intretinere de relatii sexual cu minorii si de asemena pentru viol.

Prezentarea problemei

Detinutul povesteste fara sa arate un pic de remuscari, el fiind insensibil la durerile altora. Acesta nu are puterea constiintei de a vedea gravitatea faptei, si pericolul la care poate expune societatea, deoarece la un astfel de criminal sunt putine sanse sa se mai integreze in societate.

Subiectul nu este constient de propria lui stare de inhibare emotionala, astfel se poate explica si calmul cat si sangele rece cu care a comis aceasta crima.

Informatii privind relatiile cu familia

Fiind lipsit de afectivitatea parintilor, in special de cea materna in perioada copilariei, avand parte de o neimplicare a parintilor in educatia copilului, dezvoltandu-I sentimental de devalorizare.

Relatiile cu prietenii ne fiind una tocmai buna, deoarece acesta devine foarte impulsive si de cele mai multe ori se ajung la conflicte, chiar cu vatamari corporale, mai ales in momentele in care consuma alcool.

Date medicale, date despre personalitate si comportament

In perioada copilariei mici acesta a fost oparit cu apa pe fata, avand un semn pe obrazul stang, la scoala copii nu doreau sa se imprieteneasca cu el, si mai rau il chiar batjocoreau. Mai tarziu acesta a fost supus la chinuri groaznice, la perversiuni sexuale in mod frecvent, chiar daca mama lui avea cunostinta de cauza.

Agresivitatea de care da dovada in comiterea delictelor este manifestarea ca urmare a evenimentelor si dorintelor lui inhibate in de-a lungul vietii, fiind acumulate pe parcurs, dand semen de lipsa rezistentei la frustrare.

Comportamentul detinutului fiind o consecinta a stilului defectuos dobandit, care a dus la construirea unei personalitati criminale.

Lipsa sentimentului de vinovatie sau al culpabilitatii fiind determinata de prezenta si stransa legatura dintre indiferenta afectiva si egocentrismul detinutului. Acesta fiind tipul epileptoid cu un temperament egocentric, impulsiv cu explozii de manie, fiind violent in cele mai multe cazuri.

Descrierea fizica

Detinutul R.M. are o constitutie atletica cu o masa muscular dezvoltata, cu umerii lati, cu solduri inguste, membere proportionate si puternice, facies rectangular, fruntea lata cu urechi mici si cu ochii infundati si ingusti.

7.Evaluarea cazului

Stresul si umilinta in care a fost supus atata vreme, R.M. nu a reusit sa-si controleze furia si frustrarile, acestea manifestandu-se in cel mai cumplit mod in final.

Fig.5.24 Factori favorizanti in aparitia suicidului

Se incearca integrarea subiectului, in societate prin implicarea lui in diverse activitati din cadrul institutiei. In urma unor sedinte cu psihologul institutie se confirma faptul ca acest subiect are probabilitatea de a se reintoarce in penitenciar la scurt timp dupa eliberare.

Concluziile studiilor de caz

Dupa cum bine s-a observat din studiile de caz anterioare cei mai multi factori care determina individul la comportamente suicidare sunt factori familiali. Multi dintre autori sunt de acord ca existenta unei familii intregite pazeste membrii acesteia de comportamente suicidare. Indivizii care sunt necasatoriti, concubinaj cu/fara copii, divortati cu /fara copii, sau vaduvi cu /fara copii, se preconizeaza ca sunt mult mai predispusi la tentative de suicid.

Fig.5.25.Factori favorizanti predominanti

Infractorii privati de libertate, carora famillia le este aproape, rudele ii inteleg acestia pot trece mai usor prin detentia penitenciara, si fara sa manifeste comportamente suicidare. De asemena indivizii care au o situatie financiara buna, si toata familia cat si el feriti de diferite boli, pot trece mai usor, fata de subiectii in care relatiile afective dintre membri familiei sunt slab dezvoltate si sunt frecventate comportamente agresive, unde copii au modele parentale negative.

Indivizii ce trec printr-un divort sau deces inaintea condamnarii, ajung sa dezvolte starii depresiva, manifestate prin izolarea, si inchiderea in sine, lamentari pronuntand in mod repetitiv diferite sintagme cum ar fi "sunt un nimic", "am pierdtu tot", altii dezvolta depresie cu sentimente de vinovatie, avand ideii nihiliste, si de asemenea inhibitie psihomotorie. Ideile de inutilitate combinate cu complexul de inferioritate, genereaza deznadejdea si impunerea unei inactivitati. Acesta refuzand sa coopereze la toate activitatile care se desfasoara in cadrul institutiei.

Multi dintre infractori o manifesta ipohondrie severa plus convingerea deliranta chiar ca sufera de o boala grava, care se manifesta prin lamentari si refuzul hranei care automat duce la scaderea in greutate si dezvoltarea unei anemii, alarmarea personalului cu diferite argumente cum ar fi : inghitirea unor obiecte din diferite materiale cum ar fi ace de cusut, sau linguri, strapungerea diferitelor parti ale corpurilor cu obiecte ascutite cum ar fi introducera unor cuie in frute.

Din cauza inadaptarii unii refuza sa accepte realitatea, dezvoltand halucinatii imperative, au insomnii si abuzeaza de medicamente cum ar fi somnifere, avand de cele mai multe ori vise autolitice.

Sinuciderea de asemenea depinde si de starea de recidiva a individului, in general indivizii care sunt la mai mult de a doua abatere infractionala, sunt rare cazurile cand acesti indivizi au comportamente suicidare, fiind folosite ca mijloace de obtinere a unor beneficii fiind manifestate prin refuzul hranei, inghitirea unor obiect s-au strapungerea corpului cu diferite obiecte ascutite. Infractorii care sunt la prima infractiune sau a doua sunt traumatizati de lipsa intimitatii, de supraaglomerarea camerelor, impunerea unor reguli atat de institutie cat si de liderul informal din camera, pierdera unor bunuri, si imposibilitatea realizari unor obiceiuri, lipsa spatiului de miscare, prezenta plictiseli, frustreaza subiectul.

Multi de asemena dintre infractori prezinta dorinte de razbunare, pentru rau creat de ceilalti, lui sau celor dragi lui. Avand relatii putine cu celalti, isi realizeaza urmatorul plan de sinucidere cu mai mult tact, punand in evindenta toate detaliile doar ca sa nu mai dea gres, incercand sa-i faca vinovati pe ceilalti pentru moartea lor lasand de obicei scrisori in care afirma " Tu mai omorat, tu esti vinovat(a) pentru moartea mea."

Un factor important, de asemena familial, este reprezentat de antecedente de suicid din familia din care face parte subiectul, deoarece exista o mare posibilitate ca acest comportament sa fie invatat sau pur si simplu in gena lui, repetandu-se aceste conduite radicale, prin care cei mai multi considera ca isi vor rezolva problema.

Evenimentele traumatice din copilarie se rasfrang asupra subiectului la maturitate, prin slabirea stimei de sine, generand depresie, refulare agresiunii, teama de a se da in spectacol si de a nu fi ranit de cineva, inhibitie sexuala, acuza mereu oboseala fizica, si tulburari neurovegetative.

Comportamentul grotesc al parintilor, fiind lipsiti de responsabilitate, lasandu-si copii prada tentatiilor lumii, in timp de ei sunt sub influienta alcoolului si a altor substante cu efect halucinogen, ce duc la pierderea gandirii rationale, sunt tot mai multe cazuri.

Toti acesti factori si multi altii care vor fi in curs de demonstrare, sunt in mare parte factori care pleaca din mediul familial, sau cel putin deriva din acest mediu, conduce la tot mai multi oameni cu tulburari de personalitate. Aceste cazuri de suicid sunt realizate de personale foarte depresive care considera ca nu mai au niciun scop in viata, de subiecti cu personalitati melancolice, senzitive, ambitioase sau rigide.

In concluzie ipoteza se confirma, suicidul din mediul panitenciar este realizat in functie de personalitatea infractorului.

Concluzia generala

Lucrarea de fata reprezinta o cercetarea psihologica, ce vizeaza fenomenologia suicidara, care a fost mereu vizata spre cercetare de catre multi psihologi, sociologi, medici si multi alti oameni de stiinta, care au incercat sa elucideze acest fenomen. Cu toate aceste cercetari fenomenul suicidar nu va fi complet elucidat deoarece sunt multi factori care trebuiesc luati in calcul si mai ales, cu fiecare victima apar mereu alte probleme si motive ce ii determina.

In lucrarea "Sanatatea mintala in lumea contemporana" (1986), Tuculescu V, Predescu V, Oancea C (pg- 98-99), realizeaza o lista de factori care favorizeaza aparitia suicidului in mediul privativ de libertate (Anexa ?); aceasta lucrare aduce un plus de incredere cercetarii de fata.

Avand in vedere rezultatele obtinute, ipotezele anterior formulate au fost confirmate in urma calcularii si interpretarii rezultatelor, ceea ce rezulta in actul suicidar, personalitatea subiectului joaca un foarte important, adica infractorii cu o personalitatea senzitiva, rigida, sau una melancolica asociata cu diferiti factori, sunt animati spre astfel de comportamente din diferite motive.

Incerc sa demonstrez ca elementele centrale dominante ale personalitatii infractorilor (frustrarea, agresivitatea, labilitatea emotionala, egocentrismul, etc) sunt mai accentuate la subiectii cu tentative de suicid. Astfel, agresivitatea masurata la ambele esantioane si calculata si in urma realizarii calcului statistic Spearman pentru x²=12, 596 avem un prag de semnificatie p=0,01 ceea ce inseamna ca exista o diferenta semnificativa intre subiectii cu tentative de suicid si subiectii fara tentative de suicid. La infractori cu conduite suicidare agresivitatea este mult mai ridicata fata de ceilalti, iar gradul de iritabilitate si impulsivitate este mult mai ridicat, pentru acestia necesita un anumit mod de comportament pentru a reusi sa stai de vorba cu ei, deoarece de cele mai multe ori refuza sa vorbeasca s-au pur si simplu spun unele lucruri in mod repetititiv cum ar fi "Sunt un nimeni", "ce ma fac?". De asemenea infractorii cu tentative, in urma cercetarii s-a demonstrat subiectii cu tentative de suicid sunt mai dominanti fata de ceilalti, astfel pentru un x²= 6,596 avem un p= 0,01.

Infractorii care au o vechime in penitenciar au tendinta de a-si marca teritoriul prin brutalitate si comportamente agresive, nefiind stapani pe coduita lor. Asa cum era de asteptat nivelul de nervozitate este mult mai ridicat la infractorii cu tentative de suicid fata de infractorii fara tentative de suicid, fiind o diferenta semnificativa x²=19,112, pentru un p=0,01. Indivizii cu un nivel inalt alt nervozitatii, prezinta de asemenea tulburari psihosomatice, adica tulburari de somn, insomnii, la care sunt administrate somnifere, epuizare, acuze de dureri fizice, stari de agitatie, neliniste.

Majoritatea subiectiilor din penitenciar sunt imaturi emotionali, manifestandu-se adesea infantil, ducand la extreme conduitele lor, dar la infractorii cu tentative suicidare aceste comportamente sunt mai pronuntate astfel pentru x²=19,166 la un prag de semnificatie p=0,01, dupa cum se poate observa exista o diferenta semnificativa.

Din punctul de vedere al depresiei, nu exista o diferenta semnificativa deoarece limitele si regulile stricte care strebuiesc sa le urmeze, reprezinta un un factor de stres si de frustrare. In penitenciar infractorii sunt nevoiti sa suporte camere supraaglomerate, lipsa intimitatii, supunerea unui grup pentru reintegrare, lipsa bunurilor si schimbarea obiceiurilor reprezinta un moment de incomoditate pentru cei mai multi indivizi. Astfel nu avem o diferenta semnificativa x²= 0,6. Pentru un prag de semnificatie p=0,01.

Infractorii cu o depresie puternica prezinta de altfel si un nivel al tolerantei la frustrare la fel de mare, toti infractorii care ajung in penitenciar sunt foarte frustrati, iar toleranta la frustrare este tot mai mica, acestia manifestandu-se in cele mai diverse comportamente, astfel nu exista o diferenta semnificativa la intre cele doua esantioane, x²=1,07 pentru un prag de semnificatie p=0,01.

Multi dintre infractori nu mai au o viziune asupra viitorului lor, nu mai au planuri pentru viitor, traiesc la mana soartei, unii dintre ei nu au casa nu au unde sa se locuiansca. Din cauza copilariei care au avut-o cei mai multi au o stima de sine scazuta, cand vorbesc au tendinta sa tina privirea in pamant, sa isi frece mainile. Increderea in sine este foarte scazuta, multi nu mai au nicio speranta, sau cred ca nu mai e nicio cale de intoarcere odata ce ai ajuns in penitenciar. In urma cercetarilor mele nu exista o diferenta semnificativa pentru x²=1,10 pentru un prag de semnificatie p=0,01.

In concluzie s-a putut demonstra ca un factor important il are familia, care pune stalpii personalitii inca din copilarie, iar aceasta personalitate, va influienta viata subiectului la maturitate.

Familia subiectului este foarte importanta: daca aceasta este una destructurata, tipul de comportamente care au loc in mediul familial, antecedente suicidare in familie, tulburari psihice care pot determina comportamente suicidare, educatia, si alte evenimente din viata de zi cu zi, cum ar fi decesul unei persoane dragi, divortul, pot duce un individ la limita puterilor, si il determina sa aleaga calea cea usoara.

Privarea de libertate nu este un mediu unde te poti simti ca acasa, deoarece numarul mare de colegi dintr-o camera nu iti permite sa ai intimitate, sa cugeti, sau sa meditezi la propriile idei, ganduri, apare stresul, si lipsa ocupatiei, de asemenea lipsa spatiului de miscare genereaza frustrare, aceiasi pereti si gretii care limiteaza spatiul, pentru cateva luni sau pentru cativa ani. Cu toate acestea multi autori de specialitate afirma faptul ca pedeaspsa cu puscaria are rolul de a indrepta omul si nu a-l denatura. Dar pentru cele mai multe ori efortul institutiei de a integra un om care a omor sau este hot de meserie,este aproape imposibil, multi dintre ei se comporta de parca raman fara constiinta, rationament, si mai ales unii nu par sa regrete dupa ce incalca legea. Astfel de oameni ajung sa se sinucida doar sa obtina un beneficiu, in urma acestui comportament, fiind cu gandul ca personalul se va induiosa sau chiar se vor teme ca o sa se sinucida.

Rezumat

Aceasta lucrare reprezinta o cercetare, ce are in vizor fenomenele din cadrul penitenciarului in special sinuciderea, ca efect a privarii de libertate.

Penitenciarul reprezinta un loc social, care invita indivizii ajunsi intr-un asemenea loc, la meditatie, asupra faptelor comise, deoarece aceasta institutie nu are rolul de degradare a individului, si de reeducare si reintegrarea in societate. Dupa cum bine am spus in capitolele trecute, privarea de libertate a oricarui individ are un efect dramatic, cu toate acestea, detinutii manifestandu-se prin cele mai diverse moduri.

In aceasta lucrare de cercetare incerc sa aflu ce legatura exista intre personalitatea individului si suicidul din penitenciare, de asemenea ce diferenta exista intre infractorii cu tentative de suicid si infractorii fara tentative de suicid. Astfel aceasta lucrare cuprinde:

In Introducerea, acestei lucrari se fundamenteaza pe gradul de noutate a temei, aici sunt amintite obiectul si subiectul acestei cercetarii, obiectivele generale ale lucrarii, de asemenea metodologia folosita in cadrul investigatiei. Se argumenteaza importanta teoretica si practica a lucrarii. Sunt specificate limitele lucrarii si se indica structura si volumul lucrarii.

In primul capitol Delincventa, in care este definit fenomenul de delincventa si derivatele sale, limita care serveste in a numi un comportament normal sau anormal. Motivele care impinge individul spre infractionalitate si de asemenea atitudinea societatii fata de acestia. De asemenea sunt evidentiate fazele infractionalitatii.

In al doilea capitol Aspecte psihologice ale infractionalitatii sunt prezentate teoriile care explica fenomenul de infractionalitate: teoriile psihologice, biologice, psihosociale, si sociologice, realizate de marii oameni de stiinta care au incercat sa elucideze fenomenul infractionalitatii in decursul vremii.

Tot in acest capitol este prezentat este prezentata manifestarea personalitatii infractorului si particularitatile psihologice, si elementele centrale, dominante ale personalitatii infractorului.

In capitolul al treilea Problematica psihologica a privarii de libertate sunt prezentate consecintele detentiei mai ales noilor veniti. Se scoate in evidenta sunt evidentiati tipuri de infractori care se pot intalni in mediul penitenciar, cat si in societate.

In al patrulea capitol este descris termenul de Suicid, definitie, istoric, tipuri de suicid si de asemenea, tipuri de sentimente, ce prevestesc astfel de comportamente radicale.

In al cincilea capitol Metodologia cercetarii este descris demersul metodologic care a stat la baza identificarii unei relatii intre suicid si personalitatea infractorului. Toate aceste metode le-am folosit in vederea atingeri obiectivelor propuse pentru a identifica posibile diferente intre infractori cu tentative de suicid si infractorii fara tentative de suicid.

Pe baza acestor studii teoretice si a cercetarilor efectuate, sunt trase concluzii si sunt elaborate niste metode pentru prevenirea si combaterea comportamentelor suicidare in randul infractorilor aflati in detentie.

Bibliografie

1. Adler F., Gerhard O. W. Mueller, Laufer William S. - (?).Criminology, Printed in the United States of America,
2. Alexandru, S.- (2007). Psihologie clinica in viziunea practicianului, Editura Dual Tech, Bucuresti
3. Amza T. - (2002). Criminologie, Editura Lumina Lex, Bucuresti
4. Antoiu G.- (1970). Raport de cauzalitate in dreptul penal, Editura Stiintifica, Bucuresti
5. Marcelli D., Berthaut Elise- (2007). Depresie si tentaivele de suicid la adolescenta, Editura Polirom, Bucuresti
6. Bogdan S. - (2009). Criminologie, Editia aII-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti
7. Bogdan T. - (1973). Probleme de psihologie judiciara, Editura Stiintifica, Bucuresti
8. Boncu S. - (2000). Devianta tolerata, Editura Universitatea "Al. Ioan Cuza", Iasi
9. Boroi Al. -(2006). Drept penal. Partea generala, Editura C.H. Back, Bucuresti
10. Boroi Al., Gorunescu M., Popescu M.- (2004) Dictionar de drept penal, Editura All Back, Bucuresti
11. Bulai C., Bogdan Bulai - (2007). Manual de drept penal. Partea generala, Editura Universul Juridic, Bucuresti
12. Butoi T. B. S.-  (2009). Criminologie. Comportamente criminale, Editura Solaris Print, Bucuresti
13. Butoi T. B. S., Butoi I. T.- (2006). Tratat universitar de psihologie judiciara, Editura Pinguin, Bucuresti
14. Butoi T. B. S.- (2000). Suicidul un paradox, Editura St. Medicala, Bucuresti
15. Butoi T. B. S.- (2003). Criminali in serie, Editura Phobos, Bucuresti
16. Cercel A. C. - (2009). Criminologie, Editura Hamangiu, Bucuresti
17. Cosmovici A. - (2005). Psihologie generala, Editura Polirom, Bucuresti
18. Damian A.- (2007). Suicidul in Romania, Editura Aldo Press, Bucuresti
19. Dincu A.- (1993). Bazele criminologiei, vol. II,  Editura "Proarcadia", Bucuresti
20. Doron R., Parot F. -(2006). Dictionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti
21. Dragu A., Cristea S. - (2003). Psihologie si pedagogie scolara, Editura Ovidius University Press, Constanta
22. Durkheim É. - (2007). Despre sinucidere, Editura Institutul European, Bucuresti
23. Durkeim É. - (1974). Regulile metodei sociologice, Editura Stiintifica, Bucuresti
24. Durnescu I. - (2009). Asistenta sociala in penitenciar, Editura Polirom, Bucuresti
25. Sutherland E., Cressey Donald- (1966). Princepes de criminology, Paris, Edition Cujas, (p.12-13)
26. Enachescu C-tin - (2007). Tratat de psihopatologie, Editura Polirom, Bucuresti
27. Enachescu C-tin - (2003). Tratat de psihanaliza si psihoterapie, Editura Polirom, Bucuresti
28. Enachescu C-tin - (2008). Tratat de igiena mintala, Editura Polirom, Bucuresti
29. Enachescu C-tin - (2008). Trata de psihosexologie, Editura Polirom, Bucuresti
30. Florian Gh.- (1996). Psihologie penitenciara, Editura Oscar Print, Bucuresti
31. Florian Gh.- (2003). Fenomenologia penitenciara, Editura Oscar Print, Bucuresti
32. Gheorghiu D.,- (2004). Statistica pentru psihologi, Editura Trei, Bucuresti
33. Hall J., - (1970). General Principles of Criminal Law, New York, Pretince- Hall Inc
34. Hotca M. A. - (2006). Protectia victimelor. Elemente de victimologie, Editura C.H. Back, Bucuresti
35. Ionescu G.- (1997). Tulburarile personalitatii, Editura "Ascklepios", Bucurestia
36. Krasiko  G.- (2005). Psihologie sociala, Editura "Euro Press Group", Bucuresti
37. LaRousse - (2006). Marele dictionar al psihologiei, Editura Trei, Bucuresti
38. Lazarescu M, Nirestean A. - (2007). Tulburarile de personalitate, Editura Polirom, Bucuresti
39. Leaua A. - (2006). Penitenciarul psihologie sociala aplicata, Editura Lumen, Bucuresti
40. Lombroso C., - (1992). Omul delincvent, Editura Maiastra, Bucuresti
41. Matthews G., Deary J. I., Whiteman C. M. - (2005). Psihologia personalitatii, Editura  Polirom, Bucuresti
42. Marica M. A.- (2007). Introducere in problematica delincventei juvenile, Editra Ovidius University Press, Constanta
43. Mitrofan N., Zdrenghea , Butoi T. B. S.- (1994). Psihologie judiciara, Casa de Editura si Presa "Sansa" S.R.L., Bucuresti
44. Nicolau A. - (2004). Manual de psihologie sociala, Editura Polirom, Bucuresti
45. Oancea I. - (1971). Drept penal. Partea generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
46. Ogien A. - (2002). Sociologia deviantei, Editura Polirom, Bucuresti
47. Pascu I., Draghici  - (2004). Drept penal. Partea generala, Editura Lumina Lex, Bucuresti
48. Petcu M., - (1999). Delincventa. Repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj- Napoca
49. Pitariu H. - (1994). Psihoteste, Editura Societatea "Stiintifica & Tehnica" S. A., Bucuresti
50. Pruna T., - (1994). Psihologie judiciara, Editura Fundatiei "Chemarea", Iasi
51. Psihoteste-( 2002). Editura Dual Tech, Bucuresti
52. Radulescu S. M.- (1999). Devianta, criminalitate si patologie sociala, Editura Lumina Lex, Bucuresti
53. Radulescu S. M., Banciu D. - (1990). Introducere in sociologia delincventei juvenile, Editura Medicala, Bucuresti
54. Riedesser P., Fischer G. -(2007). Tratat de psihotraumatologie, Editura Trei, Bucuresti
55. Rudica T. - (2006). Psihologia frustratiei, Editura Polirom, Bucuresti
56. Rusnac S. - (2000). Psihologia dreptului, Editura Polirom, Bucuresti
57. Scripcaru Gh., Astarastoae - (2003). Criminologie clinica, Editura Polirom, Iasi
58. Sintion F. - (2007). Introducere in pihologie sociala, Editura Ovidius University Press, Constanta
59. Stanoiu R. M. - (1998). Criminologie, Editura Oscar Print, Bucuresti
60. Tanasescu I., Tanasescu C., Tanasescu G. - (2003). Criminologie, Editura All Back, Bucuresti
61. Turliuc M. N. - (2007). Psihosociologia comportamentului deviant, Editura Institutul European, Iasi
62. Voicu A. - (2002). Psihologie judiciara, Editura Europa, Constanta
63. Zidaru P. - (2001). Drept penitenciar, Editura Universul Juridic, Bucuresti
64. Zlate M. - (2006). Fundamentele psihologiei, Editura Universitara, Bucuresti
65. Zlate M. - (2004). Eul si personalitatea, Editura Trei, Bucuresti

Anexa 1

Teste de personalitate (Ar)

Acest test masoara o trasatura de personalitate. Raspundeti sincer la urmatoarele intrebari incercuind unul dintre raspunsurile care vi se potriveste. Nu exista raspunsuri bune sau rele, exista doar raspunsuri care vi se potrivesc, astfel raspundeti sincer si nu stati prea mult la o intrebare,

1.     Cand imi pierd firea trantesc usile.

a). foarte rar         b). rar c).uneori d). des e). foarte des

2.     Am neintelegeri cu cei din jurul meu.

a). foarte rar         b).rar c).uneori d).des e). foarte des

3.     Ma enervez cand cineva nu se tine de cuvant.

a).foarte rar          b). rar c).uneori d).des e).foarte des

4.     Daca trebuie sa recurg la violenta fizica pentru a-mi apara drepturile, o fac.

a).foarte rar          b).rar c). uneori d).des e).foarte des

5.     Cand sunt suparat incerc sa fiu calm.

a). foarte rar         b).rar c).uneori d).des e).foarte des

6.     Cand oamenii tipa la mine, tip si eu la ei.

a).foarte rar          b).rar c).uneori d).des e).foarte des

7.     Daca cineva nu ma asculta ma enervez.

a).foarte rar          b).rar c).uneori d).des e). foarte des

8.     Adesea amenint fara ca sa pun in practica

a).foarte rar          b).rar c).uneori d).des e).foarte des

9.     Si lucrurile neimportante ma irita.

a).foarte rar          b).rar c).uneori d).des e).foarte des

10.  In ultima vreme am fost iritat, enervate.

a)foarte rar b)rar c).uneori d).des e).foarte des

11.  Cand imi ies din fire lovesc fara sa ma gandesc la consecinte.

a).foarte rar          b).rar c).uneori d).des e).foarte des

12.  Fac lucruri de care apoi le regret.

a).foarte rar          b).rar c)uneori d).des e).foarte des

13.  Ma irita faptul ca cineva sa faca glume proaste cu mine

a).foarte rar          b).rar c). uneori d).des e). foarte des

14.  Cateodata simt o furie ce nu o pot controla.

a).foarte rar          b).rar c).uneori d).des e).foarte des

15.  Mi-ar placea sa joc box.

a)     Foarte rar        b).rar c)uneori d).des e).foarte des

Anexa 2

Factori de risc suicidar

1.Depresia cu sentimente de vinovatie, idei nihiliste si o mare inhibitie psihomotorie.

2. Faza finala a depresiei.

3. Ipohondrie severa plus convingere deliranta ca sufera de o boala grava.

4. Anemie, scadere in greutate.

5.Sila de a vorbi de simptomele sale.

6. Halucinatii imperative.

7. insensibilitate la influienta mediului.

8. Tentative anterioare de suicid.

9. Preocupari autolitice.

10. Alcoolism sau toxicomanie.

11. Insomnie severa sau predominant in a doua parte a noptii.

12. Abuzul de medicamente.

13. Vise cu caracter auto si allodistructi

14. Izolare sociala si atitudine lipsita de intelegere a rudelor.

15. Prezenta unei infirmitati, a unei afectiuni dureroase si grave.

16. Boala "rusinoasa"

17. Homosexualitate.

18 Complex de inferioritate.

19. Lipsa serviciului si dificultati financiare.

20. Schimbarea impusa locului de munca.

21. Lipsaimpusa de activitate.

22. Pensionare impusa.

23. Celibatar- vaduvie.

24. Divort in cus sau dupa.

25. Doliu.

26. Abandon.

27. Tipuri de materiale.

28. Domiciliul intr-un oras mare.

29. Cazuri de suicid in grupul de apartenenta.

30. Neintelegeri conjugale.

31. Esec scolar sau profesional.

32. Dificultati cu justitia.

33. Decesul parintilor in copilarie.

34. Idei de inutilitate.

35. Teama de a se da in spectacol.

36. Teama de a face rau cuiva.

37. Refularea agresiunii.

38. Fuga de realitate.

39. Refularea agresivitatii.

40. Fragilitate.