Opiaceele - opiu si de derivatii sai: heroina si morfina

OPIACEELE (NARCOTICELE)

Opiaceele sunt droguri reprezentate de opiu si de derivatii sai: heroina si morfina.

Avand proprietati analgezice, prin calmarea si inlaturarea temporara a durerii, opiaceele reduc, pana la anihilare, reactia de raspuns a organismului la stimulii exteni, inhiband sistemul nervos central.

1. OPIUL

Opiul este drogul reprezentat de latexul extras din capsula speciei de mac - opiaceu avand proprietati analgezice si hipnotice.

Opiul este consumat sub forma de decoct (prin fierbere in apa), prin inghitirea pilulei din suc de mac solidificat si prin fumat, sub forma unor cocoloase mici.

Consumul de opiu genereaza senzatii de fericire, de dobandire a unor forte noi, a unor perceptii superioare.

Realitatea obiectiva este deformata in sensul ca sunt abandonate contradictiile dintre domeniul faptelor si cel al valorii acestora.

Prelungirea consumului creeaza dependenta si duce la aparitia decaderii puterii de judecata si a oboselii. Deoarece individul nu mai are puterea sa-si analizeze comportamentul derutant, produs de consumul exagerat al drogurilor, alege, in mai multe cazuri, ca masura de iesire, suicidul.

Din opiu se prepara DERIVATII CHIMICI ai acestuia:

a)      codeina - substanta folosita impotriva durerilor si racelii;

    b) morfina - substanta folosita in tratamente medicale pentru anihilarea durerilor puternice si derivatul acesteia heroina - drog ilegal.

MORFINA reprezinta principalul alcaloid al opiului, care actioneaza asupra receptorilor din maduva spinarii, determinand calmarea sau inlaturarea durerii.

Morfina este utilizata clandestin ca drog, prin injectare subcutanata, dar si sub forma prizarii (prin tragerea prafului pe nas).

Crearea starii de beatitudine, indemnul la visare, dupa consumul morfinei, determina pe individ sa mareasca doza mereu, ajungand in cele din urma la dependenta psiho-fizica.

HEROINA este reprezentata de o pudra alba, cristalina, care are un gust amar si este derivata din morfina. Heroina se consuma prin injectare, fumatan sau in prize nazale.

Produce starea de euforie, voluptate intensa ( flash), halucinatii auditive si vizuale, senzatie de linistire totala si induce individului o atitudine de detasare.

Motivatia consumarii unei doze crescute este mai puternica decat efectele secundare (friguri, dureri de cap), astfel ca individul urmareste practic sa nu mai faca pauze intre reprizele de consum.

Injectarea in grup pune in pericol viata drogatilor, prin contaminarea cu HIV, cat si cu virusul hepatitei.

2. DROGATUL

Dependenta fizica si psihica determinata de consumul repetat al unuia dintre droguri corespunde tipului comportamental al drogatului. Individul reclama o experienta specifica, un tabiet, atitudinile sale degajand regularitati semnificative in frecventa si modul de consum al drogurilor.

Desi comportamentul drogatului dovedeste un grad ridicat de inteligenta (prin efortul de procura si ascunde drogul), in psihologia acestuia nu exista o forma de cooperare stabilita cu societatea si de inlaturare a conflictelor care apar.

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

a) Personalitatea exterioara a drogatului

In grija exagerata pentru a ascunde consumul ilicit de substante interzise, drogatul adopta gesturi si acte care se abat de la relatiile interpersonale normale. In timp ce alcoolicul minimalizeaza starea de dependenta, creatoare de tulburare omportamentala complexa, drogatul constientizeaza starea de dependenta, creatoare de detasare comportamentala difuza, fata de mediu.

Drogatul este capabil sa constientizeze deosebirea dintre actul obiectiv savarsit si cel imaginar, insa, prin trecerea timpului, constiinta sa critica se erodeaza. Va dobandi o putere crescuta privind abilitatea de a ascunde greselile derivate din consumul drogurilor, cele citeva procese de constiinta la care se supune pierzandu-si din amploare.

Starea de confuzie se amplifica in incercarea de a raspunde partial interdictiilor sociale, dar se pierde prin medierea consumului de droguri, care aboleste temerea de consecinte.

Anomalia cantitativa a afectivitatii

Legatura dintre consumul fara limite si o anumita modalitate de marturisire a dependentei, raportul dintre efortul de aprelungi starea de beatitudine si tensiunea corespondenta, impune o configuratie de ansamblu a prezentei individului, compatibila sau incompatibila cu recuperarea sociala.

Cat timp se afla sub influenta factorilor de supraveghere, drogatul isi infraneaza pornirile, ridica baraje contra acceselor si tendintelor sale impulsive, nepotrivite, ascunzandu-si carentele afective. Spaima subita, neintemeiata, care indeamna la consumul de droguri, se manifesta prin frica de moarte, de boala, de nebunie.

Anomalia calitativa a afectivitatii

Instabilitatea comportamentala reprezinta un handicap pentru drogatul care incearca sa lucreze si sa ascunda viciul.

Insatisfactia generalizata este urmata de furie neputincioasa privind incercarea de a se stapani si a se salva de la caderea in imoralitate.

Urmarind sa se salveze, individul isi alunga din minte dorinta de a consuma droguri, insa, in masura in care nu are doza necesara se manifesta agresiv, pentru a se apara, pentru a-si potoli pofta, ramanand dependent, iar tulburarile care apar, in cazul intreruperii, sunt mai greu de suportat decat orice alte interdictii la care gandeste ca va fi supus.

In cele din urma se dezintereseaza de mediul ambiant, cautandu-si satisfactiile si limitandu-si nevoile la consumul drogurilor, ca element eliberator de orice tensiune.

b) Personalitatea interioara a drogatului

Personalitatea interioara a drogatului depinde de stadiul consumului drogurilor.

Individul pierde reprezentarea sensului activitatilor sale si a locului ocupat in angrenajul social.

Orice eveniment ramane izolat de contextul trailor sale si de suportul lui afectiv, astfel incat, prin exagerarea consumului, dobandeste instabilitate comportamentala.

Insecuritatea relativa, care la impins la consumul de droguri, devine profunda, dupa epuizarea excesului de fericire.

Abandoneaza disciplina constienta, oricat de instruit ar fi, se desocializeaza, refuzand sa recunoasca starea de dependenta totala.

Interesul drogatului se intoarce de la grijile celorlalti la propria persoana, devenindu-i sclav neputincios.

Factorul intelectiv

Avand aptitudinea de a intelege relatiile care trebuie sa existe intre indivizi si de a se adapta la regulile si interdictiile impuse de societate, drogatul da dovada de inteligenta practica deosebita pentru a-si realiza propriile interese.

Inteligenta reprezinta instrumentul principal folosit de drogat pentru a-si ascunde viciul, fapt care explica prinderea sa cu intarziere.

Factorul volitiv

Prezentand deformari psihice, individul este determinat de ideea consumului permanent al drogurilor, urmarind procurarea acestora pe orice cale.

Considerand ca drogul ii ofera idei, stari, sentimente acceptabile, se implica in adoptarea unor planuri, a unor hotarari exclusiviste precum si in executarea cu tenacitate a acestora.

Realizarea actului de procurare a drogului prezinta, in fazele consumului abuziv, tulburari de vointa, dovedind lipsa de autoritate, de responsabilitate si lipsa de constanta actionala.

Motivatiile privind satisfacerea necesitatii consumului sunt generate de satisfacerea placerilor intense, ajungerea la starea de destindere, de beatitudine, de euforie. Actele voluntare privind dobandirea drogului devin obsedante, drogatul ajungand in faza slabirii generale a vointei, refugiindu-se, astfel, in imaginar.

Factorul afectiv

Structura afectiva a drogatului este dominata de principiul placerii, pana la ajungerea la extaz. Tensiunea psihica este gresit indreptata, dar nu deficienta.

Injectarea intravenoasa de droguri duce la starea de somnolenta, la inlaturarea inhibitiei si determina iesirile agresive, crimele bestiale.

"Sindromul intarcarii", care se manifesta prin depresie, neliniste si iritare, apare in momentul suspendarii consumului de droguri si se finalizeaza prin tulburari comportamentale grave.