Psihologie
Primii pasi ai copilului
PRIMII PASI AI COPILULUI
De indata ce copilul dumneavoastra
invata sa mearga, abordeaza o noua etapa in
dezvoltarea sa: etapa primilor pasi. Aceasta etapa ii ofera
o noua "ucenicie", explorarea activa a ceea ce il inconjoara
si posibilitatea de a capata incredere in el insusi.
Si aceasta etapa il plaseaza intr-o situatie
specifica in care este foarte vulnerabil: se va indoi de el insusi
daca il pedepsim prea des sau daca ii dam de inteles
ca nu s-a comportat bine in incercarile sale de a explora universul.
Primele lentile ale acestui sistem optic care este
increderea in sine sunt plasate in prima copilarie, in momentul in care copilul
a invatat sa fie increzator sau din contra,
neincrezator in lume. Acum, aflat
la varsta la care va dori sa mearga, va mai adauga o
lentila acestui sistem: ori va fi sigur de el insusi, ori va avea
indoieli.
Pana acum, tentativele de
explorare ale copilului au fost destul de limitate si destul de pasive.
Chiar din momentul in care a inceput sa mearga pe burta sau in
genunchi pentru a se pregati pentru primii pasi, s-a multumit cu
un camp de investigare redus. Indata ce va intelege ca se poate
plimba singur in toata casa, va incepe sa exploreze in mod activ
acest univers.
Aceasta perioada este una de invatare
atat pentru mama cat si pentru copil.
In timp ce invata sa exploreze, mama
descopera care sunt obiectele pe care micutul este in stare sa
le inghita, obiecte la care nu s-ar fi gandit niciodata.
Mama invata sa interpreteze
semnificatia lungilor perioade de liniste, atunci cand copilul se
afla in alta camera. Aceasta liniste indica
faptul ca acesta urmeaza sa faca o prostioara. Mama se
precipita in camera linistita si descopera pe micul
salbatic incantat de faptul ca decoreaza peretii sau
faianta cu ruj, sau se delecteaza jucandu-se cu detergentul.
Aceasta perioada a dezvoltarii copilului
este cea a explorarii prin excelenta si fiecare mama
trebuie sa capete o orientare definitiva in ceea ce priveste
casa si micutul care o face mereu vraiste. Sau va conserva o casa rezervata adultilor
sau va fi o casa fara pericole pentru copil. Daca s-a decis
pentru prima varianta, va trebui sa petreaca mult timp punand
"frana" activitatilor copilului atat verbal cat si fizic.
Va trebui sa consume multa energie spunandu-i "nu", a-l lovi peste
maini si a-l impiedica sa se atinga de obiecte.
Multe mame actioneaza exact in acest mod. Ele
incearca sa creasca copilul intr-o casa facuta
pentru adulti, nu pentru el. Din punct de vedere stiintific, aceasta
este o enorma greseala de educatie. Curiozitatea pe care
micutul o manifesta in aceasta perioada face parte din
aceeasi categorie cu cea care mai tarziu il va face sa reuseasca
in activitatea scolara si profesionala. Daca are
senzatia ca aceasta curiozitate il expune la pedepse si
molestari verbale, nu numai ca aceasta va sufoca instinctul de a
invata, dar se va indoi de el insusi si elanul increderii
sale va fi stricat.
Dati-mi voie sa fac o comparatie:
imaginati-va ca micutul este acum in clasa a saptea.
In clasa se gasesc un numar de obiecte educative interesante:
carti care trateaza diferite subiecte, un microscop, un acvariu,
documente stiintifice. Copilul ia cartea de matematica si
incepe sa citeasca. Profesoara ii da peste maini si ii
spune sa nu se atinga de acea carte. Copilul lasa cartea din
mana si se indreapta spre microscop unde incepe sa priveasca.
Profesoara ii spune sa lase microscopul in pace. Respins inca o
data, copilul se intoarce la locul sau si incepe sa
citeasca o carte de povesti. Profesoara ii spune: "vrei sa
incetezi?"
Nu trebuie sa treaca mai mult de cateva
saptamani pentru ca acest gen de restrictii sa-l
descurajeze complet pe copil sa mai invete orice in aceasta
clasa.
cand luati
notite, este un
act postvoluntar.
|
automatizare - miscarile fiind automatizate, omul isi
indreapta controlul constient spre aspectele dificile si care
necesita deliberari creative.
Tema
Argumentati
ca scrisul,
asa cum ii
practicati acum
cand luati notite, este un
act postvoluntar
De
exemplu, cand cititi aceasta lectie, va indreptati
atentia spre continutul ei ca sa intelegeti si nu
asupra descifrarii cuvintelor, ca in clasele primare. Deprinderea de
citire automatizat o aveti formata din primele patru clase. la fel
si in ceea ce priveste scrisul, cand luati notite, nu va
concentrati asupra grafiei si
ortografiei care au devenit deprinderi, ci asupra explicatiilor
profesorului.
Termeni de retinut:
deprindere, intiparire, intarire, conditionare, deprindere ca
act postvoluntar si caracteristicile ei - facilitate, rapiditate,
precizie, automatizare.
Felurile
deprinderilor
Clasificarea se face dupa diverse criterii. Dupa
complexitate, deprinderile pot fi considerate simple sau complexe. Dar nici o
deprindere nu este atat de simpla incat sa implice un singur act, o
singura miscare, ci presupune un numar de miscari
facute in situatii diferite. o
deprindere complexa, formata din multe miscari,
necesita invatarea lor separata si exersarea in
situatii diverse. Cu cat miscarile sunt mai variate, cu atat se
cere mai multa practica. De exemplu, dactilografia, operarea pe
calculator, conducerea unui vehicul.
Deprinderi
senzoriomotorii - deprinderi intelectuale
Continutul deprinderilor senzoriomotorii rezida
intr-o componenta perceptiva si una motorie (de executie
prin miscare). De exemplu, la desen, la sport, la activitati
practice manuale. Continutul deprinderilor intelectuale este in principal
mental. De exemplu, deprinderi de rezolvare de probleme la matematica,
analiza gramaticala etc. si
in cele intelectuale sunt prezente miscari (in scriere), dar
componenta senzoriomotorie este auxiliara. Cititul, scrisul, socotitul
sunt la origine predominant senzoriomotorii si devin apoi intelectuale
(instrumente pentru orice activitate intelectuala).
o deprindere trebuie formata de
la inceput corect. Sa nu se ajunga la automatizarea erorilor. Este
mult mai dificil sa corectezi o deprindere gresita decat sa
o formezi de la inceput corect. Daca scrisul s-a automatizat cu
greseli (fie de grafie, fie de punctuatie etc.), oricare activitate
Rapid va ajunge sa-si spuna: " De cate ori
am curiozitatea sa invat cate ceva sunt mustrat. Terebuie
ca sunt un copil rau. Poate ca daca nu invat
nimic, daca nu mai ating nimic, poate ca profesoara ma va iubi."
Daca dumneavoastra ati vedea o
profesoara care se comporta in acest fel, ati fi in mod sigur
furioasa. I-ati spune: " In
felul acesta descurajati sistematic dorinta copiilor de a invata.
Le sufocati curiozitatea si le distrugeti increderea."
Ceea ce multe mame nu inteleg, este faptul ca
si ele reactioneaza la fel ca aceasta profesoara, in
scoala care este casa. Ele isi invata copiii sa se
tina la distanta de obiectele rezervate adultilor, lucru
practic dealtfel, pentru mame, stapanele casei. Ceea ce nu vad este
ca il obisnuiesc pe copil sa-si infraneze curiozitatea
si acea nevoie fundamentala care il impinge sa vrea sa
stie cat mai multe despre lumea inconjuratoare.
Imediat dupa ce copilul face primii pasi, va
trebui sa priviti interiorul casei cu alti ochi. Cu ochii unuia
care abia invata sa mearga.
Va trebui sa plasati obiectele periculoase sau
fragile undeva unde sa nu-i fie la indemana. Copilul trebuie sa
fie liber sa se plimbe prin casa si sa exploreze
fara riscul de a se lovi sau de a sparge ceva. Asa ca,
inlaturati vazele, obiectele de portelan, sau, macar
plasati-le suficient de sus incat copilul sa nu ajunga la ele. O
casa cu o mie de interdictii, nu va fi, cu siguranta, un
loc bun pentru experienta copilului.
Va trebui sa luati anumite precautii,
deoarece, din punct de vedere psihologic, copilul dumneavoastra este
inca foarte tanar. Englezii il supranumesc "micul vagabond", si
acesta este un termen foarte potrivit. Facultatile sale de observare
si judecata sunt foarte limitate
Nu stie sa faca diferenta intre ceea
ce este periculos si ceea ce nu este, iar rezultatul cercetarilor
sale sfarseste invariabil in gura. Pe langa faptul ca
este inca un bebelus, acum mai poate sa si mearga.
Pentru el este formidabil sa verse o sticla de clor si sa-i
imprastie continutul pe jos, dar, in acelasi timp clorul
poate sa-i atinga si ochii. De aceea trebuie sa-l
protejati de toate aceste pericole latente ale casei. Expertii
considera ca 50 pana la 90% dintre toate accidentele grave in
randul copiilor si nou-nascutilor ar fi putut fi evitate
daca parintii ar fi luat toate precautiile necesare si
si-ar fi echipat casa in acest sens.
 |
|
Psihologie
|
|
|
Referate pe aceeasi tema
|
|
| Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
| |
